eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Termeni psihiatrici

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » termeni psihiatrici

Psihopatie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Este o entitate nozografica limitrofa normalului, in care trasatura cea mai caracteristica o formeaza tulburarile de adaptare la ambianta familiala si socio-profesionala. Descrisa in 1835 de Pritchard sub denumirea de "moral insa-nity", P. mai este astazi cunoscuta si sub urmatoarele denumiri: anetopatie, caracteropatie, dezechilibru mintal, milioza, oligotimie, personalitate aberanta, personalitate anormala, so-ciopatie etc. Etiopatogenia P. nu este inca pe deplin elucidata. Trillat spunea ca psihopatia este rezultanta unor cauze exo-si endogene multiple si diverse, iar Tramer considera intri-catia factorilor ereditari cu cei de mediu, similar cu cele doua fete ale unei linii concave. Suhareva a diferentiat participarea factorilor ereditari in trei categorii: categoria A

• in care datorita unor intirzieri in ritmul general de dezvoltare a SNC se intrevad semnele constante de infantilism psihic, categoria B

• in care se produce o dezvoltare disproportionata, inegala a diverselor parti componente a SNC si categoria C unde se pot decela tulburari lezionale grave, encefalopatii, etc. Bilikievici acorda o mare importanta anoxiei (mai ales pre- si postnatale), Sandberg a gasit alteratii frecvente de cariotip, Grozdea si Co-lombiers subliniaza prezenta unor modificari enzimatice (fos-fataze alcaline, mieloperoxidaze etc), pe cind Oppenheimer si Thompson presupun ca in P. exista o serie de tulburari si deficiente in circuitele talamo-prefrontale. Vidai considera ca in orice P., pe linga factori ereditari, mai participa factori organici din prima copilarie (encefalopatii, tr.cr.cr., infectii, intoxicatii), si factori socio-familiali. Din analiza mai atenta a familiei se poate constata, pe de o parte, o adevarata "amprenta a anormalitatii" (mai multi membri cu diverse tulburari psihice), precum si un sistem de crestere si educatie in mare masura deficitar cere in loc sa ajute persoana ii amplifica insuficienta sa de adaptare. Educatia intralamiliala excesiva (foarte severa sau prea toleranta), contradictorie, inegala, rapsodica, la intimplaire, superficiaila etc. are consecinte importante asupra dezvoltarii P. Se stie dealtfel ca 2/3 din copii ou tulburari de comportament, provin din cadrul uno


r familii dezorganizate (concubinaj, divort, abandon). Simptomatologie. In decursul dezvoltarii P., se pot pune in evidentaTTsenelie~elernente semnificative pentru conturarea sa viitoare. inca in prima copilarie (0•3 ani) apar prodoamele, traduse prin crize paroxistice si, evident nemotivate, de plins, strigate, impreuna cu o serie de greutati in insusirea corecta a unei conduite igienice, alimentare etc. Perioada prescolara (3•6 ani) este marcata printr-o serie de simptome ce pot deveni, prin repetarea lor, semnificative (tulburari in jocurile de grup, mutism, conduita de protest, clastomanie etc). Primele elemente indicatoare pentru o viitoare P. sint insa prezente in perioada scolara mica (6•10 ani), unde copilul este etichetat ca un copil "problema" (galagios, neatent, inegal, preocupat aproape exclusiv de distractii, pasionat al cinematografului, T.V.-ului etc). In virsta scolara medie (10•14 ani), se pun in evidenta o serie de elemente care preureaza diagnosticul de P (neascultare, neglijenta, fuga, vagabondaj, furturi, batai etc). In perioada adolescentei, se remarca rmai greu trasaturile oaraoteriiale pe oare le prezinta; este insa caracteristic acestei perioade

• in contrast cu tinerii normali

• lipsa unor preocupari principale pentru un ideal, pentru o profesiune corespunzatoare, pereum si o mare atractie exercitata de toate formele de amuzament, de distractie in care isi risipeste timpul si energia; inoepe de asemenea sa consume mult si in exces bauturi, sa fumeze, sa abuzeze de tranchilizante sau stimulente, sa joace carti, sa organizeze bande pentru huliganism, furturi, escrocherii etc Odata cu maturitatea se contureaza si adevaratul lou psihopatologic, in cadrul functiilor cognitive, surprinzator de bine dezvoltate, se constata o insuficienta directionare constanta a achizitiilor de valoare. P. invata repede, dar anarhic si inegal; nu are rabdare sa progreseze metodic, bazindu-se pe succese rapide stralucitoare si pe o adevarata "logica a prezentului"

• unde satisfacerea imediata este unicul scop. De aceea, esecul sau profesional este previzibil, cu atit mai mult cu cit sufera de o adevarata "miopie sociala", datorita careia repeta chiar cu candoare aceleasi greseli fara a se folosi nici de experienta sa nici de a celorlalti; in acelasi timp este lipsit de prudenta si prevedere. Pedepsele nu iau ecou, pentru ca autocritica si anxietatea lipsesc spre a se controla, autocorecta sau a avea rernuscari. Prietenii sint rari si sporadici; P. nu leaga decit frinturi de amicitie, bazate mai ales pe aventuri. Cefcley subliniaza inabilitatea psihopatului de a diferentia, in suficient de clara masura, binele de rau si adevarul de minciuna, precum si faptul ca el poseda o adevarata pulsiune elementara de a face numai ce-i place. G. Thompson considera P. un adevarat "handicapat social", din cauza conflictelor sale multe, ineviile, care se desfasoara strident si, de cele mai multe ori, se incheie in defavorul sau. Deniker, Sempe vorbesc de o reactivitate psihosociala crescuta la P., de unde ar deriva o susceptibilitate electiva si un raspuns disproportionat si dezorganizat la orice solicitare. intregul comportament este polarizat spre egoism (egolatrie, dupa P. Brin-zei), de unde rezida si o anumita rigiditate si opozitie in orice situatie, deoarece P. se simte mereu obligat sa-si dovedeasca drepturile sale cu orice pret. Noyes si Kolb au aratat ca P. cere mult si da putin pentru ca este prea satisfacut de sine insusi, spre a-l mai interesa si altceva. Evolutie. Directia de dezvoltare a unei P. este in functie de a), conditiile ambiantei in oare traieste (contextul socio-icuiltural, profesional); b). factorii "nocivi" intercurenti (infectii, intoxicatii, tr.cr.cr.); c). familia din care provine si pe care si-o organizeaza; d). precocitatea diagnosticului si eficienta metodelor psihopedagogice si medicale aplicate. Clasificare. Dupa Kahn, P. poate fi clasificata (din punct de vedere evolutiv) in P. permanenta, P. episodica (oscilatii mari mai ales la pubertate si climax, denumite de K. Schneider reactii intermitente) si P. periodice, de factura distimica. Borel a impartit P. dup


a intensitatea simp-tomelor in P. usoara, P. medie si P. grava, in timp ce majoritatea psihiatrilor adopta o clasificare bazata pe simptomul dominant. La Conferinta Nationala de Psihiatrie din Bucuresti (1969) s-au acceptat urmatoarele forme clinice mai bine individualizate de P.: P. astenica (pseudoneurotica), cu doua variante

• autista-schizoida si calculat (rece); P. exciil-explo-ziv, cu variantele insil si epileptoid; P. impulsiv, P. isteric, P. paranoiac, ou variantele hiperstenica (revendicativ, eveimlato-riu, procesoman, fanatic) si hipostenica (bigoti, mistici, sectanti); P. perversa (conduite sexuale aberante); P. psihastenica si ti-mopatie cu variantele hipertimica (hipomaniacali, depresivi) si hipertimica (hipooondriaca). Diagnosticul diferential al P. se face cu starile psihopatoide, unde se poate pune intotdeauna in evidenta un debut postlezional, postinfectios, posttraumatic etc; ou debilitatea mintala dizarimonica, la oare exista un deficit de inteligenta; cu neurozele, unde suferinta este traita la un mod catastrofal; cu epilepsia, in care apar crizele convulsive, modificarile EEG; si cu debutul de schizofrenie, unde inceputul instalarii tulburarilor de comportament este precedat de o stare cu incadrarea familiala si socio-profesionala sau scolara normala. Foarte frecvent P. duce spre o farmacodependenta sau spre alcoolism; in ambele cazuri, tulburarile de comportament se agraveaza. Borel a aratat ca uneori P. se complica cu psihoze (schizofrenie, parafrenie) care vor parea clinic atipice datorita modificarilor proprii ale P. Tratament. Daca acceptam afirmatia lui Ajuriaguerram ca o imaturitate prelungita este o dismaturitate, se intelege importanta unui tratament cit mai precoce si mai ales de model psihagogic. Copin cu tulburari de comportament vor fi educati cu ajutorul unor metode speciale cit mai adecvate, prin care sa se corecteze tulburarile existente. O alta latura importanta in cadrul P. este incadrarea sa profesionala atent supravegheata. Chimioterapia a dat pina in prezent rezultate modeste si este mai mult simptomatica. Utilizarea in cursa lunga a Neuleptilului (2•3 comprimat/zi, timp de 3•6 luni) trebuie sa fie bine supravegheata. Expertiza medico-judiciara in cazul P. ridica probleme delicate, ceea ce reclama o foarte precisa cunoastere a structurii P. si a faptei comise pentru a decide, in conformitate cu legea, pentru o solutie cit mai adecvata la cazul respecti



Alte materiale medicale despre: termeni psihiatrici




Impulsiune patologica de a ucide. Survine in epilepsie, betie patologica etc [...]
Este actul sexual comis de un individ asupra unei femei, contrar vointei acesteia. 3n realizarea lui este folosita forta sau amenintarea cu forta •- p [...]
Stare caracterizata prin pierderea capacitatii de raportare a propriei persoane la timp si spatiu. Gama intensitatii acestei D. poate fi variata, de l [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre termeni psihiatrici

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile