eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile aparatului cardio vascular la copii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile aparatului cardio vascular la copii

Bolile endocardului - fibroelastoza endocardica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Patologia endocardului se confrunta cel mai frecnt cu afactiunile inflamatorii ale endocardului parietal sau/si valvular si mai rar cu cele de tip degenerativ.
Afectiunile endocardului apar ca boli congenitale sau dobindite. in rindul bolilor congenitale fiind cuprinse fibroelastoza endo-cardica si unele cardiopatii valvulare.
Endocarditele dobindite cele mai frecnte sint cele determinate in cursul R.A.A., insotindu-se de valvulopatiile consecuti, precum si endocarditele bacteriene acute si subacute.
Patologia endocardului inregistreaza de asemenea o scadere insemnata a incidentei sale, odata cu scaderea importanta a frecntei R.A.A.. ale carui manifestari, in conditiile actuale, sint totodata lipsite adeseori de componenta lor endocardica.


FIBROELASTOZA ENDOCARDICA‚

Fibroelastoza endocardica este afectiunea care se caracterizeaza clinic prin prezenta unei insuficiente gra cardiace cu sfirsit rapid fatal posibil, sau cu o evolutie de durata si in pusee acute, intilnita la sugar, iar din punct de dere anatomo-patologic, prin hiperplazia difuza, de aspect laptos sidefiu, a tesutului fibroelastic al endocardului in principal.
Fibroza afecteaza frecnt si traele subendocardice al ntriculului si atriului sting si mult mai rar ale ntriculului, drept, inelele valvulelor mitrale sau aortice si chiar fibrele miocardice, care in afara acestor leziuni, se insotesc de dezordinea lor si de o hipervascularizatie accentuata.
Fibroelastoza poate fi intilnita ca o anomalie congenitala izolata sau sa se asocieze si cu alte malformatii cardiace congenitale, dupa cum poate sa apara si in cursul evolutiei anomaliei de origine a arterei coronare stingi, a glicogenozei, sau ca urmare a unor miocardite.
Unele date etiopatogeniec. Cauzele determinante ale anomaliei nu sint inca precizate, prcsupunindu-se totusi ca la baza ei ar sta infectiile intrauterine sau extrauterine imediat dupa nastere, cu virusul Coxsackie tipurile Bj si B4, sau cu virusul parotiditei epidemice. Dealtfel, date epidemiologice, instigatii serologice ca si unele cercetari experimentale recente pledeaza din ce in ce mai mult in favoarea rolului acestor factori infectiosi, cu toate ca a fost semnalata cu o frecnta mai mare in rindul acelorasi membri de familie.




Dupa unii autori, anomalia ar fi o boala

aiocardica primara, iar fibroza endocardu-


lui, raspunsul la procesele initiale prolifera-

ti determinate de hipertrofia miocardica.
Frecnta anomaliei nu este de neglijat. Cunoasterea reala a incidentei sale este conditionata insa de dificultatile de precizare a bolii intravitam. Se pare totusi ca in ultimul timp este mai rar intilnita, cu o anumita predomincnla la sexul femenin.
Manifestarile clinice. Virsta de predilectie a aparitiei bolii este perioada de sugar si mai ales primele 5 luni de viata, semnalindu-se intr-o proportie, mai redusa si de la nastere. A fost intilnita si dupa virsta de un an si pina la 5 ani. Momentul aparitei este conditionat in mare parte de forma anatomo-clinica in corelare cu cauzele determinante si celelalte anomalii insotitoare.
Debutul bolii este de cele mai multe ori acut si cliiar brutal, tabloul clinic fiind dominat de semnele unei insuficiente cardiace manifeste gra, care se instaleaza rapid, dupa, sau in cursul unui episod infectios. la un sugar subdezvoltat, dar cu greutate in general normala la nastere.
Polipnoca. respiratia zgomotoasa, disp-neea, wheesing-ul expirator, tusea seaca si chinuitoare, paloarea sau cianoza mai mult sau mai putin marcate, meteorismul abdominal sint primele semne prin care se anunta, usor de confundat, cu manifestarile unei peumopatii acute dispneizante, mai ales daca stetacustic apar ralurile subere-pitante ale. edemului pulmonar.
loul clinic poate fi completat cu manifestarile digesti ce constau din anorexie, varsaturi si scaune diareice, precum si cele din partea sistemului nervos, copilul fiind agitat, nelinistit sau somnolent.
Hepatomegalia cu turgescenta jugularelor, prezenta edemelor si uneori a unui suflu sistolic de gr.I-TI, perceptibil pe marginea dreapta a sternului, sugereaza mai evident suferinta cardiaca.
Nn rareori debutul clinic poate fi marcat de manifestarile gra ale unui colaps cardio-vascular si moartea sa survina prin stop cardiac.
Examenele radioloj|ice pun in evidenta marirea marcata si constanta a umbrei cardiace cu predominenta ntriculului si auriculului sting, cu sau fara prezenta unei congestii pulmonare noase.
Calelerismul cardiac, angiocardionrafia ca si cine-angiocardioqrafia pot pune in evidenta unele modificari hemodinamice si absenta shunt-ului stinga-dreapta, prezenta entuala a hipertensiunii pulmonare, dilatarea in mod deosebit a ntriculului sting, precum si diminuarea contractilitatii cordului.
Examenele electrocardiografice se insotesc in mod obisnuit de unele trasee anormale, fara sa fie insa patognomonice. In cele mai multe din cazuri ele evidentiaza hipertrofia ntriculului sting prin depresiunea segmentului S•T si inrsarea undei T.
Evolutia bolii. Asa cum s-a mai aratat, evolutia poate fi rapid fatala, moartea surniad imediat sau in zilele urmatoare prin stop cardiac. Alteori, evolutia se poate prelungi la citeva saptamini si chiar luni, iar moartea sa se produca si dupa citiva ani.


Complicatiile cele mai de temut sint infectii intercurente ce pot agrava evolutia bolii, tromboemboliile si infarctul miocardic.
Tratamentul. Este de lunga durata, adre-sindu-se in principal intretinerii activitatii cardiace printr-o digitalizare corecta si de durata, inceputa cit mai devreme posibil, urmarindu-se evolutia clinica, radiologica si electrocardiografica a bolii.
Dozele de digitala vor fi tatonate pina la obtinerea raspunsului la medicament, cu grija la posibilitatea aparitiei intolerantei, dupa care se va trece la o doza de intretinere prelungita luni si chiar ani, digoxina fiind preparatul de electie.
In cursul episodului acut de insuficienta cardiaca vor putea fi folosite diureticele cunoscute si oxigenoterapia, supraghindu-se entualele tulburari surnite in echilibrele hidro-electrolitic si acido-bazic.
Tratamentul antiinfectios prin antibio-terapie al infectiilor intercurente, mai ales de cai respiratorii, ca si prenirea lor, fac parte de asemenea din ul terapeutic aplicat.
Corticoterapia, desi este recomandata, asa cum subliniaza unii autori, nu si-a dodit In mod convigator valoarea sa.
Aceeasi grija trebuie acordata alimentatiei, precum si prenirii bolii diareice.




Alte materiale medicale despre: bolile aparatului cardio vascular la copii




Se depun eforturi intense pentru cunoasterea, prevenirea si tratamentul bolilor alergice care s-au extins amenintator. Termenul de alergie a fost pro [...]
Florile de galbenele au actiune calmanta si cicatrizanta pentru aceste afectiuni. Ceaiul se prepara din plante enflorescente, 2 lingurite la o [...]
Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecventa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotica, d [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile aparatului cardio vascular la copii

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile