eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Tehnici de lucru la copii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » tehnici de lucru la copii

Mijloace de diagnostic - recoltarea sangelui

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Mijloace de diagnostic - recoltarea sangelui


Capilar
• Ind.: dozarea glicemiei, bilirubinei, hemoleucograma (HLG) sumara, AGS, test Guthrie, dozare TSH pe hartie de filtru
• Materiale: hemostilet steril (lanteta de folosinta unica), dezinfectante cutanate, tampoane, leucoplast
- capilare de sticla heparinizate: AGS, test Guthrie si determinare TSH
- recipient: determinarea bilirubinei


- pipete cu EDTA: HLG

- pipete cu fluorura de sodiu: glicemie


• CO: infectii ale partilor moi, abcese, osteomielita.



Metodologia recoltarii sangelui capilar

• Locul punctiei: talpa piciorului la sugar; la celelalte grupe de rsta, de obicei pulpa degetelor 3, 4, 5 sau lobul urechii
> locul de punctie trebuie neaparat respectat, astfel putand surveni pericolul osteomielitei, prin lezarea calcaneului sau falangei terminale a degetului
• Regiunea de intepat se incalzi (de exemplu, cu un camp imbibat in apa calda)
• Se aplica dezinfectantul cutanat, prin stergere cu un tampon.
• Portiunea din jurul locului intepaturii se prinde cu 2 degete ale mainii stangi si lanteta se indreapta spre protuberanta formata, urmand o intepatura scurta


• Mana stanga slabeste presiunea si lasa sa curga sange

• Primele picaturi se sterg (de preferinta cu dezinfectant)
• Pielea din jurul intepaturii este din nou comprimata si sangele care iese fi folosit.
• Pentru testul Guthrie si dozarea TSH, sangele se ia in capilarul de sticla, apoi din acesta se pune pe hartia de filtru


• Pentru AGS se recolteaza sange fara aer:

- pentru aceasta, pipeta se plaseaza perpendicular pe picatura de sange si apoi se basculeaza incet orizontal
- sangele urca pe capilar in sus; daca mai este necesar sange, pipeta se plaseaza din nou perpendicular noile picaturi de sange se scot cu atentie si se plaseaza extremitatea pipetei de sticla in acestea; daca a patruns aer in capilar, se pune un tampon la capatul pipetei si se lasa sa iasa bulele de aer dupa recoltare, locul de punctie se comprima cu un tampon si se pune un plasture.




> Hemoliza datorita dezinfectantelor si compresiunii in timpul recoltarii
> Diluare cu apa tisulara la intepare in edem sau la compresiune prea puternica sau prin diluare cu dezinfectante.

Venos
• Ind.: HLG completa, probe biochimice, serologie. determinarea grupei sanguine, sange incrucisat prin transfuzii, coagulare, VSH, hemocultura, analiza cromozomiala
• Material: canule (nr. 1 = galben si nr. 2 = verzi), seringi, tampoane, dezinfectant pentru piele, la copin mai mari garou, plasture, pipete si altele.
Generalitati privind recoltarea sangelui venos la sugar si copilul mic
• Practicienii incepatori trebuie sa ceara ajutorul unei surori. Copin mici trebuie tinuti cel putin de inca o persoana. Dupa doua incercari ratate cereti ajutorul colegilor
• Recoltarea sangelui cere rabdare si timp. Zonele periferice se cerceteaza amanuntit. Si sele foarte mici pot fi functionale, de exemplu, venele de la incheietura mainii. In caz de extremitati reci se aplica campuri incalzite si se asteapta pana cand sele se dilata
• Garoul se foloseste rar. Compresiunea se face cu mana stanga sau de catre o sora. Asa este evitata o comprimare prea puternica. incepatorii comprima prea tare cu mana stanga, mai ales daca pacientul ge si sangele poate tasni din canula. O compresiune exagerata poate colaba atat de tare sul arterial, incat nu se mai scurge deloc sange
• Seringile sunt greu de manuit sau determina prin absorbtie colabarea peretilor venosi. Se lasa canula in vena si prin ea sangele se scurge liber (exceptie: punctia jugularei externe). in cazul venelor subtiri se indeparteaza conul de plastic al canulei si se inteapa numai cu acul. Evitarea formarii unui cheag in con
• Se vor menaja venele cubitale. Se rezer pentru cateter Silastik
• Se recolteaza cat mai putin sange cu putinta, mai ales la prematuri si sugari. inainte de recoltare se poate suna laboratorul pentru a afla de cat sange este nevoie pentru determinari. Daca este necesara o cantitate mai mare, se imparte recoltarea pe mai multe zile.


Functia venelor pielii capului la sugari ( . 2.2.)

• Copilul sta pe spate


• Capul fi imobilizat de catre ajutor

• Se localizeaza cu atentie locul de punctie
• in cazul nesigurantei privind proportiile selor, intai se deosebesc venele de artere (Pulsatii? Se acumuleaza sange prin compresiune?)
• Daca venele se disting greu, faceti copilul sa ga
• Copiilor care au parul lung si inchis la culoare li se uda parul si se piaptana intr-o directie. Prin pieptanare simtiti venele si apoi le vedeti clar pe sub par
• Locul punctiei se sterge cu un tampon cu dezinfectant
• Pielea se comprima cu mana stanga opus directiei de intepare si canula sau acul sunt introduse
• Se recolteaza sange
• Apoi acul se scoate si locul punctiei este imediat comprimat cu un tampon

Arterial
• Ind.: AGS, hemocultura, examen de laborator in cazul in care recoltarea venoasa a esuat
• Material: canule (nr. 1 = galbena, nr. 2 = verde, nr. 16 = albastra), eventual seringi, tampon, dezinfectante, plasture.


Metodologia recoltarii sangelui arterial

• Artere ale scalpului: Se punctioneaza mai ales a. temporala superficiala. Tehnica este asemanatoare cu cea a recoltarii sangelui venos la nivelul capului
• A.radiala: ("" .2.5)Se face extensia articulatiei mainii. Se cauta pulsul a.radiale
> Se examineaza circulatia colaterala (a. ulnara-exista puls?)
- Se introduce canula sub un unghi de 70-90° in directia a. radiale. De cele mai multe ori, sul este perforat initial
- Prin retragerea acului usor inapoi, acesta ajunge in lumenul sului si se umple cu sange
- pentru AGS se foloseste canula albastra, al carei con se umple cu sange. Pentru o recoltare mai mare de sange se foloseste acul galben
- Dupa recoltare, acul se extrage rapid si locul punctiei se comprima cu un tampon (5-l0 min)
• A.tibiala post.: Trece inapoia maleolei tibiale mediale. Se punctioneaza superior si posterior de maleola tibiala posterioara.Unghiul de introducere a acului este de70-90°. Mai departe se procedeaza ca mai sus.
Greseli frecvente


> Unghiul de punctionare prea mic

> Daca acul se introduce prea repede nu mai vine nici o cantitate de sange. Adesea sangele este retinut prima oara in ac. Pentru a corecta, miscati putin acul
> Dupa punctie se poate produce un hematom. Cel mai bine realizati punctia cu atentie.


Prin cateter venos central

• Ind.: printre altele, septicemia de cateter, raporturi venoase proaste
• Material: solutie dezinfectanta pentru piele, tampon steril, dopuri sterile pentru canula tripla, seringi, seringa de 5 ml umpluta cu sol. NaCI 0,9%.
• Metoda: Se dezinfecteaza canula tripla. Se deschide cu tamponul steril si se introduce seringa. Se aspira sange (5-l Oml) si se pastreaza (contine inca solutia infuzata), apoi se aspira singele pentru examinare.La sfarsit, sangele aspirat anterior se reinjecteaza usor impreuna cu heparina si NaCI 0,9% sau, la copin mici, cu heparina si glucoza 5%. Locul prelerii se dezinfecteaza si se pune dopul steril.

Greseli frecvente


> Prima cantiate de sange aspirai este prea mica

> Proba de sange se inverseaza cu solutia infuzata
> Recoltari prea dese, de unde pericolul infectarii bacteriene.

• Ind.: printre altele, meningita, encefalita, sd. Guillan-Barre, hemoragie subarahnoidiana. Pentru descarcarea hidrocefaliei neobstructive la pm. Pentru diagnosticul tulburarilor meolice neclare, leucemiei, neuroblastomului
• CI: centralizare, soc, mioza (Precautie: hipertensiune cerebrala si fara mioza !), tulburare de coagulare, infectie locala in zona de punctionare.




Eprubeta 1 (sterila) Numaratoarea celulelor

Eprubeta 2 (sterila) Cultura


Eprubeta 3 (nesterila) Glucoza, lactat, albumina

Eprubeta 4 (sterila) Pentru inlocuire, in cazul pierderii unui tub in drum spre laborator sau in cazul in care dupa punctie devine necesara investigarea unor noi aspecte (de ex. serologia). Se pastreaza in dulap


Pahar Pandy cu reactiv Abumina

• Material: Solutie dezinfectanta pentru piele, ace spinale 22G (pt.sugari 3,75 cm lungime, pt. copii mici 6,25 cm lungime si pt. scolari 8,75 cm lungime), manusi sterile, masca tampon steril, eprubete sterile si nesterile.


• CO.: -cefalee

- infectie
- inteparea cauda equina -» nu se punctioneaza mai sus de L3/L4
- inteparea unui s din plexul venos. Se lasa acul infipt si se punctioneaza un etaj mai sus. Dupa inteparea unui s copilul nu se indreapta, altfel intregul lichid cefalo-rahidian devine sangvinolent


Metodologia punctiei lombare

• Examinarea fundului de ochi (staza papilara?)
• La sugar punctia se face in decubit lateral, la marginea patului, cu picioarele puternic flectate (pozitia embrionului »■ . 2.6.); la copin mici si scolari, in decubit lateral sau in sezut (»■ . 2.7). Locul punctiei L4/L5
• Se trage linia care uneste cele doua creste iliace (corespunde L3/L4) si se merge cu un spatiu intervertebral mai jos


• Acest loc se marcheaza cu unghia

• Se pune masca
• Pielea se dezinfecteaza cu tampoane sterile, dinspre interior spre exterior, cu miscari circulare (se repeta de 2 ori)
• Se imbraca manusile sterile


• Varful degetelor 4 si 5 se aseaza pe spate

• Acul se prinde intre police si index si, and mandrenul montat, se inteapa pielea
• Cu ambele police se ghideaza spre canalul spinal. Conducerea acului cu ambele maini impiedica inaintarea lui piezisa
• Directia intepaturii este orizontala la sugar, iar la copin mai mari putin craniala, spre ombilic
• La inaintare, acul nu intampina rezistenta (cu cat copilul e mai mic cu atat urile sunt mai moi), de aceea, in timpul inaintarii, se poate scoate mandrenul
• Daca nu iese lichid, se repune mandrenul si cu atentie se face o noua tentati


• Se scoate din nou mandrenul

> Aveti rabdare! La sugari poate dura 10 sec. pana cand acul se afla In pozitie corecta si curge lichid. Eventual manevrati acul, de exemplu rotindu-lcu 180°
• Lichidul se recolteaza in eprubete. Se repune mandrenul si se retrage acul. Imediat locul de punctie fi comprimat cu o compresa sterila si pacientul fi culcat in decubit ventral.

Precautie: sugarii suspecti de meningita/encefalita pot deveni bradicardici in timpul manevrei. De aceea punctia se efectueaza sub monitorizarea sectiei de terapie intensi. in caz de SG alterata, dupa discutia preliminara cu medicul primar, se interzice punctia si se trateaza fara a mai analiza LCR.


Punctia medulara/biopsia osoasa

Indicatii
• suspiciune: boli mieloproliferative, de exemplu leucemie
• suspiciune: aplazii sau hipoplazii medulare


• cautare de metastaze de m.o. in tumori

• cautare de tezaurismoze

Material: bisturiu, ac special pentru punctie, cu dispozitiv de oprire impotri unei penetrari mai adanci; pentru biopsie ac perforator Yamshidi; dezinfectant cutanat; anestezic local; seringa de 20 ml pentru aspiratie; stativ; farfurie in sticla de ceas; halat steril, campuri, manusi.


Metodologia punctiei medulare/biopsiei osoase

• Locul de punctie pentru sugarii sub o luna - tibia ( Nu se face punctie stemala la copii!


• Premedicatie («" . 23.1.2) sau anestezie totala

• Pozitia pacientului:
- decubit dorsal cu picioarele intinse la punctia tibiala si punctia crestei iliace-anterior
- decubit ventral pe un sul la punctia crestei iliace-posterior
• Dezinfectia locului punctiei, anestezie prin infiltratie inclusiv pana la periost, incizie punctiforma cu bisturiul la locul de punctie.
Punctia medulara
• La locul inciziei se introduce acul de biopsie medulara, cu mandrenul in el
• Cand se ajunge la corticala, placa opritoare a acului de punctie se mai adanceste prin rasucire inca un interl pentru a ajunge la medulara, iar cand dispare senzatia de rezistenta inseamna ca s-a ajuns la madu osoasa
• Se scoate mandrenul, se monteaza seringa de 20 ml, se aspira incet, pana se creeaza o presiune negati si apar fragmente de madu in seringa. Eventual, se recolteaza in doua seringi
• Madu se depune in eprubeta cu EDTA si se ia apoi pe stativ
• Se introduce mandrenul, se scoate acul, pansament compresiv.
Biopsia osoasa
• In continuare, in locul respectiv se introduce un ac trocar ghidat cu stiletul pana la corticala
• Se retrage stiletul


• Acul de gaurit cu mandren se introduce in acul tutore

• Se rasuceste cu presiune acul de gaurit din corticala spre canalul medular


• Se introduce acul circa 1 cm in canalul medular

• Dupa scoaterea acului, ingrijirea plagii


• Pacientul sta pe locul de punctie cate ore.





Alte materiale medicale despre: tehnici de lucru la copii





In cele ce urmeaza vor fi prezentate numai tehnicile care utilizeaza antigenii (alergenii) in "starea lor obisnuita", adica testele cutanate si testel [...]
Acest sindrom de hipen-eaetivitate bronsica, observat la persoane cu o predispozitie constitutionala particulara, pune adesea probleme di-ficiile de d [...]
Dispneea reprezinta simptomul major, dar nu patogonomonic, al insuficientei respiratorii. Ea exprima, in primul rind, dar nu obligatoriu, o su fer [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tehnici de lucru la copii

    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile