eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Termeni psihiatrici

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » termeni psihiatrici

Farmacodependenta

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



OMS propune urmatoarea definitie a F. (1974): "Starea psihica si uneori fizica aparuta ca rezultanta a interactiunii surnite intre un organism viu si un medicament, stare caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii; in aceasta stare este intotdeauna implicata impulsiunea de a lua medicamentul (continuu sau periodic), mai ales in derea retrairii efectelor sale psihice si, de multe ori, pentru a evita tulburarile produse prin lipsa lui". Aceasta stare este sau nu insotita de toleranta. De mentionat ca un individ poate fi in acelasi timp dependent fata de mai multe medicamente. Dupa J. F. Kramer si D. C. Cameron (1975), dependenta fata de o substanta rezulta din actiunea conjugata a caracteristicilor personale cu natura mediului sau socio-cultural si cu proprietatile farmacodinamice ale substantei respecti. La acestea se adauga frecnta si cantitatea consumata, precum si modul de autoadministrare. Clasificare. Comitetul de experti OMS propune urmatoarele categorii de modele de F.: 1) F. tip alcool; 2). F. tip amfetamine; 3). F. tip barbituric (aici sint incluse si F. produse de tranchilizante minore); 4). F. tip cannabis (mari-huana, gan-ja si hasis); 5). F. tip cocainic; 6). F. tip halucinogene (LSD, mescalina, psilocibina); 7). F. tip Khat (preparate din catha edulis Forsk); 8). F. tip opiacee (morfina, heroina, codeina si produsi sintetici ca metanona, petidina); 9). F. tip solnt volatil (inhalant, toluen, acetona, tetraclorura de carbon. Tutunul si analgezicele (aspirina, fenacetina) nu intra in clasificarea F. adevarate, intrucit nu produc fenomene psihoto-xice similare cu substantele mentionate. Epidemiologie. Raspin-direa unor F. este legata de anumite regiuni geografice si de unele traditii socio-culturale. S. Ledermann (1956) a aratat ca alcoolismul cuprinde 110% din populatia adulta a globului; totodata se poate sili o corelatie semnificativa intre consumul de alcool pe cap de locuitor, mortalitatea prin ciroza hepatica si bautul excesiv (doza zilnica peste 150 ml etanol). Dupa Zapata Ortiz (1970) in regiunea Anzilor exista 6 milioane de oameni care consuma frunzele de coca. in unele regiuni ale Africii de Nord precum si in India, Pakistan se consuma excesiv preparatele din cannabis, iar



opiul, cultivat cu precadere in Birmania, Laos si Tailanda, are o suprafata larga de consum in care au fost prinse multe tari din stul Europei si din America. Dupa al doilea razboi mondial a aparut o frecnta ingrijoratoare a F. la preadolescenti si adolescenti atit in stul Europei cit si in SUA, cuprinzind 1525% din tineri. O alta caracteristica a epocii actuale o constituie politoxicomania; se incepe de obicei cu marihuana pentru a se trece la heroina. Adeseori, dupa mai multe treceri de la un drog la altul, se ajunge la consumul simultan a mai multor droguri (alcool+ barbituric+amfetamine). Etiopatogenie. Factorii care determina aparitia F. sint legati de structura persoanei si gradul sau de maturitate (virsta, sex etc), starea socio-profesionala si contextul familial alaturi de pozitia sa in general in cadrul grupului in care traieste. De aceea Glatt (1970) considera ca in etiologia unei F. exista intotdeauna o interferenta tridimensionala data de medicament (drog), structura persoanei (gazda) si mediul in care are loc aceasta intilnire (ambianta socio-econo-mica). Evolutie, simptomatologie. Etapele parcurse intr-o F.: Perioada de debut ("luna de miere"), dupa un interval variabil de incercari intre care se gasesc sau nu episoade libere (fara consum), persoana se simte din ce in ce mai atrasa spre a folosi zilnic drogul respectiv; Faza de dialog om-drog, care precede obisnuinta si in care intreruperile de consum se fac destul de usor, dar si reluarile sint destul de frecnte; Faza de obisnuinta, aparuta odata cu crearea dependentei si cu obligativitatea impulsiva de a consuma frecnt si progresiv doze din ce in ce mai mari. In aceasta faza, intreruperea brusca a consumului duce la aparitia fenomenelor de abstinenta. Impregnarea devine din ce in ce mai puternica si tulburarile particulare fiecarei substante folosite ies cu prisosinta in evidenta; Faza de cronicizare, corespunde cu un adevarat declin socio-profesio-nal, asociat de obicei cu cel familial, ceea ce duce bolnavul intr-o stare de degradare psihofizica. S-a constatat ca exista o serie de elemente vulnerabile in personalitatea "pretoxico-maniaca", intre care labilitatea emotiva, imaturitatea psiho-afectiva, hipersensibilitatea, prezenta unei imaginatii bogate, lipsa vointei etc. Simptomatologia, clinica se grupeaza in doua mari categorii: a), intoxicatia acuta, produsa accidental prin imprudenta, prin supradozaj sau prin potentare; raspunsul organismului la drog este brutal, imediat si constituie o adevarata urgenta psihiatrica. Intoxicatia acuta cuprinde in desfasurarea sa mai multe faze: Euforie-confuzie-extaz sau depresie si somn-coma-stupoare, in mare parte dublate de amnezie si de o serie intreaga de tulburari neurologice si somatice (tremu-raturi, dizartrie, tulburari cerebeloase, tulburari neurogeta-ti, cardiovasculare, gastrointestinale etc); b). intoxicatia cronica se caracterizeaza prin instalarea lent, progresiva a sindromului deficitar, manifestat prin scaderea eficientei profesionale, prin tulburarea unei vieti armonice familiale si printr-o preocupare exclusiva pentru procurarea drogului, cu orice fel de risc. Pe fondul acesta pot apare episoade paroxistice, denumite farmacopsihoze, de tip confuzo-oniric, epileptic, ha-lucinator-delirant sau chiar sindromul Korsakov. Instalarea unei demente si a casexiei marcheaza etapa finala a celor mai multe F. Prenire si tratament. OMS (1970) a aratat ca F. este cea mai sigura si rapida sursa de trafic ilicit, care reclama o adevarata politica sanitara internationala in derea prenirii raspindirii sale, politica polarizata in special pe controlul producerii si distributiei substantelor capabile sa produca F. In aceasta directie, obiectile de cursa lunga propuse de comisia de experti OMS sint: reducerea pe cit posibil a folosirii substantelor care produc dependenta; limitarea raspindirii farmacodependentei, supragherea si tratamentul persoanelor cu farmacodependenta. La aceste masuri se adauga si silirea unui sistem permanent de informare si supraghere in derea ificarii actiun


ilor necesare si a evaluarii rezultatelor obtinute. Totodata sint propuse si o serie de obiecti cu termen scurt si mediu: supragherea si tratamentul persoanelor cu farmacodependenta, reducerea complicatiilor medicale datorite autoadministrarii si procurarii ilicite a drogurilor, reducerea frecntei cazurilor noi, impiedicarea desfasurarii contrabandei cu droguri etc. Tratamentul propriu-zis cuprinde la rindul sau un ansamblu de metode si procedee dublate de masuri socio-familiale si profesionale. In ordine cronologica se incepe cu depistarea, evaluarea diagnostica, silirea unei strategii terapeutice (cooperarea si participarea activa a bolnavului), tratamentul de urgenta a complicatiilor medicale, masurile de redresare psiho-socio-familiale, supragherea indelungata in cadrul unor servicii organizate in acest scop, unde periodic se vor aprecia eficacitatea terapiilor utilizate. Masurile terapeutice propriu-zise se desfasoara in trei etape succesi dupa cum urmeaza: 1). Etapa preparatorie (de obicei scurta, 13 zile) in care se va face o apreciere precisa a diagnosticului prin explorarea factorilor care intra in joc si prin examinarea medicala a starii generale a organismului. In cazul prezentei complicatiilor sau a unor episoade acute, se vor lua toate masurile de urgenta necesare (reanimare, reechilibrare hidroelectrolitica). Tot in aceasta perioada se alcatuieste

pe cit posibil cu colaborarea bolnavului, ul general de dezvoltare a intregului program terapeutic de cursa lunga. 2). Etapa de dezintoxicare (46 saptamini) se face prin internare obligatorie si are ca obiectiv principal indepartarea progresiva (in functie de doza zilnica si durata consumului) a drogului care a produs F. Se va recurge cu precadere la psihotropele din categoria neurolepticelor (fenotiazine sau butirofenone), care nu produc dependenta. Totodata este necesara aplicarea unor terapii biologice de sustinere si de corectare (vitamine, tonice, ro-borante, transfuzii etc). In cazurile de alcoolism cronic, tot in aceasta etapa este cuprinsa si cura de dezgust. Nu se va recurge la intreruperea brusca a drogului consumat datorita tulburarilor de abstinenta, care pot apare, si in felul acesta sa complice si mai mult intregul program terapeutic. 3). Etapa de consolidare (6 luni

3ani) este caracterizata printr-un complex de masuri terapeutice de cursa lunga care urmeaza sa readuca bolnavul in stare sa traiasca liber si conform pregatirii sale. in aceasta perioada, psihoterapia individuala, familiala si de grup, alaturi de ergoterapie, detin rolul primordial. Este necesara silirea unui program constant si riguros de supraghere si control pentru a putea astfel preni recidile, comutarea pe alt drog, entuale decompensari, tentati de sinucidere etc.



Alte materiale medicale despre: termeni psihiatrici




Brusca pierdere a tonusului muscular care are drept consecinta caderea bolnavului. Ea este insotita de obicei de pastrarea constiintei bolnavului. C. [...]
Forma clinica grava caracterizata printr-o stare confuziva asociata cu casexie, decubitus, ulcere trofice si o foarte scazuta capacitate de rezistenta [...]
in sens psihiatric, prin X. se intelege o tulburare de fond a gindirii de tipul delirului, in care bolnavul are convingerea ca ideile pe oare le vehic [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre termeni psihiatrici

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile