Ca si in cazul infectiilor cu poarta de intrare respiratorie, si in aceste infectii se preureaza un grup de agenti patogeni cauzatori ai unor boli de sine statatoare, cu manifestari clinice bine particularizate, boli care r face obiect separat de discutie, si un grup heterogen de agenti patogeni ce produc infectii cu manifestari predominant sau exclusiv diareice, cu manifestari clinice lipsite de specificitate etiologica.

Etiologia bolilor diareice infectia ase acute Primele si cel mai bine cunoscute au fost cazurile de diaree produsa de bacterii, data fiind posibilitatea unui diagnostic bacteriologic relativ usor. Sunt implicate pesle 12 genuri bacteriene, cu mai multe specii fiecare (urate in elul nr. 20).
Participarea virusurilor la producerea bolilor diareice a fost mult mai tarziu recunoscuta, desi acestea pot reprezenta etiologia dominanta in anumite zone geografice sau conditii climaterice (se apreciaza astfel ca in zilele noastre, peste 65% din cazurile de diaree infantila din Anglia sunt de cauza virala). Prevalenta lor reala este mai greu de apreciat, cel putin in anumite regiuni sau tari mai sarace, datorita dificultatilor mult mai mari de diagnostic. Este probabil ca cele mai multe dintre aceste diarel virale sa ramana nediagnosticate clinic si bacteriologic.

Se afirma ca pentru acceptarea etiologiei virale intr-un caz de diaree acuta (chiar daca identificarea virusului in cauza va fi cunoscuta mai tarziu sau deloc) sunt necesare:
1. nu numai prezenta virusului in scaun pe durata clinica a bolii (cu disparitia sa dupa vindecare), dar
2. proportia sa trebuie sa fie semnificativ mai mare decat la persoanele
sanatoase.
3. virusul cultivat din produsul patologic trebuie sa reuseasca reproducerea unor fenomene de boala similara la luntari sau animale de laborator, in serie, prin pasaje repetate.
4. in convalescenta bolii la pacientul princeps trebuie sa apara anticorpi specifici impotriva virusului izolat si
5. in titru semnificativ, fie prin identificarea lor ca IgM fie urmarind cresterea in dinamica a titrului de peste 4 ori intre doua momente de recoltare la interval de 10-l4 zile.
Toate aceste conditii, pretentioase si greu de realizat in conditii normale de dotare, dovedesc dificultatea silirii corelatiei etiopatogenice intre boala si eventualii agenti patogeni prezenti in scaun, stiind ca scaunul este un produs biologic eminamente septic, iar coprocitograma simpla poate fi cel mult orientativa prin absenta leucocitelor in scaun in cazurile de diaree virala.
De o atentie sporita se bucura actualmente si alti agenti patogeni, desi implicati mai rar - protozoarele si fungii, din ce in ce mai des intalniti in cazuri de diaree la organisme cu mare depresie imuna -in special in elutia SIDA.

Bolile infectioase de sine statatoare cu poarta de intrare digestiva
Un numar de imbolnaviri digestive au o stricta individualitate etiologica si clinica. in masura sa permita un diagnostic de suspiciune plecand doar de la elementele clinice prezentate de bolnav (cazul dizenteriei bacteriene, al febrei tifoide, al hepatitei virale de tip A si altele). La acestea izolarea din scaun si identificarea agentului patogen aduce doar un coeficient de certificare, de confirmare etiologica, nu in toate cazurile necesar.

Exista apoi unele boli cu poarta de intrare digestiva care au individualitate clinica si epidemiologica - cazul toxiinfectiilor alimentare, dar la care etiologia poate fi variabila. Diagnosticul bacteriologic de certitudine nu este in masura sa infirme diagnosticul clinic, dar prezinta o importanta cu totul particulara din punct de vedere epidemiologie, permitand luarea imediata a masurilor considerate necesare pentru stoparea extinderii focarului.In sfarsit, exista agenti patogeni cu transmitere digestiva care pot determina o varietate foarte larga de manifestari clinice (cazul enterovirusurilor), dintre care foarte rar exista unele suficient de sugestive pentru etiologia respectiva (cazul herpanginei si al bolii "gura-mana-picior" determinate de infectia cu virusul Coxsackie).
Toate aceste tipuri r fi prezentate in detaliu pe parcursul lucrarii in module separate.