DEFINITIE Limfoamcle maligne sinl formatiuni lumorale caracterizau: prin transformarea maligna a celulelor limfoide sau monociloide. Cele doua variante majore sinl reprezentate de boala Hodgkin (BH) si limfoamele non-Hodgkiniene. Diagnosticul necesita efectuarea de
biopsie din tesutul afeciat. elul I42-I caracterizeaza pe scurt cele doua forme de limfoame.
ORIGINEA CELULARA 90% din limfoamele non-llodgkinicne isi au originea in celulele B; I0%sint de origine din celulele T. Derivatia celulelor maligne in boala Hodgkin este necunoscuta.
LIMFOAMELE NON-HODGKINIENE
ETIOLOGIE Sl EPIDEMIOLOGIE Pentru cele mai multe dintre cazuri etiologia este necunoscuta; forma africana a limfornului Burkitl este asociata virusului Epstein-Barr (liBV); HTLV-I (virusul leucemiei umane cu celule T) este asociat cu limfoamele cu celulele T ale adultului. in infectia HIV exista o incidenta crescuta a limfoamelor non-llodgkiniene. Exista un risc crescut pentru pacientii tratati in antecedente cu
chimioterapie sau
radioterapie pentru afectiuni maligne.
MANIFESTARI CLINICE
a Doua treimi din cazuri prezinta limfadenopatie periferica nedureroasa. Pentru diagnostic esle necesara
biopsia nodulului afeciat. "Simptomele B" (febra, transpiratii, scadere in greutate) sinl mai putin frecnte ca in boala Hodgkin.
a Adenopalia mediastinala este prezenta in aproximativ 20% din cazuri. Poate aparea sindromul de na cava superioara.
a Este frecnta prinderea nodulilor limfatici rctroperitoneali, mezenterici. pelvini. Se poate intilni la nilul tractului gaslro-intestinal. La pacientii cu SIDA se pot intilni frecnt localizari primare la nilul SNC.
CLASIFICAREA PATOLOGICA Schemele de clasificare au folosii criterii histologicc si metode imunologice pentru clasificarea tumorilor ce au fost permanent imbunatatite, elul 142-2 a Formularea de Lucru si Clasificarea Rappaport.
ABORDAREA PACIENTULUI
/. Diagnosticul biopsie.
2. Silirea stadiului de boala pentru a determina tratamentul adecvat si prognosticul. Stadiile sint enumerate pe scurt in elul 142-3.
a. HLG, loul biochimic, eleclroforeza proteinelor serice.
b. Laringoscopia, examinari ale tractului gastro-intestinal.
c. Tomografie computerizata la nilul toracelui, abdomenului si pelvi-sului.
d. Examene ale madui osoase.
