eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Afectiuni orl

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » oto-rino-laringologie » afectiuni orl

Leziunile produse de obiecte contondente (leziunile laringiene inchise)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Elasticitatea mijloacelor de fixare a laringelui pe linia mediala permit deplasarea sa laterala. Prin acest mecanism, laringele este protejat in parte de actiunea vulneranta a corpurilor contondente.
Leziunile laringiene produse de obiecte contondente sint in functie de pozitia capului (in hiperextensiune, laringele isi pierde mobilitatea), de virsta bolnavului, de intensitatea si natura agentului vulnerant. In functie de acestea se pot produce urmatoarele leziuni : comotii, contuzii, luxatii. fracturi.
Comotiile si contuziile. Comotla este abolirea temporara sau definiti a functiei laringiene, consecuti unei violente exterioare (zguduire), care a actionat asupra mucoasei, scheletului sau nervilor laringieni, fara sa produca distrugeri vizibile ale acestora sau ale tesuturilor inconjuratoare (important din punct de vedere medico-judiciar).
Contuzia cuprinde toate leziunile cervicale (zdrobiri, echimoze, hemaloame, edeme) produse de un corp contondent, care nu a produs leziuni tegumentare. dislocari sau fracturi ale scheletului laringian.
In momentul traumatismului se produce o durere vie, sfasietoare, si o slare sincopala cu lipolimie. care in mod exceptional poate duce la moarte subita, prin reflex gal. sinusoca-rotidian sau neurovegetativ periscular.
Exista dispnee usoara, disfonie dureroasa, care poale merge pina la a fon ie, tuse chintoasa. uneori cu expecl oratie trecatoare striata cu singe.
Accidentatul mai acuza disfagie cu odinofagic de partea opusa actiunii traumatice.
In contuzii, la inspectia exterioara, nu se vede nici o leziune. I-a palparc se simte oarecare inipastare regionala dureroasa.
La examenul laringoscopic se vede o mucoasa tumefiata, cu echimoze submucoase, adesea cu imobilitatea uneia dintre corzi. Uneori, in treimea anterioara a corzii se vede o infundare a marginii libere, datorita rupturii muschiului vocal. Aceasta leziune determina o disfonie permanenta.


Orice lovitura provocata de un corp neted poale produce contuzia laringehii. in special in cazurile in care laringele este imobilizat printr-0 conlraetura de apasare a musculaturii cervicale. Exista o sufuziune scroasa si sanguina intersliliala. care provoaca edemul, echimoza sau hematomul. Acesta poate ulterior supura, provocind pericondrite.
Luxatiile. In cele ce urmeaza vom descrie luxatiile partiale, produse de traumatisme cu corpuri contondente cu punct de aplicare, limitat sau consecutive unor spasme musculare puternice (efort de voma). Ultimele pot determina luxatii cricoarUc-noidiene sau cricotiroidiene.
Luxatiile totale, manifestate printr-o dislocare in masa a cartilajelor laringiene. cum se obser uneori la spinzurati, sint de obicei insotite de fracturi cartilaginoase si vor fi tratate la modulul respectiv.
Senzatia de sufocare este simptomul principal.
Exista disfonie dureroasa, care se mentine mai multe sap-tanu'ni sau luni dupa disparitia edemului si resorbtia hema-tomului.
Bolnavul este eianozal.In cazurile de dislocari cricoliroidicne, marginea anterioara a tiroidului fi deviata lateral.
Laringoscopic se d corzile vocale eu miscari limitate sau cu imobilitatea uneia din corzi. Aceasta isi revine treptat in saptaminile urmatoare. In luxatiile crieoaritenoidiene se vede aritenoidul deviat inainte, iar coarda vocala corespunzatoare nu mai este intinsa complet.
Examenul radiografie si tomografie vor preciza pozitia cartilajelor, permeabilitatea Iumenului laringian si vor informa asupra situatiei vertebrelor cervicale.


Tratamentul consta din :

• administrare de calmante pe cale generala ;


• local se vor aplica anliflogistice ;

• luxatiile partiale cricotiroidiene vor fi reduse prin manevre externe :
• subluxatiile aritiroidienc revin uneori spontan in saptaminile ulterioare ;
• luxatiile aritenoidiene, daca dau jena respiratoare .si disfonie importanta, vor fi operate in saptaminile ulterioare, exer-citindu-se fie o aritenoidectomie. fie o aritenoidopexie ;
• dislocarile mari care nu pot fi reduse prin manevre externe vor fi reduse chirurgical dupa prealabila traheotomie.
Fracturile Iaringiene.Corpurile contondente produc in majoritatea cazurilor fracturi inchise ; uneori corpii contondenti pol produce fracturi deschise spre interior, prin ruperea mucoasei laringiene si comunicarea focarului de fractura cu lumcnul laringian. Fraclurile deschise spre exterior sint consecutive actiunii armelor albe taietoare sau intepatoare.
Starea generala este alterata, datorita socului, cu o importanta componenta nervoasa manifestata prin frica, paliditate, transpiratii reci. tulburari cardiace si lipotimie. Uneori, moartea poate surveni prin reflex gal.
Durerea este violenta si exacerbata de orice miscare a gitu-lui si de toate miscarile fiziologice faringolaringiene (inspiratie, fonatie. deglutitie).
Exista tuse incoercibila cu expectoratie sanguinolenla, provocata de singele patruns in caile respiratoare.
Dispneea este in functie de gradul de obstructie laringiana.
Imediat dupa accident, la inspectie, inainte de instalarea tumefactiei, se vede laringele lateralizat cu marginea anterioara a tiroidului deplasata in sens contrar incidentei traumatismului.
La palpare, in regiunea prelaringiana dureroasa, se poate pune in evidenta un punct fix, totdeauna acelasi, unde durerea este exagerata si la palparea caruia se pot simti si auzi cre-pitatii.
Accidentatul zut mai tirziu prezinta la inspectie intreaga regiune tumefiata, datorita hematomulni. edemului si emfize-mului subcutanat : reperurile sint sterse, deplasarile nu mai pot fi zute.
La palpare se simte o crepitatie tuita, provocata de henia-tom. In cazurile de fracturi deschise spre lumenul laringian se pot palpa crepitatiilc provocate de emfizemul subcutanat sau perivisceral. Palparea intregii regiuni este dureroasa. Exista insa puncte fixe. unde palparea exagereaza durerea. Acestea sint palognomonirc pentru fractura.
Examenul laringoscopic. cind starea bolnavului o permite. pune in evidenta o infiltratie edematoasa echimolica a coroanei laringiene mai accentuata de partea lezata.
Uneori, in traumatismele grave, in kimcnu] laringian mull ingustai, se pol vedea lainbouri epitelialc flotante.
Examenul radiologie pune in evidenta huncnul laringian. pozitia cartilajelor, liniile lor de fractura, leziunile hioidu-lui si ale coloanei cervicale.
Cele mai dese fracturi laringiene se produc la adult, la care exista zone de frontiera osteocartilaginoase cu rezistenta mai scazuta. La copil. intreg scheletul laringian este cartilagi-nos. iar la batrinj el este complet osificai. Aceasta pozitie omogena mareste rezistenta laringelui.
Barbatii prezinta procentual mai multe fracturi deeit femeile, ca o consecinta a osificarii mai intense a cartilajelor laringiene si a conditiilor' de munca mai expuse traumatismelor.
Hiperoxtensiunea capului imobilizeaza laringele pe linia mediana, suprima miscarile de lateralilate ale acestuia, expu-nindu-l fracturarii.
Rezistenta laringelui la traumatisme este scazuta in anumite distrofii laringiene constitutionale si in urma proceselor pericondrice anterioare.
Laringele poale fi traumatizat prin izbire in caderile cu gitul pe bare transversale (ghidonul bicicletei), pe marginea parbrizului pentru pasagerii din fata sau pe marginea spatarului scaunului din fata pentru pasagerii din spale (u\ accidentele de automobil) sau prin lovire cu corpuri dure (marginea miinii aplicata violent, lovituri cu pietre, bastoane, lovituri de box sau de copita etc).


Aceste mecanisme etiologice actioneaza prin presiune unica, de obicei antero-posterioara. In traumatismele mai putin intense, ele produc fracturi unice, de obicei tiroidieno. pararnediane -fara lezarea cricoidului. In traumatismele violonte se produc fracturi cominulivc cu esehile multiple, care cuprind intreg scheletul laringian.
Laringele poate fi traumatizai indirect prin presiune sau tractiune de la distanta, care actioneaza bilateral sau circular (in strangularea manuala criminala, strangularea sau spinzu-rarea accidentala sau in scop de suicid). La spinzurati se gasesc de obicei fracturi multiple hiotirocrieoidicne.
Laringele mai poate fi fracturat prin presiune in sens era-niocaudal (mecanism invers celui din spinzurare). in cazurile de izbiri puternice ale capului. CInd laringele esle prins intre blocul cefalie si stern.
Hioidul se fractureaza de obicei la nivelul coarnelor mari. Tiroidul. iu traumatismele antero-posterioare (lovire, izbire .
care incearca sa deschida unghiul tiroidian se fractureaza para-median. in traumatismele circulare (strangulare), care incearca sa inchida unghiul tiroidian. se fractureaza lamele laterale sau coarnele cartilajului.
Cricoidul este de obicei fracturat la nivelul portiunii anterioare sau anlero-laterale a inelului. In traumatismele foarte puternice, fractura esle situata la unirea inelului erieoidian cu pecetea sa. Aritenoidul este fracturat in mod exceptional.
Traheea este de obicei numai fisurata. Fracturile inelelor se produc numai in traumatismele violente pe cartilaje osificate.
Formele usoare se vindeca spontan, cu un tratament anti-flogistic si anliinfectios banal.
Formele grave, net ratate, dau prin cicatrizare vicioasa sau prin procese pericondrice stenoze cu prognostic grav asupra respiratiei si fonatiei.
Complicatiile precoce sint :
• asfixia prm edem. emfizem pcrivisceral sau aspiratie de singe clin plaga :
• infectia : cea locala provoca supurarea plagii si peri-condrile : cea pulmonara determina bronhopneumonia sau abcesul pulmonar : iar infectia generala se traduce prin septicemie.


Complicatiile tardive sint :

• stenoza laringiana si


• disfonia persistenta.

Tratamentul. in formele usoare (fracturi fara deplasare) : Tepaus vocal, calmante, antiflogistice la exlerior. inhalatii caldute cu balsamice. In formele grave : desecarea fi inceputa imediat, luind masuri sigure pentru asigurarea respiratiei (tra-heoloniie .
Spitalizarea bolnavului este obligatorie. Transportul se face in pozitie semisezind. supraveghindu-se functiile vitale. La spital se continua desoearea.In formele usoare, reducerea fracturii (fracturi unice inchise) se poale face fie prin manevra manuala externa, fie pe cale endoscopica, eu ajutorul unui lub bronhoscopie. Conlentia nu este necesara. Tratamentul ulterior se rezuma la repaus vocal, antiflogistice si inhalatii eu balsamice caldute, eventual hialu-ronidaza si a-chimotripsina pentru reducerea edemului si grabirea resorbtiei bemaloamelor.In formele grave cu fracturi multiple deschise enclolarin-gian, cu lambonri flotante de mucoasa, reducerea fracturii, dupa scoaterea bolnavului din soc. se face prin tirolomie mediaiia. Cu acoasla ocazie se face toaleta chirurgicala endo-laringiana si refacerea arhiteclurii laringelui.
Contenlia si tratamentul antiinfectios, ea si tratamentul complicatiilor si tratamentul sechelelor se face la fel oa in plagile gitului produse de arme albe.



Alte materiale medicale despre: afectiuni orl




Traumatismele cunoscute in sport pot provoca, pe langa leziunile comune (plagi, contuzii, rupturi de muschi, tendoane, ligamente si alte tesutu [...]
Retinopatia diabetica. Leziunile oculare sunt de natura degenerativa. Intensitatea leziunilor oculare este direct proportionala cu durata diabetu [...]
Interesarea rinichiului in cadrul hiperuricemiei determina nefropatie urica care, dupa Bennet (citat de Gluhovschi se sistematizeaza in: 1. Insufic [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre afectiuni orl

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile