eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Mecanismele psihosociale si geneza psihozelor colective

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Ce urmareste discursul colectiv ca instrument psihologic prin actiunea sa asupra colectivitatilor socioumane ? Doua aspecte principale. Pe de o parte, modelarea unor opinii colective impuse si controlate de autoritatea statal-politica, iar pe de alta parte, crearea unei anumite stari de spirit sau a unei atitudini emotionale de factura pasionala, in conformitate cu continutul ideologiei oficiale a statului, cu valoare de convingere.
Realizarea acestora se face prin intermediul unor metode de proanda sau a unor tehnici de manipulare (V. Volkoff, R.V. Joule si J.L. Beauis, B. Ficeac). Un rol esential revine in acest mecanism, asa cum am spus deja mai sus, mass-media. Metodele de proanda sunt reprezentate prin urmatoarele:
1. Proanda inconstienta, mascata, sub forma de curent de opinie construit treptat intretinut si amplificat permanent.
2. Cenzura conduitelor, a opiniilor personale, a intalnirilor sau reuniunilor etc, reprezentata prin urmatoarele:
- controlul selectiv al informatiilor catre populatie;
- oferta de informatii (aparent) interzise care se scurg in mod dirijat, intentional;
- furnizarea de informatii considerate oficial ca fiind interzise, dar care de fapt servesc direct procesului de manipulare a maselor.In ceea ce priveste tehnicile de manipulare, acestea, dupa J.A.C. Brown, sunt reprezentate prin urmatoarele:
a) Folosirea stereotipurilor cu semnificatie negativa (negri, evrei, comunisti, capitalisti, sindicate etc).
b) Substituirea unor nume prin simboluri (rosu = comunism etc).
c) Selectia, constand in prezentarea selectiva a faptelor, intr-o forma cenzurata, care, prin aceasta, sa serveasca direct interesele actiunii de manipulare.
d) Repetitia cu caracter stereotip si efect persuasiv a unor teme-slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc
e) Asertiunea constand in prezentarea partiala numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, intr-o anumita imagine, in mod deliberat cu scop vadit proandistic.
0 Apelul la autoritate, cu rol de model exemplar de urmat: modele religioase, uri politice, personaje istorice, eroi etc.
Efectele acestor mecanisme psihosociale r face ca in timp sa schimbe realitatea sociala fireasca inlocuind-o cu un stat artificial, in care drepturile si libertatile naturale sunt suprimate. Acest tip de societate supusa unui control riguros, extins asupra tuturor domeniilor, va duce la acumularea unor tensiuni interioare care r avea ca efect schimbarea oamenilor in ul sensibilitatii, gandirii, atitudinilor, conduitelor si al actiunilor, al comunicarii inlerpersonale.



Desi au un caracter represiv, fiind impuse in mod artificial, elementele de "presiune psihosociala" mai sus mentionate r constitui, in final, un "model sociocultural" cu norme si valori specifice. in conditiile unei "societati inchise", reprezentata prin statul totalitar, aceste norme devin absolut obligatorii, iar nerespectarea sau contestarea lor va fi considerata o grava actiune cu un caracter antisocial, fiind imediat reprimata. Orice opozitie este etichetata ca vinovatie, iar teroarea va mentine o stare de frica colectiva permanenta.

Contestat sau acceptat, modelul sociocultural de tip represiv, prin caracterul sau obligatoriu, va deveni cu timpul acceptat, cel putin din punct de vedere formal, si va sfarsi fie prin a fi "imitat", dar in mod nesincer, fie prin a fi "adoptat" si interiorizat, devenind in acest caz o convingere.
Fortele de "presiune (psiho)sociala" r duce la acumularea unor "tensiuni interioare" care, neputandu-se "descarca" in exterior prin acte protestatare, relte etc, se r "descarca" in interior prin acte de suicid, depresii, nevroze, alcoolism etc.
Efectele acestor presiuni sociale, economice, politice, culturale etc. se r vedea in timp, prin schimbarea naturii oamenilor. Interdictia initiativelor individuale, a gandirii libere, a asociatiilor va duce la depersonalizare si dizolvarea in final a individului in anonimatul colectivitatii, anuland in felul acesta orice fel de originalitate. Scad creativitatea, productivitatea muncii, se reduce comunicarea interpersonala, creste izolarea, insingurarea si, in final, dezinteresul pentru viata. Se instituie o stare de suspiciune generala, o frica colectiva. Absenta libertatii individuale in conformitate cu "normele statului" va crea sentimentul colectiv al culpabilitatii, ceea ce va duce la aparitia unor atitudini de "retragere" ca forme de "aparare", la conduite de refugiu si izolare. In mod egal, se manifesta si dorinta de "evadare din sistemul sociopolitic" intr-un alt mediu.
Este absolut clar faptul ca cele prezentate mai sus r produce schimbari importante, esentiale atat in ceea ce priveste starea de sanatate mintala, cat si conuratia bolilor psihice, in contextul social mentionat. Individul va sfarsi prin a fi in mod absolut subordonat statului totalitar si, prin urmare, dependent de aceasta. Asistam la conurarea unui veriil sindrom Orwell, cand individul, schimbat sufleteste si moral, va sfarsi prin a accepta starea sa "anormala" ca pe ceva firesc.
Toate acestea inchid individul, ii ingusteaza orizontul si-l obliga sa gandeasca si sa se comporte in mod obligatoriu conform unui sistem de norme represiv care ii este impus de ideologia sociopolitica a stalului. Orice abatere este considerata un act antisocial si este reprimata in diferite forme, servind concomitent ca exemplu pentru ceilalti membri ai societatii.In mod paradoxal insa, la polul opus manifestarilor mai sus mentionate, se situeaza efectele manipularii prin proanda ideologiei politice. Promisiunile si exaltarea maselor produsa de acestea, exprimate in mod repetat, persuasiv, r duce la cultivarea stimulativa a "pulsiunilor primare", care se r substitui "spiritului rational". Deturnarea atentiei prin diversiuni de la "problemele acute", imediate ale societatii va crea o atmosfera de exaltare ideologica care, topind individul in masa, va produce un "curent de opinie" monotematic intemeiat pe o ideologie de interese politice.In statul totalitar, ideologia este monotematica, rigida, obligatorie, represiva. in statul democratic ideologia este politematica, aparent deschisa, permisiva si exprima interese de grup, partinice. Statul democrat sub acoperirea libertatii, cultiva o "tensiune a dezbinarii". Statul totalitar prin reprimarea ideologica cultiva o "tensiune a solidaritatii".

Institutia terorii si urmarile ei
Sub semnul apararii statului si a ordinii de drept sunt instituite masuri de reprimare. Acestea interzic libera initiativa, gandirea independenta, conduitele individuale. Statul ideologic este cel care controleaza totul, de la manifestarile colective pana la ultimele detalii ale vietii private, intime ale individului.
Institutia terorii are la baza ci ca mecanism frica de vinovatie si pedeapsa. In societatile totalitare, fenomenul fricii sociale are un dublu sens: frica comunitatii socioumane de autoritate, iar, pe de alta parte, frica autoritatilor de masa populationala. Aceasta dubla frica va genera o stare de tensiune intre populatie si autoritate, un sentiment de nesiguranta si suspiciune, care, la randul sau, va genera o incertitudine si o insecuritate permanenta, accentuata si prin faptul ca societatea, masa de indivizi, proiecteaza culpabilitatea asupra autoritatii sociopolitice, iar autoritatea sociopolitica care gestioneaza puterea, proiecteaza la randul ei culpabilitatea asupra maselor. Ne confruntam din nou cu sindromul Orwell, despre care am rbit mai sus.
Nesiguranta inchide cercul comunicarii interpersonale si da nastere la suspiciuni intre indivizi. in locul increderii va interveni neincrederea. Fiecare individ se va simti spionat si, la randul sau, il va suspecta pe celalalt. Aceasta atitudine de neincredere generalizata va dezlta o atmosfera de factura paranoica in randul populatiei, cu efecte negative asupra starii de sanatate mintala colectiva. Vor prolifera psihozele colective de natura delirant-anomica. Ca o forma de compensare a acestei stari anomice, se va dezlta delatiunea. Fiecare il va suspecta pe celalalt si, in final, fiecare individ se va simti dator ca, in mod paradoxal, sa-si divulge concetatenii pentru acte antisociale reale sau inventate.
Institutia (erorii va produce un model de antimorala sau mai exact o morala a negativilain, intemeiata pe frica si absurd. Ne gasim intr-o situatie de criza absurda, a incomprehensibilului si a imprevizibilului. Aceasta situatie poate fi considerata ca reprezentand un veriil sindrom Kajka in care se poate intampla orice fara insa ca ceea ce se intampla sa poata fi inteles sau explicat. Lipseste orice fel de justificare.
Spre deosebire de ritualizarea vietii sociale care robotizeaza comunitatea socioumana de indivizi, institutia terorii produce o ingustare pana la inchiderea totala a vietii sociale a comunitatii umane, o stare de imobilism, o incremenire absurda.




Societatea deschisa si psihozele colective

Aspectele mai sus prezentate se refera in special la societatile totalitare, inchise, dominate si conduse de ideologii rigide si represive. Cu toate aceste, tulburari ale starii de sanatate mintala colectiva sunt semnalate, in egala masura, si in cadrul societatilor deschise, de factura liberala si democratica.
Fara a intra in analiza sociologica a acestora, m mentiona ca liberalismul si democratia nu sunt forme sociopolitice care sa garanteze in mod absolut sanatatea mintala colectiva. Aceste tipuri de societati produc si ele forme de tulburari psihotice colective, asa cum m arata in continuare.
Factorii care produc alterarea starii de echilibru psihosocial colectiv sau individual in societatile deschise sunt, in mod absolut, paradoxal legate de libertate si slabirea controlului social. Acestea conduc la proliferarea unor manifestari antisociale sau dis-sociale specifice.
Libertatea care farizeaza deplina dezltare a persoanei umane si progresul colectivitatilor umane, da nastere la libera initiativa, dar, in egala masura, si la competitia/ concurenta dintre indivizi. Se produc segregari sociale de lipul grupurilor de interese (economice, politice, profesionale, culturale, religioase, etnice etc). intre aceste grupuri apar conflicte. Apar dificultati sau blocaje de comunicare intre autoritate si populatie. Se produc conflicte de munca. Apar manifestari de protest de tipul grevelor, etc.
Un rol esential in geneza psihozelor colective in societatea deschisa revine mass-media. Aceasta, prin intermediul discursului public si prin imagologia TV, cultiva modele, atitudini si conduite care sunt acceptate si imitate imediat, in mod ireflexiv. Acest aspect are o marc importanta practica si o semnificatie particulara, intrucat in societatile deschise mass-media devine o sursa paideica dominanta in viata sociala, mergand pana la procarea colectivitatilor umane si dirijarea lor manipulata catre anumite forme de comportament cu efecte negative pe socio-comunitar. Rolul paideic negativ al mass-media va inlocui rapid educatia familiala, scolara si religioasa, pe care si le va subordona.
Care sunt consecintele acestor mutatii social-valorice proprii societatii deschise pentru sanatatea mintala colectiva ? Ele sunt multiple si le m prezenta succint in continuare.
Totul incepe cu libertatea. Este rba in realitate despre o libertate autentica? Nu. De fapt este rba de un fel de libertate la intamplare, intr-o lume in care fiecare poate, are permisiunea, de a fi si de a face ce vrea si cum vrea. Aceasta cu atit mai mult cu cat controlul social este slab sau absent. in orice caz societatea este extrem de permisiva. in plus, libertatea nu mai raspunde in fata constiintei morale. Prin aceasta raportul libertate/ responsabilitate este foarte slab sau complet absent.Insasi libertatea nu mai are un continut precis. Ea este segmentata sau faramitata in numeroase forme de libertate care prolifereaza sub protectia unei multiple palete de drepturi ale omului (drepturile omului, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile consumatorului, drepturile salariatului etc).
Vom asista la proliferarea unei mari forme de manifestari aberante de factura antisociala, care sunt in esenta lor expresia unei tulburari a starii de sanatate mintala colectiva. Psihozele colective r fi prezente ca manifestari sociale ingrijorator de frecvente. Notam in sensul acesta o crestere alarmanta a ratei conduitelor agresive (crime, viol, talharie, furt etc), o rata apreciabila a suicidului, precum si prezenta toxicomaniilor, a starilor depresive colective, a manifestarilor de tip protestatar antisocial, a coruptiei pe socio-moral, refugiul in sfera sectelor religioase, inclinatia catre preocupari oculte etc
Rezulta din cele discutate mai sus ca factorii sociopolitici si socioeconomici, culturali, moral-religiosi si educationali au un rol specific, esential in normarea starii de sanatate mintala colectiva, dar, in egala masura, ca ei sunt responsabili si de geneza si forma psihozelor colective, asa cum m arata in continuare.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




Cadrul general al problemei Psihologia colectiva este rezultatul unui complex de factori determinanti care contribuie la configurarea profilului sufl [...]
Cadru general Personalitatile psihopatice ocupa un loc intermediar intre starea de normalitate psihica si marile tablouri psihopatologice. Ele reprez [...]
Din punct de vedere psihopatologic, in afara observatiei clinico-psihiatrice, se utilizeaza, drept criteriu de apreciere psihodiagnostica nivelul QI. [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile