Intoxicatia cronica cu heroina este considerata forma cea mai grava a farmacodependentei. Cunoscuta ca avind o larga raspindire in tarile din stul Europei si in SUA, ea a constituit obiectul multor studii si cercetari. Debut. Sint putine si de obicei eviile cazurile asa-zise "accidentale", in care H. se instaleaza dupa indicatiile medicale facute (din graba sau ignoranta), in cazul unor algii rebele; cele mai multe cazuri provin din lumea tinerilor, care treptat, din curiozitate sau dintr-o falsa solidaritate de grup, incep sa consume
droguri ca marihuana si ajung, intr-un interval relativ scurt (13 ani), la heroina, furnizata la inceput cu ingaduinta si "amicitie" de contrabandistii de meserie. G. Cohen (1969) mentioneaza intre factorii predispozanti: imaturitatea afectiva, insilitatea, impulsivitatea observata mai ales la tinerii nepreocupati serios pentru o anumita profesiune si care suporta greu esecurile, fiind in acelasi timp dornici de succese rapide si zgomotoase. Simptomatologie. Dependenta se instaleaza intr-un timp rapid (in mai putin de 6 luni) sub aparenta "naiva" a consumatorului care este convins ca se poate lasa oricind. Utilizarea i.v. aduce cu sine o serie de pericole, stiuta fiind starea precara de
igiena personala si lipsa unui interes sau preocupare pentru curatenie. Astfel, pot apare in cadrul grupului de drogati adevarate epidemii de
hepatita (epidemii de seringa), endocardite bacteriene, sifilis, malarie. Nu sint rare nici
infectiile pulmonare, atunci cind se foloseste talc pentru amestecul heroinei. in atie cu morfinomania aici se instaleaza deja, din primele saptamini, o serie de
tulburari comportament
ale si antisociale, manifestate prin neglijenta, dezordine, minciuna, dezinteres etc, asociate cu o respiratie mai lenta si cu mioza. Proba cea mai sigura a H. o da aparitia fenomenelor de abstinenta la 1012 ore dupa intreruperea brusca a drogului. Tulburarile cele mai frecnte sint stare generala rea, slabiciune, neliniste, algii, transpiratii, tremor generalizat, secuse musculare, frisoane. Abstinenta dureaza 24 ore4 zile, in functie de chimea intoxicatiei. Treptat apare o stare de somnolenta, tahicardie, midriaza, T.A. crescuta, anorexie, varsaturi, diaree, care cedeaza apoi progresiv. in perioada de abstinenta, bolnavul este nelinistit, agresiv, el poate deni violent si comite
sinucidere sau crima, motiv pentru care se recomanda o supraghere medicala continua si internare obligatorie. Tratament. Schema generala de la farmacodependenta (v. FARMACODEPENDENTA) este intrutotul aplicabila. Perioada de dezintoxicare progresiva dureaza 1014 zile, timp in care se vor- folosi o serie de substituti ca si in opiomanie (v. OPIOMANIE). Freedman (1968) recomanda oalazocina (doze 4 8 mg/zi), considerind ca aceasta substanta air fi capabila sa blocheze efectul euforizant al heroinei; parerile sint insa impartite, stiut fiind ca, la rindul ei, ciclazocina are o serie de efecte secundare. in toata perioada terapiei, facuta intr-un spital (6 luni1 an), este necesara o atenta examinare clinica pe aparate, pentru a depista si trata celelalte tulburari sau complicatii existente. Pentru multi autori, clorpromazina si, in general, neurolepticele continua sa ramina baza terapiei chimice la care se va adauga psihoterapia, ergoterapia si socioterapia sub toate formele existente si accesibile. La parasirea spitalului, bolnavul va ramine sub un control periodic bine organizat, de 24 ani. in SUA, Anglia, sint constituite adevarate asociatii de fosti toxicomani pentru a ingriji si ajuta bolnavul in lunga sa convalescenta si prin aceasta a-l ocroti de recidile care pot surni extrem de frecnt.
