eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie

Modelele epistemice ale bolii psihice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Asa cum spuneam mai sus, modelul epistemic al "anormalitatii psihice" reprezentat prin conceptul de "boala mintala" isi are sursa in "naratiunea bolnalor" si el este o prelucrare medico-psihologica a acesteia din urma. Analiza "modelelor epistemice" ale bolii psihice exprima insasi evolutia modelelor de gandire medico-psihologica avand ca tema "suferinta psihica". Vom analiza in cele ce urmeaza aceste modele epistemice ale bolii psihice.

1. Modelul cultural de boala psihica raporta aceasta "schimbare" a persoanei ia modificarea sistemului de valori moral-religioase si culturale. Boala psihica era considerata, sub aspect cultural, o "nebunie dina" (theamania) la Platon sau o "pedeapsa dina" la tragicii greci (Sophocle, Euripide).
2. Modelul magic considera boala ca expresie a unui "discurs demoniac" legat de o stare de posesiune a indidului, asa cum este ea vazuta in contextul culturilor samanice.
3. Modelul moral sau, mai exact, "medico-moral" (Ph. Pinel) intelege boala ca fiind expresia unui discurs al suferintei sufletesti si morale a indidului, putand beneficia, din acest motiv, de un tratament moral.
4. Modelul anatomo-clinic, reprezentat de Griessinger, fixeaza substratul bolilor psihice in creier, afirmand ca "bolile psihice sunt boli ale creierului" (Geisteskranken sind Gehirnkranken).
5. Modelul clinico-psihiatric, sustinut de E. Krapelin si de E. Bleuler, reintroduce discursul clinic ca rezultat al datelor de observatie ale bolnalor si mai ales al "discursului narativ" al acestora, descriind primele "forme clinice" care au constituit baza gandirii psihiatrice moderne.
6. Modelele inspirate din "interpretarea filozofica" a "fenomenelor psihice morbide" au dus la conurarea unor "categorii clinice" bazate pe cunoasterea si explicarea semnificatiilor etii sufletesti in stare de anormalitate. Metodele filozofice vor contribui la abordarea si explicarea "fenomenelor psihice morbide" prin investigarea naturii lor, luandu-se ca tema de analiza "subiectul uman". Mentionam in aceasta printa cateva dintre cele mai semnificative si mai cunoscute modele epistemice ale bolii psihice in acest sens:
- modelul fenomenologic-comprehensiv (K. Jaspers);


- modelul existential (L. Binswanger);

- modelul hermeneutic (H. Tellenbach).
7. Modelul psihanalitic (S. Freud) reprezinta un moment esential in evolutia metodologiei clinice si a modului de a gandi suferinta psihica si bolnavul psihic. Modelul psihanalitic se bazeaza in principal pe analiza contextului narativ al bolnavului, din care este reconstituita psihobiografia sau "istoria etii interioare" a bolnavului, cu toate evenimentele etii acestuia, insistandu-se pe situatiile psiho-traumatizante.



8. Modelul de evaluare criteriologica statistico-diagnostica a bolilor psihice are caracter de "inventar clinic". El este un sistem de definitie, descriere si clasificare a tulburarilor psihice, nu atat dupa "discursul clinico-medical", cat mai ales dupa tipul de anormalitate si modelele de evolutie ale proceselor psihice morbide.
9. Modelul sistematic este tipul de clasificare a bolilor psihice introdus de P. Bemer si care urmareste combinarea datelor clinice cu cele de ordin psihopatologic si psihologic.
10. Modelul biologic este "separat", cel putin aparent, de orice raport cu contextul narativ al suferintei bolnavului. Acesta considera boala psihica din acelasi punct de vedere pozitist ca si boala somatica. in spiritul acestei conceptii, boala psihica este inteleasa ca o tulburare cu substrat organic cerebral sau de ordin
'genetic si biochimic. Acest punct de vedere intr-o marcata dezvoltare este sustinut de progresele si succesele inregistrate de psihofarmacologie, care a schimbat complet, fundamental aspectul clinicii psihiatrice, formele clinice si evolutia bolilor psihice. Dincolo de aceste aspecte incontesil valoroase insa, latura umana a suferintei psihice ramane o problema fundamentala pe care progresul psihiatriei biologice nu-l poate explica.
11. Modelul antipsihiatric a reprezentat un moment de "criza epistemica" in evolutia gandirii si a practicii psihiatriei moderne. Negand orice aspect negativ al etii psihice, catalogat ca fiind patologic, curentul antipsihiatric considera boala psihica drept un construct artificial, inexistent in realitate, produs de gandirea medico-psihi-atrica. Se producea in felul acesta o "ruptura epistemica" intre "naratiunea clinica a bolnalor" si "discursul epistemic al psihiatrilor". Boala mintala inceta sa mai existe, ea fiind un produs al unui "discurs clinic artificial".
12. Modelul igienei mintale este un punct de vedere largit, care trateaza tematic boala psihica, asemenea unei stari de anormalitate opusa calitativ starii de normalitate reprezentata prin conceptul de sanatate mintala. Igiena mintala aduce in discutie doua "modalitati de a fi" ale etii psihice egal posibile: sanatatea mintala si boala psihica. Ambele forme pot fi controlate prin masurile de protectie reprezentate de psihoprofilaxie, care urmareste protejarea si dezvoltarea starii de sanatate mintala, precum si prevenirea bolilor psihice sau recuperarea completa a bolnalor psihic.


Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca atat starea de normalitate (sanatatea mintala), cat si starea de anormalitate (boala psihica) au o istorie comuna. Ele sunt produsul unor analize complexe si de o mare varietate metodica ale etii sufletesti, in care locul principal este detinut de "discursul epistemic" despre boala psihica.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie





Daca in ceea ce priveste asistenta ambulatorie aceste cazuri pot sa ajunga mai usor la specialistul psihiatrii sau neurolog, in domeniul asistentei sp [...]
De regula, motivele consultatiei psihiatrice sunt ascunse de bolnav, care se rusineaza sau se simte vinovat fata de acestea. Sunt insa destul de frecv [...]
Diagnosticul clinic este un model de rationament medical de factura fenomenologica ce converteste suferintele bolnavului in boala. El este baza modelu [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie

    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile