eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Semnificatia modelelor psihobiografice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Datele mai sus prezentate ne obliga la o reflectie asupra dimensiunii ontologice a suferintei psihice. Boala psihica nu este numai suferinta clinica, ea este si suferinta traita. Trairea propriei sale suferinte este un act de constiinta specific persoanei umane. Orice schimbare survenita in raport cu propria mea persoana eu o reflect in campul constiintei mele ca pe ce nou, neobisnuit. In raport de tonalitatea sau continutul ei moral, o resimt ca stare de bine sau ca stare de rau. Prima stare o percep ca sanatate, cea de-a doua, ca boala. De boala este legat pericolul si acesta genera din partea mea intrebari, o stare de neliniste si, in final, o tensiune anxioasa care poate deveni permanenta. Angoasa este teama de pericol. Este tensiunea asteptarii sfarsitului.
Existenta, viata normala este o viata libera, intrucat ca nu este amenintata de pericole. Dimpotri, viata bolnavului este o viata inchisa, limitata prin prezenta pericolului. Aceasta este diferenta dintre psihobiografie si palobiografie: absenta pericolului, in primul caz, si prezenta acestuia, in cel de-al doilea caz.
Viata normala este un model de existenta care curge firesc. Viata bolnavului este o existenta rupta, intrerupta, amenintata, al carei curs firesc este schimbat. Poate ca din acest motiv patobiografiile sunt atat de tensionate, de incarcate de dramatism, si au un destin tragic.
In cazul modelelor patobiografice, bolnavul devine un om problematic pentru el insusi, dar, in egala masura, el este si un caz-problema pentru medic sau pentru psiholog.

Problema bolnavului este de a intelege sensul suferintei, iar pentru medic de a cunoaste si descoperi boala. Aparent sunt doua atitudini firesc divergente, care converg in acelasi punct: nevoia de salre, de reparatie, de invingere a "raului" si de restabilire a starii de "bine" drept conditie a echilibrului.
Orice biografie a bolnavilor este o "istorie a bolii", dar, concomitent, este si o atitudine subiecti, traita in ul constiintei morale fata de boala respecti. Pentru medic apare, in egala masura, o dubla problema: de a recunoaste exact natura bolii, cauzele acesteia si de a institui tratamentul cel mai corect, iar in al doilea rand, de a intelege sensul suferintei bolnavului, starea sa emotional-afecti si morala in conditiile create de boala.



Din aceste considerente apare ca absolut necesar sa se conjuge efortul medicului cu cel al psihologului, in actiunea de sustinere morala a bolnavului, in actul de restaurare terapeutica. Or, acest dublu aspect nu poate fi realizat decat daca se cunoaste boala si personalitatea bolnavului. Aceste doua aspecte nu pot fi separate. Datele mai sus expuse, privind "modelele patobiografice" in psihopatologie dovedesc importanta cunoasterii, dincolo de aspectul clinico-medical al bolii, dimensiunea ontologica a acesteia, respectiv patobiografica a bolnavului.
Acest punct de vedere actualizeaza atitudinea clasica a medicului care este indemnat sa da bolnavii, nu bolile. Fiecare bolnav "face boala" in felul sau propriu, raportat la natura personalitatii sale, la structura sa morala, intelectuala si culturala. Nu putem include absolut toti bolnavii cu aceeasi suferinta intr-o categorie clinica unica. Chiar daca este vorba despre aceeasi boala, ea este traita in mod diferit de fiecare bolnav in parte. Din aceste motive, este absolut necesar sa se aiba in vedere "trecutul" bolnavilor, iar boala ca "stare actuala" sa fie corelata cu acesta. Dincolo de "examenul clinic" trebuie zuta influenta bolii asupra desfasurarii vietii bolnavului, respectiv, trebuie conurata si inteleasa suferinta ca accident ontologic.
Ce sunt in final "modelele patobiografice" ? Ele trebuie considerate si intelese ca "imagini ontologice" sau ca "imagini biografice" ale bolii. Acestea creeaza un cadru mult mai larg, mai nuantat decat cel oferit de "tablourile clinice" ale bolilor. loul sau forma clinica are un caracter structural, descriptiv-constatativ, pe cand imaginea biografica a bolii ne ofera dimensiunea dinamica a acesteia. In sensul acesta cred ca trebuie inteleasa loarea cunoasterii modelelor psihobiografice in psihopatologie.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




Pe fondul transformarilor sociale si istorice se profileaza tabloul unei crize. Trebuie facuta diferenta intre schimbari si criza, intrucat crizele su [...]
Ce urmareste discursul colectiv ca instrument psihologic prin actiunea sa asupra colectivitatilor socioumane ? Doua aspecte principale. Pe de o parte, [...]
Cadrul general Starea de boala somatica, precum si cea de boala psihica, considerate din punct de vedere medical, reprezinta forme de tulburari fie f [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile