eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Vaccinul variolic

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » vaccinarile » vaccinul variolic

Ovovaccinuri

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Pentru a se inlatura pericolul contaminarii bacteriene s-a incercat prepararea unor ccinuri din organele animalelor infectate cu virus ccinai (creier, testicul de iepure etc).
Cu toate antajele pe care metoda parc sa le ofere, procedeul nu este folosit deoarece pasajele seriatc pe aceste tesuturi confera virusului tendinta de a produce leziuni hemoragice si necrotice, de multe ori generalizate, ale pielii iepurelui, precum si modificari reactive ale sistemului nervos central.In producerea ccinului s-a folosit posibilitatea multiplicarii virusului ccinai pe membrana corioalantoidiana . Pe linga faptul ca permite pornirea procesului de fabricatie de la un material steril, metoda este foarte simpla si ofera posibilitatea unui procedeu rapid de obtinere a ccinului.In ciuda incercarilor care au dovedit eficacitatea ccinului produs pe membrana corioalantoidiana (m.c.a.), interesul aratat pentru acest procedeu a fost redus. Faptul se elatoreste, in parte, cercetarilor experimentale lipsite de succes efectuate in 1929•1940 . Unele cercetari au atras atentia asupra modificarii proprietatilor virusului, care, la iepure, are uneori tendinta de a produce pustiile hemoragice, iar alteori prezinta calitati encefalitogene sau o infectivitaie redusa.
S-a semnalat descresterea afinitatii virusului ccinai pentru celulele mezodermice , dar aspectul morfologic al leziunilor este similar celui determinat de limfa ccinala obtinuta pe vitei . Herzberg nu a putut confirma aceste rezultate .
Ovoccinul a fost folosit pe scara larga in Texas , unde s-au administrat 2 milioane doze. in primoccinari, indicele de prinderi a riat intre 88 si lOO*/o.
Ulterior, eficacitatea ccinului preparat pe ou a fost dovedita si de alti cercetatori si acceptat a fi utilizat in locul limfei ccinale de vitel.In prezent, in Suedia, ccinarile se fac cu ovoccina . Se folosesc oua embrionate de 12 zile din ferme lipsite de leucoza aviara, Salmonella pidlorum, Mycobacterium tuberculosis, virus Rous, Mycoplasma si alti agenti patogeni pentru puii de gaina.
Ca virus de saminta, Epsmark foloseste o suspensie de m.c.a. din al doilea pasaj al virusului ccinai derit din limfa de vitel.
Prin camera de aer se inoculeaza aproximativ 1 000 de particule infectioase, in timp ce pe cale alantoidiana este nevoie de 1 000 de ori mai mult. Ambele cai de inoculare permit obtinerea unor virusuri cu titruri inalte, desi numai inocularea prin camera de aer a dat virusuri cu titruri de 10'' si chiar mai mari.
Dupa o incubatie de 3•4 zile, ouale infectate sint deschise, recol-tindu-se, fie numai membrana corioalantoidiana (procedeul A), fie embrionul (capul si picioarele fiind excluse) si membrana corioalantoidiana (procedeul B).
Continutul in virus al embrionului este de aproximativ 10 ori mai redus decit al membranei corioalantoidienc, astfel incit materialul embrionat foloseste mai mult ca diluant.
Fiecare membrana corioalantoidiana da in conditii normale 2•4 ml de suspensie cu un ritm de 10*•10".
Materialul recoltat este omogenizat cu 1/4 volum dintr-o solutie 70A°/o de Vorbitol. Ca substanta prezernta se poate adauga 20% ser de vitel.
Vaccinul este pus in flacoane cu volum de 50 ml sau in tuburi in cantitate de 10•15 ml si mentinut la •25 .
Dupa efectuarea testelor de sterilitate, ccinul, care are de obicei un titru IO8•101' DICT/50 ml, este diluat cu o solutie salina care contine 0,35% agar, astfel incit titrul sa devina IO7,4•IO8-2.
Se sustine ca printre dezantajele presupuse ale acestui ccin ar fi si lipsa de rezistenta a virusului mentinut la temperaturi scazute. Epsmark a aratat ca silitatea la •25A° este de . citi ani. desi sint loturi care au prezentat o scadere a titrului, fapt care nu s-af datora inactirii, ci agregarii fragmentelor de tesuturi.
Se urmareste marirea silitatii prin liofilizarc si adaus de substante consernte.




Alte materiale medicale despre: vaccinul variolic




in cazul utilizarii unei tehnici care produce un traumatism minim, dupa 3•5 zile de la vaccinare apare o papula care se transforma catre a 7-a•a 8-a z [...]
Virsta la care se efectueaza vaccinarea primara este in functie de o serie de factori, dintre care semnalam: riscul infectiei variolice la copilul nev [...]
Sint foarte putine tulpinile de virus vaccinai a caror origine este cunoscuta, dar este foarte probabil ca nici una nu deriva din virusul va-riolic. [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre vaccinul variolic

Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile