eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Formele etiologice ale oligofreniilor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Prezentarea de mai sus a formelor de oligofrenie s-a facut conform criteriilor psihopatologice, referitoare in primul rand la nilul de dezvoltare mintala a acestei categorii de indivizii, respectiv QI. In continuare, vom analiza aspectele tipurilor de oligofrenii in raport cu factorii etiologici. Acest aspect are un caracter mult mai larg, intrucat "factorii etiologici", despre care am vorbit deja, sunt responsabili pentru "modelarea" tipurilor de oligofrenie, in care aspectele legate de dezvoltarea intelectuala reprezinta numai un sector.


1. Neuroectodermozete sau facomatozele

Acest grup cuprinde afectiuni degenerati, congenitale, creditare si familiale. Ele se caracterizeaza printr-o insuficienta mintala de diferite grade, la care se mai adauga anomalii cutanate dirse si tendinta la productii tumorale. in acest cadru clinico-psihiatric intra urmatoarele afectiuni:


- scleroza tuberoasa Bourneville ;

- neurofibromaloza Recklinghausen;
- angiomatozele cerebrale (maladia Sturge-Weber sau angiomatoza encefalotrige-minala si maladia Hippel-Lindau sau angiomatoza retino-ccrebeloasa).
2. Arie ratiile dismeoliceIn aceasta grupa sunt incluse sindroamele caracterizate printr-o incapacitate, transmisa genetic, de a meoliza anumite substante (lipide, protide etc.) a caror produse intermediare de meolism se acumuleaza in organism, producand tulburari biochimice ale neuronilor de diferite tipuri. in sensul acesta, se descriu urmatoarele forme clinice:
- idiotia amaurotica sau maladia Tay-Sachs, cauzata de o lipoidoza;
- oligofrenia cetonpiruvica.


3. Arieratiile disendocriniene

Aceste stari sunt cauzate, de regula, de o insuficienta liroidiana si se manifesta, din punct de dere clinico-psihiatric, sub forma oligofreniilor tiroidicne sau mixocdematoase, care pot fi de doua forme:





- idiotia mixoedematoasa Bourneville,

- cretinismul mixoedematos.


4. Arieratiile prin embriopatii infectioase

Acest grup de oligofrenii recunosc drept agent patogen un microb, un virus sau un parazit care, patruns pe cale hematica din organismul maniei in cel al fatului, poate actiona in sensul modificarii disenibriogenetice a acestuia, direct sau prin toxinele pe care le produce. Ca forme clinico-psihiatrice sunt citate urmatoarele:


- embriopatia rubeolica;

- toxoplasmoza congenitala;


- sifilisul congenital.

5. Sindromul Down
Cunoscut si sub numele de mongolism, acest sindrom reprezinta o stare de arieratie mintala intalnita cu o frecnta de I % in populatie. A fost descris de Langdon Down (1866) sub numele de idiotie mongoloida. Un mic procent dintre acestia sunt idioti propriu-zis, pe cand restul de 60% sunt imbecili sau debili mintal.
Sindromul Down are un lou clinico-psihiatric caracteristic, reprezentat prin urmatoarele trasaturi psihopatologice: hipostatura, facies mongoloid, hipertelorism si ochi cu epicantus, limba plicaturata sau scrotala, sism intern, nas aplatizat, guri intredeschisa, mana scurta si patrata. in plus, se noteaza dificultati de mers, abdomen destins, hipotonie musculara, hiperlaxitate ligamentara.
Aceasta categorie de oligofreni sunt docili, afectuosi, sensibili la ritm si muzica, dar prezinta frecnte tulburari caracteriale (insilitate, agresivitate, opozitie, negativism). Se constata existenta unor malformatii si in sfera somatica, reprezentate prin tumori, malformatii cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infectiile acute.
Etiologia acestei oligofrenii s-a silit a fi de natura genetica printr-un defect specific al cromozomului 21. Din acest motiv, mai este cunoscuta in literatura de specialitate ca "trizomia cromozomului 21".


6. Oligofreniile cu malformatii craniene

Oligofreniile din aceasta grupa, de regula medii sau sere, sunt cauzate de factori genetici si caracterizeaza anumite grupuri familiale, afectiunea avand caracter eredo-familial. Aceasta grupa, caracterizata prin malformatii craniene, faciale, la care se pot asocia si malformatii ale membrelor, a fost studiata de Appert, Cruzon, P. Marie etc. in aceasta categorie sunt incluse urmatoarele forme clinico-psihiatrice:


- hidrocefaliile congenitale;

- indiotiile microcefalice sau sinostozele craniene precoce;


- disostoza craniofaciala sau maladia Cruzon;

- acrocefalosindactilia sau maladia Appert.


7. Hipsaritmia

Hipsaritmia sau maladia spasmului in flexiune este o oligofrenie sera la care se asociaza spasme generalizate in flexiune, scurte si unice sau sub forma de accese. Are un traseu bioelectric cerebral (EEG) specific.
Am prezentat anterior aspectele psihopatologice ale starilor de arieratie mintala sau oligofreniile. Acestea nu trebuie considerate boli, in sensul acceptiunilor psihiatrice, ci stari de deficienta psihica legate de o tulburare in dezvoltarea psihica globala a personalitatii, asa cum am aratat anterior in lucrarea de fata.
Spre deosebire de persoanele normale psihic sau de bolnavii psihic, oligofrenii au forme particulare de reactie, stari nevrotice, tulburari de comportament sau psihoze. Aceste tulburari psihopatologice se dezvolta pe un teren psihic fragil, avand caracteristici specifice, motiv pentru care, in continuare, vom studia aspectele psihopatologice ale psihozelor debililor, asa cum sunt ele cunoscute si etichetate in literatura stiintifica de specialitate (K. Schneider).

Psihozele debililor
K. Schneider, care a acordat o atentie speciala studiului acestui cadru nosologic, face de la inceput precizarea ca starea de debilitate mintala este cea care, din punct de dere psihopatologic, este opusa inteligentei.In ceea ce priste inteligenta, autorul citat o leaga de sfera gandirii, definind-o in felul urmator: "inteligenta este totalitatea aptitudinilor si a realizarilor gandirii cu aplicarea sa practica la scopurile imediate, teoretice si practice ale existentei cotidiene" (K. Schneider).


Pentru W. Stern, "inteligenta este capacitatea se a se adapta la exigente noi utilizand mijloacele intelectuale intr-un mod eficient".
Definirea oligofreniilor in functie de nilul de dezvoltare a inteligentei este principalul criteriu psihopatologic. Acesta reiese si din definitia pe care A. Porot o da oligofreniei: "oprirea sau insuficienta dezvoltare a facultatilor intelectuale, punand pe unii indivizi intr-o stare de inferioritate, mai mult sau mai putin grava, in ceea ce priste adaptarea acestora la exigentele vietii si posibilitatile lor de instructie".
K. Schneider, mergand pe aceasta linie, face o analiza a "formelor de gandire la oligofreni". Acest aspect se rasfrange si asupra personalitatii lor. Este vorba de "personalitati primiti nediferentiale", subliniind-se in felul acesta faptul ca "nu este posibil sa intalnim o personalitate diferentiata in straturile inferioare ale debilitatii mintale" (K. Schneider).Incercand sa sileasca o tipologie caracterologica a debililor mintal, K. Schneider izoleaza urmatoarele tipuri:


- pasivul indolent;

- desfranatul lenes;


- incapatanatul amortit;

- recalcitrantul descreierat;


- eternul inmarmurit;

- vicleanul incapatanat;


- perfidul viclean;

- inoportunul nevinovat;


- laudarosul fanfaron;

- ofensatul cronic;


- insultatorul agresiv.

Recunoastem cu usurinta in tipurile de mai sus nota preocuparilor de "psiho--caractcrologie morala" ale lui K. Schneider, pe care o gasim si in clasificarea facuta de acesla in cazul personalitatilor psihopatologice. Toate tipurile de mai sus trebuie considerate ca reprezentand baza comportamentului debililor. in raport cu cele spuse deja, se explica si modalitatile de a reactiona ale acestor indivizi - prin panica - la enimentele vietii cotidiene.In ceea ce priste psihozele debililor, K. Schneider distinge urmatoarele aspecte :
a) debilitatea, considerata o simpla variatie a aptitudinilor intelectuale;
b) debilitatea morbida, surnind ca o consecinta a proceselor unei boli sau a unor malformatii.
Se ridica problema daca psihozele debililor pot fi puse in relatie cu starea de fapt a debilitatii mintale, analizandu-se si cu modul in care trebuie considerata aceasta.
Sunt semnalate, deosebit de frecnt, ca forme de manifestare a psihozelor debililor, starile episodice de excitatie. Psihozele ciclice sunt rar semnalate la debilii mintal, in schimb sunt semnalate psihoze de tip schizofrenic, cunoscute sub denumirea de "schizofrenie grefata" (pe fondul psihic al debilitatii mintale). In aceste cazuri, debilitatea mintala actioneaza in sens patoplastic, ea dand o forma particulara imaginii simptomatice a loului clinic.
K. Schneider crede ca debilitatea mintala, ca si schizofrenia, ar fi, ca dispozitii psihopatologice, "doua ramuri ale aceluiasi arbore". in ceea ce priste insa "schizofrenia grefata", trebuie admisa o anumita "predispozitie constitutionala" la schizofrenie si nu neaparat existenta debilitatii mintale.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




Un loc particular in cadrul psihopatologiei starilor depresive a fost rezervat in ultimele decenii ale secolului XX delimitarii si studiului depresiei [...]
Pe fondul transformarilor sociale si istorice se profileaza tabloul unei crize. Trebuie facuta diferenta intre schimbari si criza, intrucat crizele su [...]
Din punct de vedere psihopatologic, in afara observatiei clinico-psihiatrice, se utilizeaza, drept criteriu de apreciere psihodiagnostica nivelul QI. [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile