eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Termeni psihiatrici

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » termeni psihiatrici

Dipsomanie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Este o conduita de impregnare periodica cu alcool, in care bolnal consuma mari cantitati de bauturi alcoolice, intr-o perioada de timp limitata (37 zile), consumul aparind ca o necesitate irezistibila de a ingera. Etiopato-genia este putin cunoscuta, se presupune ca terenul ar juca un rol important; dupa H. Ey, R. Ropert si Fouquet in D. se intilnesc frecvent personalitati nevrotice; Magnan, Porot, Gure-vici apropie D. de psihoza maniaco-depresiva, pe cind Lher-mite, Mayer-Gross considera D. strins legata de epilepsie, datorita evolutiei sale paroxistice. La D. s-au gasit anumite modificari EEG nespecifice, intilnite si la unii psihopati. Factorii externi pot juca un rol precipitant in aparitia D. Dupa Jellinek, D. apartine alcoolismului de tip epsilon. Debutul. Criza incepe brusc, dar poate fi anuntata de o faza prodromala ce tine citeva zile, in care bolnal devine distimic, hipobulic, abatut si prezinta tulburari de somn. Apare apoi tendinta irezistibila, ca o adevarata necesitate imperioasa, de neinvins ce-l impinge aproape automat spre bautura, unde dupa consumarea primului pahar isi pierde controlul si bea abuziv cantitati mari fara sa mai stie ce face. Cind banii nu sint suficienti isi vinde lucrurile, hainele si chiar fura. intr-o stare avansata de ebrietate, poate avea un comportament linistit, inhibat sau dimpotriva poate deveni agresiv si violent cu cei din jur. Accesul dureaza in medie 25 zile, dar sint si cazuri in care bolnal bea fara intrerupere 710 zile. Sfirsitul episodului este tot atit de brusc pe cit a fost inceputul; bolnal inceteaza sa mai bea, constiinta se clarifica, simte o stare de rau general cu dezgust profund fata de alcool si apar remuscarile. Crizele dipsomanice au caracter intermitent, succedindu-se la intervale diferite de timp, de ordinul lunilor sau anilor, dar aproximativ egale pentru acelasi bolnav. in intervalele libere dintre accese, bolnavii nu consuma deloc bauturi alcoolice, unii simt chiar o adevarata repulsie fata de ele. Unii bolnavi sint constienti de boala lor si fac tot ce le sta in putinta pentru a evita consumul paroxistic, dar o data accesul instalat, toate bunele intentii esueaza. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza consumului periodic si masiv de bauturi alcoolice, aspectul impulsiv, irezistibil, de a ingera bautura, lipsa de placere care insoteste consumul, lipsa de preferinta fata de tipul bauturii, incetarea brusca a consumului, precum si abstinenta totala in perioadele libere. Diagnosticul diferential. Trebuie ata in vedere simularea, in special in cazurile de


le="Alcoolismul" class="text">alcoolism cu implicatii medico-legale; unii bolnavi incearca sa-si motiveze actele si consumul excesiv prin aceasta "necesitate" de a ingera bauturi alcoolice. De alcoolismul cronic obisnuit, D. se distinge usor. in alcoolismul cronic exista dorinta permanenta de a ingera bauturi alcoolice cu preferinte pentru anumite produse, oferind in acelasi timp o mare satisfactie alcoolicului. De betia patologica, D. se deosebeste prin reactiile violente si brutale pe care alcoolul le produce in aceste cazuri, la ingerarea unor doze relativ mici. De obicei, in betia patologica gasim unele tulburari organice care explica in parte intoleranta la alcool si caracterul neobisnuit pe care-l imbraca aceasta forma de betie. Evolutia este intermitenta iar prognosticul rezervat, in sensul ca aceste crize se succed cu timpul la intervale din ce in ce mai scurte. Tratamentul sustinut poate ameliora insa evolutia, cazurile de vindecare fiind totusi destul de rare. Tratament. in criza, spitalizarea bolnalui este obligatorie. Consumul va fi intrerupt brusc, deoarece aici nu exista riscul aparitiei fenomenelor de sevraj, bolnal nefiind in stare de impregnatie cronica. Se va institui un tratament cu vitamine (vit. B,, Be, Vit. C), tonice, iar nelinistea si agitatia psihomotorie vor fi combatute prin administrarea de fenotiazinice (clorpromazina, levomeproma-zina) injecile. Mai pot fi utilizate in acest scop diazepamul injecil, in doze de 360 mg/zi i.m. sau meprobamatul, in doze de 12001600 mg/zi i.m. Psihoterapia va fi obligatoriu asociata tratamentului medicamentos. in prima etapa se incepe cu o psihoterapie individuala care se poate combina apoi cu psihoterapia de grup, efectuata in LSM. Procedeele de dezgust nu-si au indicatia in D. Psihoterapia are menirea de a evidentia eventualii factori externi care precipita crizele D., precum si de a preintampina noul acces, eventual prin internarea bolnalui in spital cind acesta simte iminenta aparitiei unei crize.



Alte materiale medicale despre: termeni psihiatrici




Tulburarea muzicalitatii limbajului; survine in logoneuroza, epilepsie, oligofrenie, schizofrenie, demente. [...]
Este o stare de tristete profunda, care domina tabloul clinic al depresiilor si melancoliei. Rezulta din exagerarea tonusului afectiv (de aspect inver [...]
Entitate clinica propusa de Claude si caracterizata prin prezenta unor episoade de agitatie psihomotorie, insotita de tulburari comportamentale, simil [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre termeni psihiatrici

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile