eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Cardiopatiile valvulare

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » bolile cardiovasculare » cardiopatiile valvulare

Notiuni de fiziologie a inimii in legatura cu functia valvulara

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

Patologia CV reprezinta, in esenta, tulburarea functiei de "supapa" a valvulelor, cu o serie de consecinte care se reflecta in semiologia clinica si paraclinica. De aceea, inainte de a aborda aspectele concrete ale diagnosticului CV, este util si necesar sa se treaca in revista:
- fiziologia normala a inimii, raportata la functia valvulelor (mecanica inimii si hemodinamica);
- fiziopatologia CV, adica sensul si caracteristicile modificarilor functionale pe care le produce "defectul" valvular, in general si in functie de gradul "defectului", precum si de alte conditii.

Mecanica inimii si hemodinamica in conditii normale

Activitatea inimii consta in contracpa ritmica a musculaturii. Esentiala este contractia ventriculara, care asigura ejectia (propulsarea) sangelui in sistemul arterial eferent. Relaxarea diastoiica produce "aspirarea" sangelui din sistemul venos aferent si atriul respectiv, adica "umplerea" diastoiica Va/vu/e/e au un rol de supapa care asigura curgerea sangelui intr-un singur sens. din atriu in ventricul si din acesta in artera mare (aorta sau artera pulmonara); in acest fel se intelege ca fluxul sanguin este "anterograd; valvulele fac imposibila, in mod normal, o refluare in sens opus (din artera in ventricul si din aceasta in atriu), adica in sens "retrograd".
Supapele valvulare functioneaza astfel incat se inchid sau se deschid in momentul in care se inverseaza raportul de presiune dintre cele doua timente intre care este situata valvula.

Cateva remarci generale in legatura cu "citirea" curbelor de presiune, care r fi prezentate si in alte uri urmatoare:
- contractia ventriculara sau atriala produce cresterea (ascensiunea) curbei de presiune;
- relaxarea ventriculara sau atriala ("umplerea") produce scaderea (coborarea) curbei de presiune;
- inchiderea sau deschiderea valvulelor se face in acel moment in care se inverseaza raportul de presiune dintre cele doua timente intre care este valvula, curbele de presiune "incrucisandu-se".
Descrierea momentelor si fazelor relutiei cardiace din . 2-l0 si 2-l1 este prezentata in continuare.


Fenomenele din inima stanga.

Contractia VS incepe cu foarte putin inainte de momentul 1, care indica inchiderea valvulei mitrale, datorata faptului ca presiunea din VS incepe sa creasca brusc si depaseste nivelul presiunii din AS.In momentul 2 se produce deschiderea valvulei sigmoide aortice, datorata faptului ca presiunea din VS depaseste presiunea telediastolica din aorta.Intre 1 si 2 este faza de contractie izometrica (izolumetrica) a VS, in care aceasta cavitate nu are nici o cale de iesire deschisa (valvula mitrala s-a inchis in 1 si valvula aortica inca nu s-a deschis); in aceasta faza:





- lumul VS este practic constant (. 2-l0);

- presiunea din VS creste abrupt.
Momentul 3 corespunde cu inceputul relaxarii miocardului VS si, implicit, cu scaderea presiunii din VS (momentul nu poate fi totdeauna precizat atat de exact ca si momentele 1, 2, 4 si 5).
Momentul 4 corespunde inchiderii valvulei sigmoidiene aortice, deoarece presiunea din VS scade abrupt sub nivelul presiunii din Ao.
De remarcat ca este necesar un anumit interval intre momentul de incepere a relaxarii miocardului VS (3) si cel in care se inchide valvula aortica (4): aceasta este faza protodiastolica (descrisa de Wiggers) (3-4).Intre 2 si 4 este faza de ejectie ventriculara (in care sangele este propulsat din VS in Ao) sau de contractie izotonicah care.
- presiunea din VS ramane la un nivel ridicat (fata de cel din diastola); la inceput (dupa 2) creste putin, apoi este aproape un platou, iar dupa 3, incepe sa scada putin;
- lumul VS (. 2-l0) scade vertiginos (VS se "goleste"), mai ales in prima jumatate a fazei si din ce in ce mai incet spre sfarsitul ei.In faza protodiastolica (Wiggers) (3-4), presiunea din VS incepe sa scada, dar lumul VS este aproape nemodificat (ceea ce sugereaza ca nu se mai propulseaza sange din VS in Ao).
Momentul 5 marcheaza deschiderea valvulei mitrale, care se produce din cauza ca presiunea VS cade brusc sub nivelul presiunii din AS.Intre 4 si 5 este faza de relaxare izometrica (izolumetrica), in care cavitatea VS este din nou "inchisa" (valvulele mitrala si aortica sunt inchise) si in care;
- prin relaxare, presiunea din VS scade rapid (ceva mai putin rapid decat se produce cresterea in faza de contractie izometrica 1-2);
- lumul VS este practic constant (. 2-l0).
Momentul 6 corespunde atingerii presiuni/rriim/me din VS in protodiastola De remarcat ca intre 3 si 6 este o panta de scadere rapida continua a presiunii din VS, ca urmare a relaxarii miocardice si care antreneaza, pe parcurs, inchiderea sigmoidelor aortice (4) si deschiderea mitralei (5).
Adevarata diastola ventriculara incepe o data cu momentul 4; faza imediat urmatoare este deci adevarata protodiastola, adica inceputul diastolei. A nu se crea confuzia cu faza 3-4 denumita de Wiggers ca protodiastolica (ar fi fost mai corect sa i se spuna prediastolica).Intre 5 si 7 este faza de umplere diastolica rapida a VS'm care:
- se produce o crestere mai rapida a lumului de umplere al VS (. 2-l0) (dupa deschiderea valvulei mitrale - 5, VS "aspira" rapid o cantitate mai mare din sangele din AS);
- presiunea din VS dupa ce a atins minimul in 6, creste rapid pana la 7. Aceasta faza dureaza 0.12" - 0.16" si in cursul ei se realizeaza aproximativ


75% din totalul lumului de umplere diastolica a VS.

De remarcat in . 2-l0 ca lumul ventricular scade mai rapid (si in cea mai mare proportie) la inceputul fazei de ejectie, dupa cum creste mai rapid (si in cea mai mare proportie) la inceputul fazei de umplere rapida.Intre 7 si 8 este faza de umplere diastolica lenta sau diastaza, in care atat presiunea, cat si lumul VS sufera o crestere minima (curbele de presiune si de lum sunt aproape orizontale).
Momentul 7, care indica trecerea de la faza de umplere rapida la cea de umplere lenta, nu este un punct foarte exact.


Momentul 8 marcheaza inceputul sistolei atriale, mai exact, marcheaza inceputul contractiei AS, care de fapt se produce ceva mai tarziu decat inceputul contractiei AD ( . 2-l1). Intre 8 si 1 este faza presistolica sau presistola (raportat la sistola VS), in care presiunea si lumul de umplere ale VS cresc putin (efectiv, sistola atriala asigura aproximativ 20% din intregul lum de umplere diastolica a ventriculilor).


De remarcat ca in aceasta faza presistolica:

- sistola AD incepe ceva mai devreme decat sistola AS (. 2-l1)
- cresterea lumului de umplere este ceva mai accentuata decat cresterea presiunii din VS.
Sistola atriala trebuie sa preceada cu un anumit interval de timp bine definit inceputul sistolei ventriculare, pentru a asigura inchiderea optima a valvulei atrio-ventriculare si fenomenele hemodinamice.

Sistola VS este cuprinsa intre momentul 1 (inceputul contractiei VS, care precede cu foarte putin momentul de inchidere a mitralei) si momentul 4 (inchiderea valvulei sigmoidiene aortice); sistola cuprinde, in ordine, fazele de: contractie izo(lu)metrica, contractie izotona (ejectie) si protodiastola Wiggers.

Diastola VS este cuprinsa intre momentul 4 (inchiderea valvulei Ao) si urmatorul moment de inchidere al valvulei mitrale (1); diastola cuprinde, in ordine, fazele de: relaxare izo(lu)metrica, umplere diastolica rapida, umplere diastolica lenta (diastaza) si presistola (sistola atriala).



Alte materiale medicale despre: cardiopatiile valvulare




Acest capitol nu face decat sa sintetizeze cele spuse mai inainte, deoarece, cand am vorbit despre alcatuirea anatomica a inimii, fiecare componenta a [...]
Explorarea inimii prin raze X este, ca si electrocardio-grafia, veche de un secol. Roentgen, descoperitorul razelor X (sau Roentgen), a observat ca te [...]
Sistemul cardiovascular include inima (prefixul cardio), sangele, vasele de sange (sistemul vascular) si circulatia. Inima este cel mai activ orga [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cardiopatiile valvulare

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat




    Vezi toate intrebarile