eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Fobia sociala

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » fobia sociala

Asertivitatea - ce este asertivitatea ?

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

in mod normal, asertivitatea presupune alegere si comunicare; inseamna operarea unor alegeri active cu privire la ceea ce facem si spunem ; reprezinta capacitatea de a ne comunica opiniile, gindurile, nevoile si sentimentele intr-un mod direct, cinstit si adect, atunci cind alegem sa facem acest lucru. Este capacitatea de a ne recunoaste drepturile si de a face alegeri privitoare la exercitarea acestora. Conform principiilor asertivitatii, avem deopotri drepturi si responsabilitati. A fi asertivi inseamna a ne recunoaste propriile drepturi si responsabilitati, precum si drepturile si responsabilitatile altora si a face alegeri privitoare la coordonarea relatiilor inter-personale intr-un mod ce respecta drepturile tuturor celor implicati. Asertivitatea inseamna a avea grija de noi - Iara a-i inoportuna pe ceilalti.

Asertivitatea determina amplificarea increderii in sine si un control sporit asupra propriei vieti, asumarea responsabilitatii de a ne satisface nevoile, fapt care, la rindul sau, contribuie la consolidarea increderii in sine. Atunci cind aveti astfel de sentimente, aveti o capacitate sporita de a sili relatii mai apropiate si mai satisfacatoare cu alte persoane. Asertivitatea presupune capacitatea de a alege modul in care ne relationam in orice tip de situatie, dupa ce am eluat riscurile si antajele. Asertivitatea confera flexibilitate si permite modificarea reactiilor in functie de cerintele situatiei, mai degraba decit persistenta unui singur mod de relationare.

Asertivitatea presupune :
a Pretuirea sinelui si convingerea ca aveti dreptul sa exprimati opiniile si sa satisfacuti nevoile.
a Dorinta de a impartasi sinele cu ceilalti, mai degraba decit sa ramineti interiorizat.


a Respectarea drepturilor si nevoilor celorlalti.

a Capacitatea de a alege cum sa reactionati in raport cu oamenii si situatiile.
a Acceptarea sinelui, a nevoilor si actiunilor dumneavoastra.


Deficiente ale asertivitatii

Exista doua probleme ale asertivitatii: asertivitatea scazuta (pasivitatea) si agresivitatea.


Asertivitatea scazuta

Cind nu sinteti suficient de asertiv, nu exprimati sentimentele, nevoile si opiniile in fata altor persoane. Va refuzati dreptul de a comunica. in termeni practici, vi se intimpla deseori sa faceti lucruri pe care nu vi le puteti permite de fapt, care nu fac placere sau pentru care nu aveti timp suficient. Pe plan emotional, asertivitatea scazuta afecteaza stima de sine, deoarece criticati pentru ca nu sinteti capabil sa spuneti ceea ce ginditi sau doriti cu aderat. Deseori, oamenii care nu reusesc sa-si exprime propriile nevoi si opinii acumuleaza emotii precum minia, resentimentele si dezamagirea. Astfel de sentimente contribuie la amplificarea nivelurilor de excitatie si tensiune din corp si faciliteaza aparitia atacurilor de panica si de anxietate. Adesea, se ajunge la un punct in care sentimentele nu mai pot fi controlate, iar persoana are o izbucnire agresi. Desigur, dupa aceea, se simte vinota si incepe din nou sa-si ascunda sentimentele. Dupa cum vedeti, afirmarea insuficienta a sinelui poate conduce la o agresivitate mai intensa decit afirmarea normala a sinelui!




Agresivitatea
Unele persoane au obiceiul de a reactiona agresiv inca de la inceput, in multe interactiuni. Acest fapt poate avea diverse motive, printre care si o conceptie fundamentala asupra lumii, conform careia, de obicei, ceilalti le nedreptatesc sau isi propun sa le taca viata mai dificila (un alt tip de gindire nerealista, daunatoare). Cind sint agresivi, oamenii se simt deseori vinoti dupa aceea sau rusinati de comportamentul lor. Adesea, victimele lor se simt umilite si vor sa se razbune. Agresivitatea amplifica starea de excitatie si poate face persoana respecti sa se simta mereu pe punctul de a se ener si de a deveni anxioasa.
Care este diferenta dintre a fi asertiv, a fi agresiv sau prea putin asertiv? Exemplele urmatoare ilustreaza diferitele reactii la diverse situatii interpersonale:

Exemplul 1: Fratele dumneavoastra, mai neglijent de felul lui, vrea sa-i imprumutati masina. Nu sinteti de acord, pentru ca nu sinteti sigur ca nu o deteriora. Ce raspundeti?


Asertivitate scazuta: Pai bine, dar, te rog, ai grija!

Agresivitate: Dar stiu ca ai tupeu sa ma rogi sa-ti imprumut masina! Nu-s chiar atit de fraier !
Asertivitate: Nu am incredere in felul in care conduci, asa ca n-am sa ti-o imprumut. Asta nu inseamna ca nu vreau sa te ajut. Te-ai gindit ca poti inchiria o masina pina ce ti-o repari pe a ta?
Obserti ca puteti adauga o sugestie po/.iti, pentru a arata ca sinteti constient de faptul ca persoana respecti are o problema pe care trebuie totusi sa si-o rezolve. Aceasta este alegerea dumneavoastra si, evident, depinde de circumstante. Puteti sa refuzati pur si simplu.

Exemplul 2: Seful iese din birou si pune in fata ultima lucrare pe care i-ati predat-o. "Nu-i buna de nimic!", exclama el. Cum ii raspundeti?
Asertivitate scazuta : imi pare rau. R chiar atit de groaznica? Agresivitate : Ei bine, daca e atit de proasta, n-aveti decit s-o faceti singur. Asertivitate : Cred ca cel mai bine ar fi sa-mi spuneti ce e gresit si cum as putea s-o imbunatatesc.

Exemplul 3: danice sta la coada la posta si e aproape rindul ei, cind se aude o voce: "Doar o intrebare". Sint multi oameni care asteapta, pentru diverse probleme. Ce faceti?
Asertivitate scazuta : Bine, intrebati.
Agresivitate : Nu credeti ca am si altce mai bun de facut decit sa stau aici si sa ascult problemele ?
Asertivitate: Am asteptat ce timp, iar acum e rindul meu. Nici la mine nu dureaza prea mult.
Din acest punct de vedere, asertivitatea scazuta este problema cea mai comuna a persoanelor cu fobie sociala sau cu personalitate evitanta. Cele mai des intilnite motive par a fi:
Teama de o eluare negati : persoana cu fobie sociala se teme ca, daca spune ceea ce gindeste cu aderat sau ceea ce ar dori sa se intimple, ceilalti o vor respinge, o vor critica sau vor avea o parere proasta despre ea.
Teama de a nu-i supara pe ceilalti: in special, puteti crede ca daca refuzati pe cine sau daca nu sinteti de acord cu opinia sa, atunci sinteti raspunzator pentru supararea si disconfortul pe care i le provocati. Aceasta presupozitie implica erori cognitive precum omnipotenta, personalizarea, prezicerea viitorului si citirea gindurilor.
Oamenii se obisnuiesc cu deficientele de asertivitate prin intermediul experientelor avute de-a lungul vietii. Multe persoane inta sa reactioneze in mod pasiv pentru ca asta asteptau de la ei parintii lor, profesorii sau alti reprezentanti ai autoritatii. Dupa fixarea acestor modele comportamentale, modificarea lor este dificila, pentru ca ideea unui comportament bazat pe o mai mare asertivitate genereaza prea multa anxietate (Cum reactiona celalalt? Daca se ener sau se supara?). Dupa multi ani, oamenii se comporta astfel pur si simplu din obisnuinta. Este timpul sa analizati cu atentie daca modul in care relationali fata de ceilalti in prezent este cel mai adect si cel mai util pentru dumneavoastra in acest moment. Conform principiului asertivitatii, fiecare dintre noi este responsabil pentru sine insusi si pentru actiunile sale. De noi depinde alegerea modului in care reactionam fata de ceilalti, iar modul in care reactioneaza ei fata de noi depinde de ei. Avem dreptul de a hotari singuri cum gindim si cum actionam. in realitate, viata e mult mai usoara astfel! inseamna ca nu mai trebuie sa incercam sa le citim gindurile celorlalti, ca sa stim ce vor cu aderat si sa incercam "sa-i facem fericiti" - depinde de ei daca ne spun sau nu ce doresc (sau ce nu doresc). Nu trebuie sa avem impresia ca a cere inseamna a-ti impune vointa asupra altcui - pentru ca oamenii au dreptul sa ne refuze, daca nu le convine ceea ce le cerem. Carta drepturilor asertive, prezentata mai jos, cuprinde principalele drepturi ale fiecaruia, in cadrul interactiunilor personale. Cititi-le cu atentie si notati- reactiile la fiecare dintre ele.

Carta drepturilor de afirmare a sinelui


a Aveti dreptul sa hotariti ce faceti si ce ginditi.

a Aveti dreptul sa nu oferiti motitii sau explicatii ale comportamentului dumneavoastra.
a Aveti dreptul sa nu fiti responsabil cu gasirea unor solutii pentru problemele altora.
a Aveti dreptul sa razginditi.


a Aveti dreptul sa faceti greseli.

a Aveti dreptul sa spuneti "Nu stiu".


a Aveti dreptul sa luati singur decizii.

a Aveti dreptul sa spuneti "Nu inteleg".


a Aveti dreptul sa spuneti "Nu-mi pasa".

a Aveti dreptul sa spuneti "Nu" fara sa simtiti vinot.

Multi oameni se simt oarecum socati de unele dintre afirmatiile de mai sus. Este important sa obserti ca este o lista a drepturilor dumneavoastra. Cu alte cuvinte, nu cuprinde tot ce ar trebui sa faceti in orice situatie, ci mai degraba ce ati putea alege sa faceti. Cind luati o decizie cu privire la modul in care reactionati intr-o situatie, puteti tine cont de aceste drepturi.

Alegerea modului de a reactiona in orice situatie
Cind avem senzatia de disconfort intr-o situatie de interactiune, este bine sa analizam situatia si sa hotarim cum ar trebui sa reactionam. Acest fapt este relent mai ales in interactiunile dificile care se repeta frecvent - de exemplu, un coleg care este adesea nepoliticos ori o ruda insistenta.
Primul pas consta in aplicarea aptitudinilor dumneavoastra cognitive, pentru a identifica gindurile si sentimentele asociate cu situatia respecti si pentru a verifica realismul acestora. De exemplu, asi-gurati- ca nu interpretati gresit reactia cui, ca nu trageti concluzii pripite cu privire la diverse aspecte sau ca nu simtiti vizat fara motiv. Simplul fapt ca aveti sentimente puternice nu inseamna ca acestea arata cu aderat cum stau lucrurile - ati putea sa simtiti anxios si stingher, insa asta nu inseamna ca faceti o impresie proasta celorlalti. Este posibil sa existe o problema, dar o veti rezol mai eficient daca aveti o atitudine realista. De exemplu, daca un coleg spune : "Sint ocupat. Revino mai tirziu", pe un ton abrupt, atunci cind ii cereti sprijinul intr-o chestiune care intra in atributiile sale, v-ati putea spune : "Nu ma simpatizeaza. intotdeauna e nepoliticos Nu mai suport sa lucrez cu el". Este posibil sa incepeti sa simtiti anxietate si disconfort ori de cite ori trebuie sa interactionati si puteti incerca sa aminati sau sa evitati acest lucru. Este important sa dati doda de realism cu privire la situatie:
a Doar pentru ca persoana respecti a fost cam repezita, asta inseamna ca nu simpatizeaza? Ce alta explicatie ar mai putea exista?
a Se comporta asa numai cu dumneavoastra sau ati obsert ca ii trateaza si pe altii la fel ?
a intotdeauna e asa sau numai citeodata? in ce situatii exista o probabilitate mai mare sa se comporte astfel ?In continuare, puteti gindi la cite moduri de a rezol situatia fara sa fiti nevoit sa dati demisia! Procesul prin care hotariti daca interpretarile situatiei sint realiste ajuta sa clarificati problema, iar dupa aceea, de cele mai multe ori, problema poate fi formulata mai clar. in acest caz, ar putea fi redata astfel: "X refuza de multe ori sa ma ajute cind am nevoie de el si face acest lucru intr-o maniera pe care o consider usor agresi". Urmatorul pas in gasirea unei solutii la aceasta problema il reprezinta eluarea drepturilor si responsabilitatilor fiecarei persoane implicate in situatie. De exemplu, in cazul de mai sus, puteti lua urmatoarele decizii:

Pentru a alege cea mai potrivita solutie, s-ar putea dovedi de ajutor folosirea unei tehnici numite rezolrea structurata a problemelor.




Rezolrea structurata a problemelor

Rezolrea structurata a problemelor ofera un cadru pentru identificarea si eluarea potentialelor solutii ale problemelor si pentru planificarea introducerii solutiilor alese sau a strategiilor de rezolre a problemelor. Aceste etape ale procesului sint sintetizate in continuare :

Rezolrea structurata a problemelor


Etapa 1 : Identificarea problemei.

Etapa 2: "Brainstorming" pentru a gasi posibile solutii.
Etapa 3: Eluarea argumentelor pro si contra fiecarei solutii potentiale.
Etapa 4: Alegerea celei/celor mai bune solutii.


Etapa 5: ificarea modului de aplicare a solutiei.

Etapa 6: Revizuirea rezultatului.
In prima etapa, este important sa clarificati problema si sa o formulati cit mai precis posibil, incercind sa evitati excesul de emotii sau "erorile cognitive" asociate cu ceea ce se intimpla in realitate.In etapa a doua, scopul este sa dati doda de maximum de creativitate in privinta solutiilor posibile. Nu este momentul sa fiti critic - lasati ideile sa curga. Daca exista cine cu care v-ar placea sa discutati despre problema respecti, puteti include pe lista sugestiile persoanei respective. Asigurati- ca luati in considerare si ceea ce ati prefera sa se intimple - s-ar putea sa nu fie cea mai buna alegere, insa aveti datoria de a lua in calcul preferintele proprii.
Etapa a treia consta in eluarea critica a argumentelor pro si contra fiecarei solutii potentiale. Analizati lucrurile in mod realist. De exemplu:

a Dispuneti de resursele necesare aplicarii acestei solutii ?


a Timp

a Bani
a Resurse si aptitudini personale, incluzind capacitatea de a fi asertiv in acest moment (de exemplu, sa aveti in vedere ceea ce ati putea face acum, nu ceea ce v-ar placea sa reusiti sa faceti la un moment dat)
a Solutia are sanse sa rezolve intreaga problema ? Sau doar o parte a problemei ?
a Ce alte probleme ar putea genera aplicarea solutiei ?
a Cum ar reactiona cealalta persoana fata de aceasta solutie ?
Poate fi util sa analizati argumentele pro si contra fiecarei solutii. Este important sa nu neglijati nici un aspect al acestui exercitiu - acordati- suficient timp pentru a analiza fiecare solutie pe nnd. De obicei, veti descoperi ca timpul pe care il petreceti facind acest exercitiu de rezolre structurata a problemelor este o investitie bun -Va ajuta sa incetati sa mai taceti griji intr-un mod dezorganizat su pina la urma, daunator si determina sa simtiti bine pentru ca ati luat in considerare fiecare optiune care v-a venit in minte la momentu respectiv. Foaia dumneavoastra de lucru ar putea arata astfel:


Transmiterea eficienta a mesajului

Daca alegeti o solutie care implica o discutie directa cu alta persoana, transmiteti mesajul in mod eficient si tara sa invinotiti pe nimeni, avind in vedere urmatoarele indicatii:


a Alegeti cu atentie momentul.

a Folositi afirmatii care incep cu "eu", mai degraba decit cu "tu". "Am impresia ca atunci cind tu pentru ca".


a Coordonarea mesajelor verbale eu cele nonverbale.

a Recunoasterea sentimentelor altora atunci cind este necesar -"Pari afectat de ceea ce ti-am spus" - si verificarea acuratetei acestei impresii.

Din exemplele oferite pe parcursul acestei sectiuni, puteti obser ca, intr-o situatie aserti, nimeni nu trebuie sa se simta nedreptatit. Daca oamenii aleg sa reactioneze negativ fata de modul in care sinteti asertiv, atunci puteti considera ca este problema lor, si nu o greseala a dumneavoastra. Ei aleg cum sa reactioneze. De obicei, oamenii care vor sa faca sa simtiti prost dupa o situatie normala in care afirmati sinele incearca sa manipuleze fara sa tina cont de dorintele dumneavoastra, de multe ori din cauza propriilor lor probleme legate de stima de sine. Astfel de persoane ar avea de cistigat de pe urma unui program de exersare a afirmarii sinelui.
A alege este un cuvint-cheie, pentru ca puteti sa fiti asertiv, puteti alege sa nu sustineti drepturile sau chiar sa actionati mai agresiv in anumite ocazii. Aceasta este un lucru diferit fata de pasivitatea sau agresivitatea continua, caz in care nu aveti nici un control asupra reactiilor proprii. Pot exista momente in care alegeti sa nu sustineti drepturile. Este perfect accepil si destul de normal, atita timp cit este vorba despre o alegere acti. Puteti alege sa nu sustineti drepturile intr-o confruntare scurta in care nu credeti ca merita sa consumati energie si inchipuiti ca nu veti mai avea de-a face niciodata cu persoana respecti. De asemenea, trebuie sa aveti in vedere consecintele pe termen lung ale sustinerii punctului dumneavoastra de vedere, din perspecti celeilalte persoane si a relatiei pe care o aveti cu aceasta. Partenerul dumneavoastra, prietenii si colegii pot avea nevoie de timp pentru a se adapta la schimbarile pozitive ale comportamentului dumneavoastra. in unele relatii, noua dumneavoastra capacitate de a fi asertiv poate pune sub semnul intrebarii echilibrul actual al fortelor, iar dumneavoastra si cealalta/ celelalte persoane implicate trebuie sa faceti timp pentru a comunica.


Puteti alege:

a Sa sustineti sau nu drepturile.


a Cit sa dezluiti din sentimentele dumneavoastra.

a Cit de multe sa le spuneti oamenilor despre dumneavoastra.


a Cum sa reactionati in orice situatie.

Deseori, optiunea de a fi asertiv este mult mai dificila decit actionarea intr-o maniera agresi sau pasi. incercati sa dati raspunsuri care sa ilustreze diverse stiluri de a reactiona, in urmatoarele cazuri:
Exemplul 1: Sinteti gata sa raspundeti la o intrebare pusa de fratele dumneavoastra, insa tatal v-o ia inainte. A facut acest lucru inca de cind erati tinar. Vreti sa raspundeti singur. Reactia fata de tatal dumneavoastra este:
Exemplul 2: Prietenul dumneavoastra vede ca tocmai mergeti la cumparaturi. Va spune: "Daca tot mergi la cumparaturi, imi iei si mie lucrurile de la curatatorie, te rog?". Nu aveti de gind sa mergeti in zona curatatoriei si e dificil sa parcati acolo, asa ca nu intentionati sa acceptati.
Exemplul 3: Cind v-ati angajat la noul loc de munca, acum 12 luni, un anumit coleg a fost foarte binevoitor, v-a ajutat sa acomodati, v-a invitat sa stati linga el la masa si v-a prezentat celorlalti colegi. De mai multe ori, acest prieten v-a rugat sa-i imprumutati bani pina la ziua de salariu si ati simtit ca nu puteti refuza. Nu v-a inapoiat niciodata banii. Acum, vine din nou sa ceara bani. Ce faceti?



Alte materiale medicale despre: fobia sociala




Recidivele sint inevitabile. Toata lumea se confrunta cu ele. Cind au loc, oamenii se alarmeaza sau isi pierd speranta, se tem ca au revenit la starea [...]
in mod normal, asertivitatea presupune alegere si comunicare; inseamna operarea unor alegeri active cu privire la ceea ce facem si spunem ; reprezinta [...]
Obiectivele tratamentului sint reducerea simptomelor si imbunatatirea functionalitatii. Eliminarea completa a anxietatii este putin probabila (si inut [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre fobia sociala

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile