eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Sindromul de stres posttraumatic

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » sindromul de stres posttraumatic

Studiu de caz

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Dl D., un barbat de 38 de ani, s-a prezentat pentru tratament la 18 luni dupa ce a suferit o trauma, determinat de presiuni intense din partea sotiei si a superiorului sau de la serviciu. A fost de acord sa urmeze tratamentul dupa ce a izbucnit in lacrimi la un concert al scolii in care lua parte cel mai mic copil al sau.

Istoricul tulburarii
Dl D. lucra ca paznic de noapte, cind a at loc un jaf armat. Trei barbati mascati au intrat in cladire, inarmati cu carabine cu teava scurta. A fost lovit in cap (dar nu si-a pierdut cunostinta), iar apoi a fost legat de un scaun, i-au pus calus, l-au legat la ochi si l-au amenintat in mod repetat ca-l vor omori. La un moment dat, l-au dezlegat la ochi, i-au scos calusul si l-au intrebat care este combinatia seifului. A raspuns ca nu stie, iar ei l-au amenintat din nou ca-l vor impusca. Barbatii au ramas timp de aproximativ o ora si au rascolit dulapurile si fisetele. in acest interval, dl D. s-a temut pentru viata sa. A afirmat ca era convins ca va muri si nu-si va mai vedea sotia si copin. Nu exista indicii ca s-ar fi disociat de situatie, ci a at simptome de excitatie crescuta pe parcursul incidentului (ritm cardiac accelerat, transpiratie, gol in stomac). A fost gasit de o femeie de serviciu la ora 6 dimineata, a fost transportat la spital, insa dupa putin timp a fost externat.
Dupa incident, a stat acasa mai multe zile, fiind prea speriat pentru a iesi din casa. in acest timp, pentru declaratiile la politie, s-a cerut sa povesteasca faptele de mai multe ori. Fiecare relatare a fost insotita de o excitatie fiziologica intensa si sentimente accentuate de teama. De atunci, nu a mai discutat cu nimeni despre incident. S-a intors la serviciu dupa o saptamina, insa a at numai sarcini speciale. Nu se simte capabil sa lucreze noaptea si i s-au incredintat numai sarcini cu grad scazut de risc. Desi face fata in mod adecvat regimului de munca actual, se simte presat sa-si reia indatoririle normale si crede ca isi va pierde slujba daca nu face acest lucru cit de curind.
La interviu, a fost evident ca, in ultimele 18 luni, asese numeroase simptome specifice SSPT. A fost tulburat de imagini intruzive persistente, in special ale fetei persoanei inarmate si ale armei, desi frecventa acestora s-a redus treptat. Avea cosmaruri de mai multe ori pe saptamina, insotite de transpiratie excesiva si miscari ale corpului si a inceput sa doarma intr-o camera separata. il deranjau stirile din presa care evocau incidentul, precum si stimulii idiosincrasiei (de exemplu, oamenii cu ochelari de soare, care ii aminteau de teava dubla a pustii indreptata spre fata sa). Se ferea sa vorbeasca despre incident, incerca sa-si blocheze gindurile si a facut mai multe schimbari in stilul sau de viata pentru a evita elementele care-i puteau aminti de incident. inainte, era un bun sportiv, insa a renuntat la toate sporturile competitive (dar a continuat sa alerge in mod regulat). A observat ca sotia sa se plinge ca este retras si iriil, ca nu mai are manifestari de afectiune fata de ea sau de copii. A inceput sa consume mai mult alcool, trecind de la consumul ocazional, cu prietenii, la un consum regulat de cinci-sase pahare pe seara. Somnul a devenit foarte neregulat, scazind de la o medie de opt ore pe noapte, inainte de incident, la patru-cinci ore. Afirma ca are dificultati de concentrare, neputind sa citeasca carti sau sa urmareasca emisiuni TV si se plinge de probleme legate de memorie si luarea deciziilor. A afirmat ca este hipervigilent cind este plecat de acasa, mai ales noaptea (lucru pe care il evita cu orice pret). Evolutia simptomelor in ultimele 18 luni a fost relativ sila, cu o usoara ameliorare a simptomelor intruzive, insotita de o amplificare a evitarii si a anesteziei emotionale. O scurta discutie cu sotia dlui D. a confirmat spusele acestuia. Ea a subliniat in special retragerea sociala si paralizia emotionala, afirmind ca acesta a devenit "un om complet diferit de cel pe care l-am cunoscut vreme de 18 ani".




Istoric
Nu exista un istoric psihiatric sau medical anterior semnificativ. A fost cel mai mare dintre trei copii, a at o copilarie sila, desi afirma ca la scoala era timid si "cam singuratic". Si-a descris mama drept o femeie nervoasa, care tindea sa evite contactele sociale. Tatal obisnuia sa bea destul de mult, desi dl D. nu si-a amintit nici un episod de violenta asociata cu alcoolul. Si-a descris familia in termenii urmatori: "nu era loc de vorbe goale - cind lucrurile nu mergeau bine, nu te plingeai si nu discutai despre asta, mergeai inainte". A absolvit scoala si a continuat sa studieze pentru a deveni profesor. Desi a lucrat 10 ani ca profesor, meseria nu i-a placut niciodata si a fost satisfacut cind i s-a oferit ocazia sa se pensioneze anticipat, la cerere. in ultimii sapte ani a schimbat mai multe locuri de munca, iar de doi ani lucreaza pentru o firma de paza si protectie. S-a casatorit cu o profesoara, cind erau amindoi la colegiu, si are doi copii de sapte, respectiv zece ani. Au o relatie solida, desi a fost supusa unei presiuni considerabile din cauza traumei. Are multe cunostinte, dar putini prieteni apropiati (sau chiar niciunul).

Personalitatea premorbida
Dl D. se autocaracterizeaza ca fiind o persoana vesela si deschisa inainte de trauma, desi intrebarile mai precise releva faptul ca contactele sale sociale par sa fie legate exclusiv de domeniul sportului. Fara a fi preocupat de chestiuni psihologice, reiese ca modul sau obisnuit de a face fata stresului se bazeaza pe evitare si negare.


Starea mentala

Dl D. este un barbat care se imbraca sport, are o inteligenta peste medie si pare foarte nelinistit si obosit. Desi initial a at o atitudine defensiva si tensionata (a insistat sa stea pe un scaun plasat cu fata spre usa), s-a relaxat si, in cele din urma, a vorbit liber si deschis despre trecutul sau si problemele curente. Afectele sale au variat de la calm la distimie, fiind adesea pe punctul de a izbucni in lacrimi. Nu isi intelege bine starea si nu a fost capabil sa inteleaga de ce nu si-a revenit dupa incident, interpretind acest fapt ca o dovada de slabiciune. Are o atitudine pesimista fata de viitor si afirma ca se simte vinovat de modul in care se comporta cu familia. Nu exista semne de tulburari ale gindurilor, halucinatii sau inchipuiri. Odata ce a luat decizia sa urmeze un tratament, pare foarte motivat sa-si rezolve problemele.

Concluzii
Cu siguranta, dl D. intruneste criteriile pentru diagnosticul de SSPT cronic: existenta unei experiente traumatizante, mai multe simptome de retraire a traumei, evitare extinsa, paralizie emotionala si hiperexcitatie persistenta. Desi prezinta si simptome de depresie, acestea au un caracter secundar in raport cu SSPT si nu implica un diagnostic separat. in pofida absentei unui istoric psihiatric sau a unor probleme anterioare traumei, exista indicii ale lnerabilitatii, respectiv o tendinta anterioara catre anxietate (atit in privinta sa, cit si a parintilor), insotita de o reactie la stres caracterizata prin evitare si negare. Desi aceste strategii au functionat bine in trecut, ele au inhibat asimilarea experientelor si dezvoltarea personala. Amintirile traumatice au ramas neschimbate si continua sa invadeze constiinta, deter-minind adesea detresa. incercarile sale de a face fata amintirilor prin evitare accentuata, negare si anestezie emotionala, chiar daca nu au at intotdeauna succes, au generat probleme sociale si ocupationale.





Alte materiale medicale despre: sindromul de stres posttraumatic





Principalele etape ale tratamentului sint prezentate in tabelul 26.1. Ca repere generale, interventiile sint aplicate in ordinea in care apar in tabel [...]
Acest manual reprezinta atit un ghid pentru tratament, cit si un caiet de exercitii pentru persoanele care sufera de sindromul de stres posttraumatic. [...]
Adesea, supravietuitorii unei traume se confrunta ulterior si cu alte situatii dificile, care pot II chestiuni de ordin legal, disensiuni familiale, p [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre sindromul de stres posttraumatic

    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile