eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie clinica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie clinica

Tulburarile afective

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Aspecte psihologice generale
Afectitatea reprezinta ansamblul de reactii psihice ale indidului in fata unor situatii ocazionate ale etii, fie ca urmare a unor contacte cu lumea externa, fie cauzate de unele modificari interne ale persoanei. Ele sunt adesea asociate cu ata instinctiva, gandirea si actitatea, motiv pentru care acestea mai sunt denumite si procese "instinctive--afective" sau "ideo-afective".In cadrul proceselor afective regasim urmatoarele tipuri:
1. Afectele, stari psihice de scurta durata, imediate, inanalizabile si care caracterizeaza sensul unei reactii. Ele pot fi de trei feluri (H. Pieron):


a) interesate, cu reactie de atentie si explorare;

b) agreabile sau placute, cu reactie de expansiune si cautare;
c) dezagreabile sau dureroase, cu reactie de retragere si fuga.
2. Emotiile, ansamblul de fenomene psihice si fiziologice care caracterizeaza o reactie intr-o situatie data. Emotia inglobeaza afectele, precum si toate reactiile neurovegetative (motorii, secretoare, scerale, vasomotoare etc.) care o insotesc. Emotiile pot fi de urmatoarele tipuri: emotia-soc, emotia-placere, emotia-grija, emotia-teama, emotia-manie.
3. Sentimentele, ce se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte :
- sunt diferit nuantate si decantate de contextul psihologic;
- sunt stari reactionale care raspund unor situatii pur psihice, intim legate de continutul gandirii, asociatii mnezice, evocari reprezentative etc.;
- sunt motivate, durabile in timp.
Sentimentele cuprind o gama extrem de larga de stari afective, cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, india, admiratia, respectul.
4. Dispozitia afectiva, rezultanta reactiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioara si atitudinea indidului. Ea reprezinta "tonul afectiv" sau "umoarea" unei persoane intr-un anumit moment si se poate manifesta prin urmatoarele forme: euforie, tristete, indiferenta, exaltare, neliniste.
5. Pasiunea, polarizarea afectiva pe un sentiment bine determinat care invadeaza si domina ata psihica si actitatea indidului aproape in totalitate, reorganizandu-i si vectorializandu-i ata constienta intr-un anumit sens, pentru o foarte lunga durata.


Psihopatologia afectitatii

Tulburarile etii afective sunt deosebit de variate si multiple. Ele pot fi inregistrate ca "reactii" care constituie "raspunsul emotional-afectiv al unui indid la evenimentele etii traite" (K. Sckneider), avand o cauza exogena; sau, dimpotriva, pot aparea "spontan", legate de o anumita dispozitie constitutionala de factura endogena.



O caracteristica a tulburarilor etii afective, in special a celor de factura endogena, este dinamica lor ciclica, vazuta ca modalitate de manifestare prin "variatii periodice" ale starilor de dispozitie afectiva.
In sfera psihopatologiei, tulburarile emotional-afective sunt caracterizate prin doua mari grupe de manifestari:
a) tulburari caracterizate prin cresterea patologica a tonusului afectiv, manifestate prin stari de euforie, crize de excitatie maniacala, logoree, polipragmazie, agitatie psihomotoare care poate ajunge la forme de manifestare coleroasa;
b) tulburari caracterizate prin scaderea patologica a tonusului afectiv, manifestate prin dispozitie trista, depresitate, s, inactitate, insomnii, restrangerea campului de interese si al comunicarii, idei delirante de inutilitate si autoacuzare, idei de suicid, tentative de suicid.
Tulburarile afective mai sus mentionate sunt intalnite in mod constant in cursul "bolii afective" sau al "psihozei maniaco-depresive". in plus fata de acestea, mai notam existenta starilor disforice afective de tipul ambivalentei sau inversiunii afective, cu caracter bizar, din cursul schizofreniei, precum si tulburarile afective specifice ale psihopatilor, cu o conotatie morala (cruzimea, cinismul, indiferenta fata de suferinta celorlalti etc).
Tulburarile afective sunt de regula asociate cu modificari patologice din sfera actitatii motorii si ideative. Ele sunt extrem de variate si inregistreaza diferente in raport cu varsta bolnalor (copii, adulti, batrani). Cele mai sus prezentate conureaza cadrul tulburarilor emotional-afective ale persoanelor adulte.
Sante de Sanctis este primul care pune problema "insilitatii psihice", considerand-o ca fiind expresia unor manifestari distimicc ale copiilor si adolescentilor. Pentru autorul citat, starile distimice se caracterizeaza prin doua categorii de semne clinice, si anume:
a) semne negative: absenta ideilor directive in conduita, lentoare, apatie, absenta finetii sentimentale;
b) semne pozitive : impulsitate, agitatie psihomotoare, miscari coreiforme, neliniste generala, exciilitate mergand pana la logoree, refuzul de a munci, crize de s si de ras, tulburari de somn, erotism, tendinta spre fuga si vagabondaj, idei depresive si tentative de suicid.
Sante de Sanctis denumeste aceste stari "distimii" si le clasifica in urmatoarele doua grupe:


1. Starile constitutionale, in care intra urmatoarele :

a) psihozele maniaco-depresive;


b) starile maniacale si depresive intermitente ;

c) excito-depresia cronica.
2. Starile distimice simptomatice secundare, in care intra : starile post-sifilis ereditar, eredo-alcoolismul, starile post-enccfalitice si posttraumatice.
Copilul si adolescentul insil au un profil psihologic particular, caracterizat prin urmatoarele (H. Abramson):
- tendinta de a se impune si de a comanda cu incapatanare;
- sugestibilitate si nepasare;


- capricii si incapatanare;

- impulsuri de manie si indolenta;




- vacitate de initiativa si lentoare de executie.

La baza starii de insilitate se afla un fond de afectitate ambivalenta si nelinistita, la care se asociaza o componenta motorie mai mult sau mai putin accentuata. Insilitatea mintala si emotionala este inseparabila de insilitatea motorie. Sa insistam un moment asupra starilor de insilitate.
H. Abramson distinge trei grupe diferite de insilitate psiho-afectiva la copii si adolescenti, dupa cum urmeaza:
1. Insilitatea primara si esentiala, care cuprinde :


a) cazurile de insilitate psihomotoare pura;

b) insilii debili.
2. Insilitatea secundara, legata de tulburarile de caracter si pasiuni, in care intra urmatoarele:
a) insilii emoti;


b) insilii paranoici;

c) insilii mitomani si isterici;


d) insilii cu tendinte perverse;

e) perversii insili; 0 insilii epileptoizi.
3. Insilitatea simptomatica de natura somatica prezinta urmatoarele manifestari psihopatologice:
a) insilitatea grefata pe o stare generala precara,


b) insilitatea post-scerala si post-coree;

c) insilitatea post-encefalitica;


d) insilitatea posttraumatica.




Alte materiale medicale despre: psihopatologie clinica




De aproximativ 15 ani, mai ales in literatura de specialitate americana, studiile privind aparitia precoce a tulburarilor bipolare la copil si ad [...]
Tiamina este esentiala in gospodarirea glucidelor alimentare, iar un regim bogat in glucide si zahar impune prezenta acestei vitamine in cantitati [...]
Daca in ceea ce priveste asistenta ambulatorie aceste cazuri pot sa ajunga mai usor la specialistul psihiatrii sau neurolog, in domeniul asistentei sp [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie clinica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile