eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Psihopatologie transculturala - aspectele etno-culturale comparate ale tulburarilor psihice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Cadru generalIn cadrul psihopatologiei antropologice si sociale, psihopatologia transculturala sau ata ocupa un loc particular. Ea are ca obiect studiul interrelatiilor dintre diferitele culturi si bolile psihice. Din acest motiv, reprezinta aspectele etno-culturale ate, ale tulburarilor psihice. Ca o prima precizare, notam ca psihiatria transculturala sau etno-psihiatria este disciplina care se ocupa cu studiul afectiunilor psihice specifice grupurilor etnice si culturale, interpretand aceste "manifestari psihopatologice" in raport cu normele si valorile socioculturale si moral-religioase, care contribuie la formarea personalitatii indivizilor apartinand acestor grupuri.
Este cunoscut faptul ca individul, persoana umana, nu este numai produsul biologic al ereditatii si al mediului sau natural. El este, in mod egal, si produsul factorilor culturali, istorici, sociali si morali, religiosi, pe care acesta ii interiorizeaza fie prin imitatie, fie prin educatie, incepand din familie, din scoala, din mediul sociocultural caruia ii apartine. El sfarseste prin a se identifica cu valorile mediului sau, care-i marcheaza tipul de "personalitate etno-culturala", identitatea, modelul de gandire, formele de comportament, actiunile, aspiratiile, reactiile emotionale etc.
Daca aceste aspecte sunt absolut clare si unirsal admise in psihologie, remarcam faptul ca ele sunt la fel de valabile si in psihopatologie, in ceea ce priste modalitatea de structurare a bolilor psihice, forma de manifestare si evolutia clinica a acestora, atitudinea fata de bolnavii psihic si boala mintala, metodele de tratament etc. Fiecare societate "produce" proprin sai bolnavi psihic, in conformitate cu normele modelului sociocultural, dupa cum, in egala masura, produce persoane normale.
Ideea diferentelor culturale dintre indivizi nu este noua. Psihologia diferentiala este astazi una din disciplinele psihologice care studiaza pe larg aceste aspecte. in mod egal si studiile de psihopatologie transculturala s-au dezvoltat in mod corespunzator, cuprinzand o arie extrem de larga de teme.
Observatii privind variatiile culturale ale bolilor psihice si, in special, existenta in anumite grupuri etno-culturale a unor forme particulare, unice, de tulburari, au atras atentia inca din cele mai indepartate timpuri. in scrierile hipocratice ne este semnalata si descrisa o boala curioasa, cunoscuta sub numele de boala scitilor si care se caracteriza prin faptul ca la un anumit moment barbatii deneau impotenti, adoptau o costumatie, conduite, ocupatii si un mod de viata feminin, schimbandu-si in felul acesta identitatea sexuala anterioara. Este prima data cand ne sunt semnalate in istoria medico-culturala a umanitatii cazuri de transsexualism, in care fenomenul de imitatie si contagiunea culturala jucau un rol esential.



Cercetarile s-au dezvoltat considerabil incepand din secolul al XlX-lea, cand a inceput sa se puna problema unui determinism cultural in geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumeste aceste situatii "psihiatrie exotica", iar Kraepelin face o ampla expunere a lor intr-o lucrare intitulata Psihiatrie ata. Putem afirma ca din acest moment este inaugurat domeniul studiilor de psihiatrie transculturala. Meritul acestor prime studii consta in faptul de a fi semnalat existenta unor diferente in ceea ce priste formele clinice de manifestare si tipurile de evolutie ale bolilor psihice sub influenta factorilor culturali diferiti, pe de o parte, iar, pe de alta parte, existenta unor boli psihice specifice exclusiv unor arii culturale date, inexistente in altele, ca produse ale unor factori culturali autohtoni specifici.In secolul XX, Scoala Americana de Antropologie Culturala (A. Kardiner, R. Linton, R. Benedict, M. Mead), precum si cea canadiana (E.D. Wittkower, H.B.M. Murphy, H.F. Ellenberger) aduc contributii deosebit de importante in cunoasterea conduitelor, modelelor de gandire, a formarii personalitatii, dar si a varietatii culturale a bolilor psihice in diferitele arii etno-culturale, delimitand, in felul acesta, cadrul psihiatriei transculturale. Este de remarcat in acest sens si contributia scolii de psihanaliza in explicarea, de catre S. Freud (: Totem si u), a fenomenelor culturale si a manifestarilor psihice care decurg din ele, precum si studiile de interpretare psihanalitica a manifestarilor psihice, normale si patologice, efectuate de catre B. Malinokwski (: La sexuali te et sa repression dans Ies sociites primitis).
Cercetarile efectuate in acest sens au pus in evidenta faptul ca tulburarile psihice, ca si viata psihica normala, sunt modelate din punct de dere formal, de normele valorice ale modelului sociocultural, caruia ii apartin indivizii grupului respectiv, in asemenea masura incat ele vor aa ca manifestare o specificitate culturala extrem de marcata. Desi unirsala ca extindere epidemiologica si manifestare, boala psihica este specifica sub aspectul formei de manifestare pentru fiecare cultura particulara.
Din punct de dere psihopatologic, am doua categorii de factori de referinta: normalul si patologicul. Dar, din punct de dere cultural, la acesti doi factori mentionati se mai adauga si un al treilea, specific acestei dimensiuni, si anume supranaturalul, care cuprinde ideea de mister, de magic, de posesiune a bolnavului de catre spirite benefice sau malefice.
E. Tanzi (1890) va face o interesanta remarca privind similitudinea care exista intre credintele magice si superstitii, pe de o parte, si ideile delirante ale bolnavilor psihic pe de alta parte, in special cu referire la bolnavii cu schizofrenic paranoida. C.G. Jung va introduce teoria arhetipurilor, riile imagini-for[a construite in decursul istoriei culturale a umanitatii si care pot fi in egala masura intalnite in contextul delirului bolnavilor schizofrenici.
Ne aflam la limita a doua uri, in care factorii culturali au o valoare formativa puternica. Este vorba de ul rational si de ul irationalului. Privita din perspectiva culturala, sanatatea mintala ca si nebunia sau boala psihica, ne apar ca produse ale culturii, care le da forma, sensul si dinamica specifica. A. Beguin (1952) afirma ca "Fiecare individ este nebun in raport cu o societate data".

O alta problema care se pune este legata de faptul ca bolile psihice, dincolo de aspectul lor clinico-psihiatric, pur medical, sunt si produsul specific al unei culturi particulare. Aceasta se manifesta prin urmatoarele aspecte:
a) influenta moravurilor, a credintelor si superstitiilor asupra grupului etno-cultural caruia ii apartine bolnavul respectiv, cu efecte asupra acestuia ;
b) influenta atitudinii societatii fata de nebunie si de bolnavul psihic.
Fata de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen in geneza tulburarilor psihice:
a) factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici;
b) factori pur sociologici: modelele de educatie, presiunile psihosociale, incurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relatiilor interumane etc. ;
c) factori culturali: mobilitatea geografica, migratiile populationale, schimbarile culturale si conflictele culturale, izolarea socioculturala etc.;
d) al[i factori de natura psihobiologica, dar cu efect cultural: cresterea duratei de viata, difuzarea medicamentelor analgezice si psihotrope, cresterea factorilor de stres, suprasolicitarea individului prin mass-media.
Toate aspectele de mai sus conureaza cadrul disciplinei sau al ramurii psihopatologiei transculturale. Scopul unei psihopatologii transculturale este de a explica natura dirsitatii formelor de manifestare a bolilor psihice, de a surprinde ceea ce este unirsal la acestea (tulburarea psihica de fond) si ceea ce este particular la fiecare (forma de manifestare, evolutia si semnificatia atribuita) in raport cu factorii de variatie culturala. Pentru a sustine aceste aspecte, vom prezenta in continuare aspectele tipologice ale tulburarilor psihopatologice de natura etno-culturala.


Tipurile de tulburari psihice etno-culturale

In aceasta categoric de tulburari psihopatologice, majoritatea specialistilor includ tulburarile psihice cauzate de factori specifici, existenti in interiorul unor arii etno-culturale (H.F. Ellemberger). Acestea cuprind urmatoarele aspecte: boli psihice de origine organica local-endemica, boli psihice (ara o cauza organica cunoscuta. Le vom prezenta sintetic in cele ce urmeaza.
1. Bolile psihice cu o cauza organica specifica sunt circumscrise la o anumita arie geografica, dar si etno-culturala. Acestea sunt:
a) boli infectioase si parazitare;
b) toxicomanii magico-religioase cu caracter de ritualuri (marijuana, peyotl etc.);
c) toxicomanii comune care duc la obisnuinta (opiu, hasis etc).
2. Bolile psihice fara o cauza organica cunoscuta, dar care, ca si precedentele, sunt circumscrise ia o anumita arie etno-culturala si care sunt "modelate" de normele modelului sociocultural al grupului etnic respectiv. in aceasta categorie de tulburari intra urmatoarele manifestari psihopatologice :
a) reactii morbide, de scurta durata, de forme diferite ca manifestari si evolutie clinica:

- reactii depresi,
- reactii agresi difuze, cu agitatie confuziva sau stupoare (Amokul, crima reflexa, moartea psihogena rapida si moartea psihogena lenta);
b) dezvoltari morbide si nevroze, cu evolutie clinica constant organizata, cu o conuratie clinica proprie in care semnalam urmatoarele tipuri de tulburari:


- nevroze de curatenie, de factura fobic-obsesiva;

- rtijul de kayak, specific populatiilor nord-groenlandeze;
- nevrozele de imitatie prin contagiune psihica intalnite la populatiile africane si malaicziene (latahul, myriakitul, imu, koro, windigo).
3. La aceste grupe trebuie sa mai adaugam prezenta unor afectiuni psihice majore, comune majoritatii culturilor, reprezentate prin urmatoarele:
a) psihozele endogene : schizofrenia, psihoza maniaco-depresiva,
b) personalitatile psihopatice, in special cele de tipul dcviantelor sexuale.
Tulburarile psihice mai sus prezentate, sunt manifestari psihopatologice in stricta dependenta cauzala de factorii etno-culturali ce normeaza grupul social in care acestea apar, se manifesta si evolueaza. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburari psihice care sunt cauzate de situatii de conflict inter cultural sau de inadaptare culturala. Este cazul unor persoane apartinand unor culturi din medii socioculturale diferite. Vom analiza in continuare aceste aspecte.




Tulburari psihice cauzate de conflicte interculturale

Asa cum s-a aratat mai sus, fiecare persoana este, dincolo de aspectele sale psihobio-logice, si produsul mediului sau psiho-sociocultural, reprezentat printr-un sistem de valori culturale, morale, religioase, sociale care-l formeaza ca personalitate, dandu-i o anumita identitate, un stil de gandire, un model de comportament etc.
Fiecare individ apartine mediului sau etno-cultural, cu care se identifica, adaptandu-sc la acesta. Trecerea dintr-un mediu etno-cultural in altul va duce la aparitia ineviila a unor situatii serioase de adaptare, conflicte, dificultati etc. Aceste aspecte sunt cauzate de faptul ca persoana care "intra" intr-un mediu sociocultural diferit, strain de al sau, va resimti "rezistenta" acestui mediu ca pe un "factor de opozitie", cu semnificatie de frustrare. Persoana se va simti straina. Este cazul persoanelor care, din cauze speciale, parasesc mediul lor de origine si se refugiaza in alte medii etno-culturale. Exemplul concludent il reprezinta refugiatii, emigrantii sau persoanele exilate.
Trecerea dintr-un mediu etno-cultural intr-altul presupune, in mod firesc, un efort special de adaptare, de absorbtie a unor valori socioculturale noi, a unor noi modele de gandire, de comportament etc. Toate acestea vor determina nu numai o schimbare in comportamental a individului respectiv, ci, in multe cazuri, prin cerintele de adaptare pe care le reclama, poate duce la serioase modificari psihice, adesea de natura psihopatologica, de durata, cu consecinte negati atat pentru persoanele "intrate" in noul lor mediu sociocultural, cat si pentru autohtoni, care se vor simti incomodati de cei nou-niti. Aceste "intalniri" cu caracter de "intcrculturalitate" vor fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situatii de ostilitate deschisa.

Care sunt raporturile persoanelor care emigreaza cu noul lor mediu sociocultural ? Aceste raporturi decurg din modalitatea in care emigrantul percepe tara-gazda in raport cu tara sa de origine si de modalitatea in care este perceput emigrantul in tara-gazda de catre autohtoni. Orice emigrant "asteapta" de la tara-gazda ceea ce i se refuza sau nu gaseste in tara sa de origine. El intra cu un set de dorinte, de sperante, izvorate din nemultumirile si frustrarile existente in tara sa de origine si pe care le proiecteaza ca "posibilitati" reale si sigure in tara-gazda. insa nu intotdeauna aceste expectati sunt valide, realizabile.
Emigrantii sunt intampinati cu rezer, chiar cu ostilitate, adesea fiind refuzati. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternica decat cea resimtita in tara de origine. Cei care se adapteaza, vor suferi o "schimbare noila a identitatii", adoptand noile norme de comportament si gandire, specifice modului sociocultural al tarii-gazda.
Aspectele mai sus prezentate demonstreaza ca ne aflam in fata unor fenomene de "ciocnire interculturala". Un "conflict" de regula interior pe care persoana emigrantului este obligata sa-l rezol, sa-l compenseze. Orice emigratie este expresia unei stari de nevroza a Eului. Dorinta sau nevoia de a emigra este legata de o absenta a identitatii si de cautarea acesteia. Persoanele care nu au o identitate originara sau cei care refuza identitatea modelului lor sociocultural, o proiecteaza intr-un alt mediu cultural: un "mediu al sperantelor" si al "iluziilor" ideale. Este o atitudine proiectiva prin care aceasta categorie de persoane isi cauta identitatea ca "ideal al Eului" in alt spatiu cultural, in care spera sau cred ca vor afla siguranta, realizare, protectie, intelegere, un statut si un rol care le este refuzat in tara de origine.
Aspectele de mai sus ne releaza insa faptul ca acest "conflict" este anterior celui dat de "intalnirea" cu tara-gazda. Emigrantul pleaca din tara sa din cauza unor dificultati de adaptare. El se considera nedreptatit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de dere valoric. Emigratia este o "conduita de fuga" din fata unei primejdii sau a unei situatii umilitoare.
Se poate vorbi despre o semnificatie a conduitelor de emigratie din punct de dere psihanalitic? Da. in spiritul unei interpretari psihanalitice, emigratia este atat refuzul, cat si incapacitatea individului de a se identifica cu (ara de origine (simbolul casei natale), dar si cu poporul sau (simbolul familiei proprii). El refuza sistemul de valori personale, al modelului sociocultural caruia ii apartine, respectiv personalitatea de baza (simbol al arhetipului parental). Acest aspect ne releaza ca, de fapt, orice emigrant traieste o situatie oedipiana de factura psiho-culturala nerezolvata sau esuata. El isi neaga originea. O refuza, incercand sa o gaseasca in alta parte. Tara de adoptie va trebui sa reprezinte pentru cel care "intra" in ea un model arhetipal, cu care sa se identifice. Dar este necesar ca si acest "model" sa-l accepte si sa-l recunoasca.
Toate acestea reunesc in final conditiile psihopatologice care duc la edificarea unor situatii conflictuale, stari de inadaptare nevrotica si, in situatii destul de dese, la dezvoltari psihotice de factura paranoica.
Raporturile care exista intre viata psihica, normala si patologica, si factorii culturali si sociali pun probleme deosebit de interesante si importante atat pentru psihologie, cat si pentru psihopatologie.
Asa cum este recunoscuta psihologia diferentiala, in mod egal trebuie sa acceptam si existenta unei psihopatologii ate, a unei psihopatologii etno-culturale sau transcul-turale. Starea de normalitate, cat si cea de anormalitate, respectiv sanatatea mintala si boala psihica sunt profund marcate de valorile modelului sociocultural. Persoana, sanatoasa sau bolnava, apartine unui anumit model, si din aceste considerente modelul isi pune amprenta (pattern) atat pe aspectele normalitatii, cat si pe cele ale anormalitatii acesteia.
Diferentele dintre persoanele apartinand unor grupuri etno-culturale dirse se intalnesc si in sfera patologiei psihice. Boala mintala imbraca "forme culturale" de la o societate la alta si de la un tip uman la altul, ramanand insa, in esenta sa, o tulburare a proceselor psihice fundamentale.
Prin aspectele pe care le aduce in discutie, psihopatologia ata, etno-culturala, reprezinta o deschidere in plus catre intelegerea unirsului uman al vietii sufletesti, dar concomitent, si un prilej de reflectie privind dirsitatea naturii persoanei.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




In tratarea tulburarilor menstruale, se folosesc de multe ori aceleasi plante pentru probleme diferite. Succesul tratamentului depinde de felul in [...]
Daca in ceea ce priveste asistenta ambulatorie aceste cazuri pot sa ajunga mai usor la specialistul psihiatrii sau neurolog, in domeniul asistentei sp [...]
Un loc particular in cadrul psihopatologiei starilor depresive a fost rezervat in ultimele decenii ale secolului XX delimitarii si studiului depresiei [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile