eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Vaccinul variolic

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » vaccinarile » vaccinul variolic

Complicatiile vaccinarii

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Virusul ccinai patogen pentru om poate provoca complicatii post-ccinale cuprinse in doua mari grupe, dupa cum afecteaza dermul sau sistemul nervos central (4).
Aceste complicatii postccinale sint mai frecvente dupa ccinarea primara decit dupa reccinare.
Complicatiile cutanate se produc, fie datorita infectiei secundare bacteriene (foarte rara in prezent), fie diseminarii virusului ccinai in alte regiuni ale corpului sau generalizarii ccinei.
Marca majoritate a complicatiilor cutanate sint intilnitc la ccinati, dar pot aparea si la persoane din anturajul acestora.
Autoinsamintarile se pot realiza pina in ziua a 9-a si se datoresc gratajului executat de bolnav. Auto- sau eteroinocularile pot avea urmari grave cind individul are eczeme sau predispozitie la eczeme.
Uneori virusul trece de la leziunea ccinala la fata, ochi, cu prinderea ganglionilor preauriculari, kcratita, care se poate vindeca, sau, daca se complica cu uveita, poate duce la pierderea vederii.
Una dintre cele mai importante complicatii o constituie ccinarea generalizata, care poate imbraca forme benigne sau grave.
Distributia culelor secundare in ccina generalizata benigna este neregulata si aspectul are o marc importanta, deoarece este greu de diferentiat de forma usoara a riolei.
Eczema ccinatum se caracterizeaza printr-un rash hematogen, care apare dupa 5 •11 zile de la ccinare, insotit de cule ccinale tipice, care apar in ariile afectate anterior de eczeme. La copii mici este adesea fatala.
Vaccinarea progresi (gangrenoasa) este o afectiune foarte rara (leziunea de la locul ccinarii nu se vindeca si produce necroza din aproape in aproape, afectind largi teritorii; aceleasi leziuni apar si in alte regiuni, datorita generalizarii hematogene), prinzind, in afara pielii, oase si organe. Boala este letala si s-ar datora unor mecanisme imu-nitarc deficiente (hipo- sau agammaglobulincmie).
Complicatiile neurologice cele mai frecvente sint: paresteziile, poli-nevritele, fenomenele meningeale, encefalita postccinala.In ceea ce priveste encefalita ccinala, nu se pot prevedea cazurile in care s-ar putea produce. Batrinii nu trebuie ccinati pentru prima oara, fiind mai sensibili decit tinerii, dar complicatiile cerebrale se pot produce si la sfirsitul primului an de viata.



Encefalita constituie o complicatie gra, deoarece 50Ağ/0 din bolnavii care supravietuiesc ramin cu sechele psihiatrice si neurologice.
Incidenta riaza in functie de epoca si tara si in acest sens Dixon citeaza ca frecventa in Glouccster este mai mica de 1/1 000 000, in timp ce in Olanda este de 1/63 de ccinati.
Nu s-a putut inca explica de ce frecventa complicatiilor postccinale riaza foarte mult de la o tara la alta .In Anglia, frecventa complicatiilor si mortalitatea prin encefalita postccinala sint mai mari la copin ccinati in primul an de viata decit la cei in al doilea an de viata. Vaccinarea in al doilea an de viata ar ca un numar mai mic de cazuri letale, deoarece multi dintre indivizii susceptibili sa faca complicatii mor de boli intercurente .In afara pericolului par sa fie copin pina la 6 luni si persoanele care trebuie reccinate, iar riscul este mai mic la copin de 1•4 ani . S-a putut demonstra ca aspectul complicatiilor cerebrale care survin la copin mici in cazul ccinarii primare este diferit de cel obsert la copin mai mari.
S-ar putea sa avem de-a face cu doua boli diferite, dar care survin numai la persoanele primoccinate .
Desi encefalita se intilneste si la reccinati , se poate conchide ca ccinarea primara determina o imunitate care previne dezvoltarea complicatiilor cerebrale. in acelasi sens putem explica de ce copin pina la 6 luni, datorita transferului placcntar de anticorpi materni, nu fac aceasta complicatie.
S-ar parea ca prin prevenirea viremiei postccinale s-ar preveni aparitia complicatiilor . in acest sens, Joppich a aratat ca inocularea simultan cu ccinul a unei imunoglobuline bovine specifice induce o rezistenta pasi, reduce fenomenele generale si locale, nu impiedica formarea de anticorpi, dar in schimb impiedica aparitia complicatiilor prin limitarea viremiei. Rolul anticorpilor asupra encefalitei postccinale nu este insa clar (9).
Encefalita postccinala poate evolua cu un lou clinic riat. Debutul este brusc (intre a 2-a si a 25-a zi de la ccinare) cu febra, cefalee, convulsii, uneori hemiplegie. Bolnavii au o stare de somnolenta, dupa care intra in coma. Histopatologic se noteaza leziuni sculare, edem cerebral, reactii limfocitare meningeale moderate, cu distrugerea celulelor ganglion are.
Aceste complicatii grave s-ar datora:
• virusului ccinai insusi, care ar avea un neurotropism marcat;
• reactirii unui virus latent preexistent;


• existentei in ccin a unui agent encefalitogen;

• reactiilor neuroalergice;
• caracterului genetic deosebit al persoanelor in cauza.In afara complicatiilor amintite se mai semnaleaza

• datorita viremiei

• localizari la nivelul inimii , sistemului osteoarticular , hipertermia (2) purpura tromboeitopenica , glomcrulone-frite .


PROFILAXIA COMPLICATIILOR

Complicatiile posiccinalc se pot preveni prin efectuarea ccinarilor primare la o virsta corespunzatoare, prin reccinari, eliminarea persoanelor la care ccinarea este contraindicata (persoanele tarate, cu hipersensibilitate, procese eczematoase) si prin oprirea tuturor ccinarilor inutile.
Se recomanda utilizarea de y-globuline umane specifice dupa urmatoarea schema:
1. pentru prevenirea accidentelor, inocularea a 2•4 ml y-globu-lina specifica sau 2•6 ml y-globulina standard. Se recomanda o singura inoculare dupa 3•4 zile de la ccinare;


2. pentru tratamentul accidentelor ccinurilor antiriolicc se inoculeaza 2•4 ml y-globulina specifica sau 3•6 y-globulina standard, repe-tindu-sc doza in caz ce nevoie. in cazul ccinarii generalizate sau al encefalitei se recomanda doze fractionatc si repetate de y-globuline specifice si standard, alternativ.
Se atrage atentia ca nu orice ccinare antiriolica efectuata sub control de y-globulina devine poziti (3).
Lucrarile lui Kempe si colab. si ale lui Martin du Pan pledeaza si ele in favoarea folosirii y -globulinelor in profilaxia riolei si a complicatiilor induse de ccinare.
Kempe si colab. au aratat ca incidenta riolei la contactii care au primit y-globulina specifica scade cu 70n/n fata de martori.
In Olanda, unde encefalita postccinala constituie o problema, data fiind frecventa relativ crescuta (1/4 000) la copin care depasesc cam si mortalitatea care poate ajunge la 47,3%, s-a incercat obtinerea unei imunitati pasive prin y-globuline specifice anticcinalc . Metoda a dat rezultate foarte incurajatoare, astfel incit in prezent se recomanda uiilizarea y-globulinelor anticcinale pentru evitarea encefalitei post-ccinalc si a celorlalte complicatii pe care ccinarea antiriolica le poate induce.
In concluzie, pentru a fi imun in riola este necesar ca ccinarea sa se faca in copilarie, iar in cursul vietii sa se reccineze de 5•6 ori. Colectivitatea astfel ccinata se poate considera ca avind o protectie buna.
Este gresit sa se considere ca daca o mare parte de nou-nascuti si copii au fost ccinati, riola poate fi combatuta. Rezultate bune sint obtinute prin imunizarea populatiei care este supusa unui risc mare.



Alte materiale medicale despre: vaccinul variolic




Stiti deja ce va ameninta atunci cand ignorati o gripa, cand nu-i acordati atentia cuvenita. Pentru a completa aceasta tematica, vom tra [...]
La indivizii cu interventii chirurgicale pentru afectiuni extra-cardiace, complicatiile operatorii (117) au aparut la 22% din fumatorii regulati [...]
Primele cercetari experimentale de cultivare a virusului vaccinai in vitro au fost efectuate in 1913 . Ulterior o serie de cercetari au confirmat pos [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre vaccinul variolic

Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile