eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie clinica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie clinica

Organizarea sistemului personalitatii si dinamica proceselor psihopatologice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Teorii despre personalitate
In psihopatologie, orice analiza a fenomenelor psihice morbide trebuie sa inceapa cu studiul personalitatii, considerata ca ansamblu de referinta al vietii psihice, intrucat personalitatea este „spatiul" in interiorul caruia se dezvolta si se manifesta fenomenele psihice morbide.
Concept operational, personalitatea desemneaza o multitudine de aspecte reunite sintetic in cadrul unui sistem structural unic, si anume cele biologico-genetice, psihologice, morale, culturale si sociale. Ea constituie, din acest moti un obiect de studiu multidisciplinar, pe care insa si-l disputa cu intaietate psihologia si psihopatologia, urmate de psihiatrie, psihanaliza si psihoterapie. In ceea ce priveste definitiile personalitatii, acestea sunt multiple si nu le vom selecta decat pe cele in direct raport cu sfera psihologiei si in special a psihopatologici. Facem aceasta intrucat psihologii si psihiatrii, prin psihopatologie, sunt primii ce revendica necesitatea unor repere si explicatii clare in aceasta privinta.
Pentru K. Schneider, personalitatea este fiinta umana privita din punctul de vedere al sentimentului, tendintei si vointei. Dupa C.G. Jung, personalitatea reprezinta rolul pe care-l joaca individul in lume sau fata de el insusi. L. Binswanger defineste personalitatea in raport cu existenta, ea fiind forma individualizata prin care psihismul este capabil de a se manifesta in lumea experientei. K. Jaspers afirma ca toate procesele si manifestarile psihice, in masura in care se leaga de un ansamblu individual si perfect inteligibil, experimentat de un individ in sfera constiintei Eului sau particular, constituie personalitatea. M. Scheler ofera o viziune mai larga, afirmand ca personalitatea este fiinta umana, individuala si unica, dar concomitent in relatie de reciprocitate cu ceilalti oameni si cu lumea.
Pentru P. Sivadon, personalitatea este un sistem caracterizat prin „unitate, ansamblu si sinteza", pe care il defineste astfel: „personalitatea este o structura, un ansamblu de interactiuni intre elemente diferentiate, ale caror raporturi reciproce realizeaza un tot original, avand o anumita constanta. Ea este o unitate care se dezvolta si se transforma pastrandu-si identitatea si dobandind o autonomie din ce in ce mai mare in raport cu mediul material si social in care este integrata".Incercand sa sileasca o legatura intre „normal" si „patologic", H. Ey descrie trei uri de organizare structurala in sfera personalitatii umane, si anume:





a) comportamentul si conduitele sociale ;

b) activitatea psihica bazala actuala, reprezentata prin:


- constiinta;

- orientare temporal-spatiala;


- memorie;

- afectivitate;
- activitate sintetica (gandire, perceptii, chinezie, expresie);
c) sistemul structural al personalitatii sau Eul actual, la care distingem urmatoarele:


- caracterul;

- Eul nevrotic;


- Eul delirant;

- Eul demential;


- absenta totala a Eului.

Un studiu sintetic al personalitatii este oferit de G.W. Allport. Pentru acesta, personalitatea incepe sa se manifeste inca de la nasterea individului. Se poate afirma faptul ca si sugarul este sau are o „personalitate potentiala". Din acest moti putem considera copilul nou-nascut nu ca pe o „persoana" ci, mai curand, ca pe un „obiect psihologic" in dezvoltare catre „persoana". Acest fapt trebuie retinut ca semnificativ in psihopatologie.
„Materiile prime" sau elementele psihologice din care se dezvolta personalitatea sunt reprezentate, dupa G.W. Allport, prin urmatoarele: constitutia fizica, temperamentul si inteligenta. in cadrul procesului de dezvoltare a personalitatii, un rol important revine ereditatii, care presupune, pe langa „factorii psihologici", si „factori biologici". in plus, se mai adauga si factorii socioculturali (modelul sociocultural si sistemul de valori).
Plecand de la datele de mai sus, G.W. Allport afirma ca prin personalitate se intelege „ceea ce o persoana este in mod real", indiferent de modul in care ceilalti ii percep calitatile reale si indiferent de metodele utilizate in analiza personalitatii. G.W. Allport accentueaza in mod deosebit asupra aspectului metodologic in investigarea si psihodiagnosticul personalitatii, afirmand ca „trebuie sa ne adaptam cat mai mult metodele la obiect si sa nu definim obiectul in functie de metodele noastre imperfecte". Autorul citat recunoaste in organizarea personalitatii doua aspecte fundamentale:
a) o structura externa, vizibila, manifesta, direct deschisa si analizabila, care reprezinta „perceptia celorlalti" despre persoana respectiva sau „imaginea acesteia" ;
b) o structura interna, inaccesibila abordarii stiintifice, care nu poate fi studiata in mod direct, cu o dinamica proprie, strict individuala si personala pe care trebuie sa o consideram ca reprezentand „experienta sufleteasca interioara", proprie si specifica fiecarei persoane, incomunicabila si incomprehensibila celorlalti.
Pe baza celor de mai sus, G.W. Allport conchide ca personalitatea este „un construct", ceva gandit, dar care nu exista realmente. Ea este un „concept operational" al psihologiei si al psihopatologiei. Pentru psihiatrie, ceea ce are importanta este bolnavul. in sfera antropologiei psihologice, interesul se deplaseaza asupra persoanei (M. de Unamuno, F. Latine). in felul acesta, G.W. Allport va defini personalitatea in felul urmator: „personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihologice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic".

Studiile de psihopatologie aduc importante contributii in domeniu, largind considerabil cadrul problemei. In sensul acesta, J. Delay si P. Pichot definesc personalitate in felul urmator: „personalitatea este organizarea dinamica a aspectelor cognitive (intelectuale), afective, conative (pulsiuni si vointa), fiziologice si morfologice ale individului". Aceasta definitie ne trimite la punctul de vedere neuro-psihofiziologic, dar si la definitia lui A. Lalande, pentru care „personalitatea este functia psihologica prin care un individ se considera ca fiind un Eu unic si permanent". Recunoastem, in aceasta din urma, o accentuata nota antropologica, filozofica si morala.
Elementele fundamentale care participa la constituirea sistemului personalitatii normale sunt urmatoarele (A. Porot):
a) unitatea si identitatea, care fac ca personalitatea sa fie un tot coerent, organizat si rezistent;
b) vitalitatea, care este ansamblul animat si ierarhizat a carui dinamica este conditionata de oscilatiile interioare (endogene) si de stimulii externi (exogeni);
c) luarea la cunostinta, ca actiune prin care individul isi reprezinta mintal toate activitatile sale;
d) raporturile cu mediul ambiant, prin care Eul personal „se opune" sau „se pune de acord" cu mediul social sau cu lumea fizica.

Tipurile constitutionale si dispozitiile psihice morbide
Oamenii sunt inegal constituiti. Fiecare individ este o persoana unica, avand o identitate proprie. Diferentele dintre indivizi se raporteaza la sex, aspectul somatic si profilul personalitatii, la care se mai adauga factorii de diferentiere de ordin valoric (cultura, educatie, mediu familial si social, morala, religie etc). Aceste aspecte au o importanta deosebita in psihologie si psihopatologie, intrucat atat starea de normalitate (sanatate mintala), cat si starea de anormalitate (boala psihica) depind de natura fiintei umane.
Persoana umana concentreaza in organizarea sa un potential energetic care reprezinta „terenul" (dispozitia) din care deriva atat normalitatea, cat si anormalitatea. Aceasta „dispozitie" este concentrata in „constitutia somatopsihica" a individului respectiv. Pentru a putea intelege atat normalitatea, cat si anormalitatea psihica, sa analizam aspectele legate de „constitutia" persoanei.
Constitutia somatopsihica, specifica fiecarui individ, are un caracter structural--genetic si cuprinde, pe de o parte, aspectul somatic, iar pe de alta parte, trasaturile psihologice ale persoanei respective. Le vom analiza pe fiecare dintre acestea in continuare.
1. Constitutia somatica: se refera la caracteristicile biologice ale individului si cuprinde urmatoarele laturi:
a) aspectul fizic, corporal, somato-morfic al individului: longilin-astenic, picnic-gras, atletic-musculos;
b) tipul de dominanta endocrina: tiroidian, hipofizar, suprarenalian, gonadic (estrogenic sau androgenic);
c) tipul de reactie neurovegetativa: simpaticotonic (slab, agitat, hiperreacti activ), parasimpaticotonic (gras, calm, echilibrat, retinut), amfotonic (mixt, cu trasaturi comune celor precedente);
d) tipul meolic, reunind modelul anabolic-slab si modelul caolic-gras.
2. Trasaturile de personalitate : se refera la temperament, caracter, tipul de reactie.Intre acestea, cel mai frecvent se face referire la cele patru tipuri temperamentale:
coleric, sangvinic, melancolic si flegmatic.
Plecandu-se de la aspectele mai sus mentionate, au fost propuse numeroase „tipologii
umane" care incearca sa explice atat normalul, cat mai ales patologicul, avand ca
„repere" corelatia constitutionala somatopsihica. Redam in continuare cele mai frecvent
utilizate clasificari tipologice:
Clasificarea lui Sigaud cuprinde urmatoarele patru tipuri constitutionale :
1. Tipul respirator, cu toracele dezvoltat, este predispus la boli respiratorii.
2. Tipul digesti cu abdomenul dezvoltat, este predispus la boli digestive, hepatice si de nutritie.
3. Tipul musculos, atletic, la care predomina sistemul mioartrochinetic, este predispus la boli locomotorii si vasculare.
4. Tipul cerebral, slab, este predispus la boli neurologice si psihice. Clasificarea lui Pende cuprinde doua grupe principale de tipuri constitutionale:
1. Tipul longilin, cu doua subtipuri:
a) tipul longilin stenic : drept, musculos, tonic, inalt;
b) tipul longilin astenic : inalt, plat, alonic.


2. Tipul brevilin, cu doua subtipuri:

a) tipul brevilin stenic: scund, drept, musculos, tonic;


b) tipul brevilin astenic : scund, atonic, gras.

L. Corman propune o clasificare tipologica pe care o numeste morfopsihologie, axata in special pe aspectul fetei si al capului. Autorul citat distinge doua mari tipuri morfo-psihologice:
a) tipul dilatat, cu facies rotund, capul brahicefalic, ochii mari, distantati, nasul scurt si aplatizat, buze groase, mimica expresiva, labilitate emotionala, deschis afecti comunicati activ;
b) tipul retractat, cu facies ascutit, supt, craniul dolicocefalic, ochii mici, buzele subtiri, mimica imobila, rece afecti retinut, prudent, inchis, necomunicati rational.
Este silit faptul ca indivizii se diferentiaza tipologic intre ei dupa criterii somatice (biotip) si psihice (psihotip). intre structura corpului si caracterul persoanei exista o corespondenta care face ca aceasta sa apartina unui anumit lip uman. Acest aspect, recunoscut de toti specialistii, cuprinde o gama destul de larga de variante tipologice care, in esenta lor, nu se deosebesc. Cel mai cunoscut si utilizat este modelul tipologic propus de E. Kretschmer.


E. Kretschmer distinge patru tipuri somatopsihice, carora Ie corespunde un anumit profil de personalitate, dar care reprezinta concomitent terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, o anumita afectiune psihica. Aceste tipuri somatopsihice sunt urmatoarele :
1. Tipul leptozom sau longilin-astenic, care se caracterizeaza din punct de vedere somatic prin urmatoarele : torace ingust si alungit, stern infundat, omoplati proeminenti; membre lungi si subtiri, facies prelung si retractat, cu nasul proeminent, buzele subtiri, fruntea inalta; capul dolicocefalic. Din punct de vedere psihologic, acesta reuneste trasaturile introvertitului, calculat, retinut, controlat afecti dominant rational. El este tipul schizotim. Pe acest teren se poate dezvolta, neobligatoriu, schizofrenia.
2. Tipul picnic sau gras, care se caracterizeaza din punct de vedere somatic prin urmatoarele : torace globoid, abdomen proeminent, dilatat; membrele scurte ; facies rotund, dilatat, deschis, nasul si buzele carnoase, privire vie, mobila; craniu brahi-cefalic. Din punct de vedere psihologic, acest tip reuneste trasaturile de caracter ale extravertitului, deschis, jovial, comunicati trece usor la actiune, expansiv afecti acti dominat de emotii. El este tipul ciclotimie. Pe acest teren constitutional se pot dezvolta, neobligatoriu, tulburarile efective de tip psihotic (psihoza maniaco-depresiva).
3. Tipul atletic este tipul constitutional care se caracterizeaza din punct de vedere somatic prin urmatoarele trasaturi: umeri lati, solduri inguste, musculos, membre proportionale si puternice, mana patrata, faciesul rectangular, fruntea ingusta, pilozitate bogat reprezentata. Din punct de vedere psihologic, acest tip constitutional reuneste trasaturile unei personalitati exploziv-agresive, de factura paroxistica. El este tipul cpileptoid si reprezinta terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, conduitele deviante violente, tulburarile de caracter si comportament.
4. Tipul displastic este constitutia care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intra in nici unul dintre tipurile mai sus prezentate, imprumutand caracteristici disparate de la toate acestea. Acest tip constitutional reprezinta terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, tulburarile de comportament, in special cele deviante anti-sociale.
Tipologia somatopsihica a lui E. Kretschmer a fost ulterior completata de K. Conrad, care i-a adaugat o nota evolutiv-genetica prin care explica aceste diferente tipologice dintre indivizi. in sensul acesta, K. Conrad pleaca de la relatia existenta intre varsta maturizarii si rapiditatea cresterii individului, pentru a explica tipologia acestuia.
Constitutia picnica este rezultatul unei cresteri incete, terminata precoce, a carei reprezentare vizuala este conservativa si puerila, trasaturi care se regasesc si in psihologia acestor indivizi.
Constitutia leptozomica este rezultatul unei cresteri rapide, dar terminata tarziu, a carei reprezentare vizuala este mult diferentiata si a carei psihologie este diferita de cea a adultului.
K. Conrad considera ca cele doua tipuri, leptozom-schizotim sipicnic-ciclotimic, sunt esentiale si suficiente in a explica aspectele personalitatii, atat din punctul de vedere al starii de normalitate psihica, cat si din cel al starii de anormalitate psihica.
Tipurile descrise mai sus reprezinta „modele constitutionale" de factura somatopsihica, veriile „criterii de referinta" utilizate atat in psihologie cat si in psihiatrie si psihopatologie. Alaturi de acestea se mai descriu si alte categorii de „tipuri" care ilustreaza si explica fie patologia somatica, fie patologia psihica. in sensul acesta, distingem urmatoarele categorii tipologice :
1. Tipurile displazice, reprezentand terenul pe care se pot dezvolta suferinte somatice diferite si care cuprind urmatoarele:
a) tipul astenic, longilin, leptozomic, reprezentand terenul pe care se dezvolta afectiunile pulmonare;
b) tipul vultuos, pletoric, picnic-gras, de factura, ca teren patologic, apopletica;
c) tipul artritic, de factura picnica, inclinat catre afectiuni meolice ;
d) tipul limfatic sau timico-limfatic;


e) tipul hipoplazic, nanic, cu aspect de infantilism.


2. Tipurile psihopatologice pure sunt rezultatul observatiilor clinico-psihiatrice efectuate asupra bolnavilor psihic. Aceste tipuri nu reprezinta boli psihice, ci terenul pe care se pot dezvolta bolile psihice in anumite circumstante de viata ale individului respectiv. Ele reprezinte trasaturi accentuate de personalitate prezente la unele persoane. Autorii francezi vorbesc, in aceste cazuri despre tipologiile psihopatologice, iar autorii germani, de variatii patologice ale normalului. Tipurile constitutionale care reunesc conditiile unor dispozitii pre-morbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt urmatoarele :
a) constitutia perversa, caracterizata prin scaderea considerabila a simtului moral, pana la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasa, inadapila, delictuala, antisociala, needucabila, perversa;
b) constitutia paranoica, ce desemneaza tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretati retras, orgolios, cu dificultati serioase de adaptare si comunicare;
c) constitutia emotiva, caracterizata prin hipersensibilitate, labilitate, dispozitie afectiva inegala, imprevizibila;
d) constitutia mitomaniaca sau imaginativa, caracterizata prin tendinta spre mitomanie, confabulatie, inclinatie catre reverie, imaginati tendinta catre simulare sau suprasimulare;
e) constitutia ciclotimica, ce reprezinta tipul inclinat catre variatii periodice cu caracter opus ale starii de dispozitie afectiva, fie in plus (buna dispozitie, euforie, excitatie maniacala, polipragmazie), fie in minus (dispozitie trista, stare depresiva, inactivitate);
f) constitutia schizoida, care reuneste tipurile de indivizi interiorizati, reci, rationali, necomunicativi;
g) constitutia epileptoida, caracterizata printr-un temperament amorf, vascos, egocentric, impulsi cu explozii imprevizibile de manie, violent, obtuz.
Cunoasterea acestor tipuri constitutionale somatopsihice este foarte importanta in evaluarea potentialitati lor personalitatii in stare de normalitate, dar si a potentialului sau psihopatologic, in ceea ce priveste riscul de imbolnavire psihica. Din acest moti tipul constitutional este un pretios indicator al dinamicii psihopatologice a personalitatii si suntem intotdeauna obligati sa tinem seama de el.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie clinica




Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a vaselor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor [...]
ingrijirea pacientilor cu tumori primare sau metastatice ale SNC necesita: (I) stabilirea cu acuratete a diagnosticului de tumora si excluderea altor [...]
Se pot datora unor cauze cum sunt: stresul, alcoolul, regimul alimentar toxic, stresul combinat cu factorul psihic. Bolile cardiovasculare, precum hip [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie clinica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile