eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Diagnostic

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » diagnostic

Cefalagii vasculare nemigrenoase

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements

Cefalee in afectiuni sistemice vasculare
a) Cefalee in hipertensiune arteriala esentiala. Se intilnesite in 55•75A»." din cazuri, putind constitui,- intr-un stadiu initial, singura manifestare a bolii. Diagnosticul poate fi silit usor, o data cu masurarea valorilor tensionale. Caracterele durerii de cap, fara a fi tipice, pot atrage atentia : bolnai sint adesea treziti din somn in zorii zilei sau in plina noapte, aspectul de orar precis fiind caracteristic. Variatiile bruste tensionale pot fi corelate cu intensitatea cefaleei. Exista insa mari hipertensi fara cefalee si, dimpotriva, bolna cu hipertensiune moderata cu cefalee puternica si persistenta. In general, insa, tratamentul antihipertensiv duce la ameliorarea cefaleei si, invers, suprasolicitarile, eforturile fizice, abuzul de alcool, ac determina persistenta cefaleei. Forma migrenoasa, in special la copii, se intilneste intr-o proportie de 8,8A»/" (Moser), cu localizare occipitala, mai rar parietala sau frontotemporala unilaterala. Caracterul pulsatil poate fi observat la debut sau pe toata durata. Paroxisme dureroase insotite de semne vegetative (varsaturi, palpitatii) si nervoase pot fi observate in stadiul al IlI-lea cu complicatii scerale. In encefalopatia hipertensiva, cefaleea este continua, generalizata, "in casca" sau "in cerc", foarte intensa, sugerind o tumoare cerebrala sau o atingere meningiana.

b) Cefalee in hipertensiune arteriala paroxistica

• in Jeocromocitom, cefaleea este olenta, atroce, bilaterala, adesea occipitala, cu debut si sfirsit brusc. Criza dureaza minute-ore. Accesele se pot repeta de mai multe ori pe zi sau la intervale de luni si pot fi provocate de eforturi, pal parea regiunii renale etc. Prezumtia sindromului se face pe aparitia insolita a unei crize de hiperensiune arteriala paroxistica, cu manifestari vegetative, neuropsihice, iar confirmarea diagnosticului pe teste care inhibeaza actiunea catecolamine-lor, pe dozarea catecolaminelor si pe examenul radiologic



• In hipertensiunea arteriala paroxistica din sindromul neuro-tonic, cefaleea este atroce si precede cu 1/2•2 ore palpitatiile, anxietatea, tremuraturile, paloarea fetei si tahicardia.
• Cefalalgii profunde se produc si in puseuri de hipertensiune arteriala paroxistica din cursul evolutiei unor tumori cerebrale (Arseni si Oprescu), in eclampsie, in colica saturnina, insuficiente grave respiratorii hipercapnice si in limfomul malign mediastinal (Schachter si colab.).
c) Cejaleea in ateroscleroza este cvasiconstanta, difuza, "durere in iasca" sau localizata occipital. In general este suporila, bolnai acuzind "cap greu", "cap plin cu plumb". Eforturile fizice, in special intelectuale, exacerbeaza durerea. Este de asemenea intensa la culcare, obligind bolnavul sa doarma in fotoliu, iar uneori dimineata la trezire si la consum de tutun sau alcool. Sugestiv pentru diagnostic este asocierea cefaleei cu triada Wintscheid : insomnie, irascibilitate, ameteli. Diagnosticul poate fi sustinut in prezenta unor artere brahiale indu-
* 'a– . a unui sindrom psihoorganic. scleroza aortica, oalcificarj la examenul radiologie si in special in prezenta modificarilor fundului de ochi, ale tezei undei pulsatile si cresterea fi-Mpoproteine'.or peste 80A» ,, in lipidograma.
d) Cefalee in hipotensiune arteriala. in a€˘ hipertensiunea arteriala esentiala sau secundara diversilor factori, cefaleea apare de obicei scara la culcare, in clinostatism ("durere de perna"). Poate sa fie pre cedata de scotom si este insotita de ameteli, jiituri, palpitatii, extremitati reci, cianotice, bradicardie si amplitudine scazuta a pulsului. Tensiunea arteriala maxima este sub 100 mm, minima sub 70 mmHg si coboara la eforturi. Tensiunea arterei centrale retiniene scade intre 10 si 20 mmHg. in hipotensiunea ortostatica, cefaleea apare cind bolnavul trece in ortostatism si se amendeaza in pozitie culcat.

Cefalee in colagenoze
a) In periarterita nodoasu, cefaleea apare in stadiile avansate, cu hipertensiune arteriala si insuficienta renala si nu ridica probleme de diagnostic.
b) Arterita temporalei (boala Ilorton) reprezinta o panarterita in-flamatorie subaouta segmentara si plurifocala, interesind in mod electiv arterele cefalice. Afectiunea este rara, predomina la femei si este apanajul ratei inaintate. Cefaleea constituie adesea simptomul revelator si caracteristic. Durerea de cap este puternica, mai mult sau mai putin persistenta, la inceput unilaterala, apoi bilaterala ; localizata in regiunea mastoidiana, in teritoriul arterei temporale sub forma de arsuri, lancinanta, pulsatila. Poarte important semn este hiperestezia la contact, de aceea si insomnia pe care o acuza bolnai la contactul cu perna. Examenul clinic edentiaza tumefierea ramurii anterioare a arterei temporale, pielea deasupra este rozata-olacee, usor edematiata. pulsatilitatea disparuta si palparea dureroasa. Atingerea este bilaterala, dar inegala. De la inceput se constata tulburari zuale, care sint initial unilaterale. Caracteristic este biopsia arterei temporale care arata la examenul histologic o panarterita lezionala, in special in profunzimea mediei. Tunicile sint disociate de un granulam inflamator, cu celule gigante si plaje de necroza fibrinoida.
c) in "boala oamenilor fara puls" (Takayashu), cefaleea poate fi foarte intensa si imbraca aspectul durerii paroxistice sau continue. Se noteaza adesea dureri in diverse zone ale pielii capului, la nivelul gitu-lui si muschilor masticatori, cu aspectul unei adevarate claudicatii intermitente a acestor muschi.




Cefalee de origine toxica

In principiu, toate toxicele exogene pot provoca cefalee, simptomul fiind practic fara importanta diagnostica in majoritatea intoxicatiilor acute. in oxicarbonismul acut, cefaleea ocupa insa un loc aparte prin precocitatea, frecventa si tenacitatea cu care o intilnim. Este localizata l'rontotemporal, ca o presiune puternica pe timple sau difuza si penibila. Responsabilitatea oxidului de carbon este in general usor de afirmat, tinind seama de circumstantele etiologice. Cefaleea apare de regula dupa ce lucratorul a stat in mediu toxic cu CO, iar scoaterea lui pentru citeva zile din acest mediu face sa dispara durerea de cap. in stadiul preeomatos, astenia intensa, obnubilarea, jiiturile, ametelile, vederea incetosata, respiratia superficiala, accelerata si neregulata fac parte din loul clinic al acestei intoxicatii. Studiind simptomatologia oxkarbonismului cronic dintr-o intreprindere mare metalurgica, am putut constata ca cefaleea este simptomul dominant in majoritatea cazurilor, insotii de tulburari astenovegetative. Circumstantele de aparitie, simptomul regasit la mai multi indizi din colectiv care lucreaza in mediul toxic, dozarile de CO la locul de munca si carboxihemoglobina precizeaza diagnosticul.
Cefaleea este comuna in intoxicatia cu benzol, nitrobenzen, plumb, arsen, mercur, toluoi, hidrogen sulfurat etc.
Cefaleea cronica este intilnita la consumatori de alcool, chiar la cantitati mici, cind exista un grad de sensibilitate.
Nicotina provoaca de ademenea cefalee in intoxicatie acuta si mai putin la fumatorii cronici. Subiectul este palid, cu sudori profuze, ambliopie, vertij, varsaturi, tahicardie, hipotensiune.


Cefalee medicamentoase

• Abuzul de fenacelina determina o cefalee persistenta, insotita de tulburari psihice, cianoza buzelor, anemie liemolitica, nefrita cronica interstitiala. Cefaleea fonacetinica imbraca forme variate : migrena, cefalee difuza, fara semne obiective sau cu dureri la presiunea emergentei nerlor (Moeschlin si Gsell).
• in intoxicatia cu brom, cefaleea este caracteristica, insotita de stari de exciilitate, somnolenta, halucinatii, tremuraturi, afcaxie, lou clinic de tip Korsakoff.
• Alte medicamente care provoaca cefalee vasculare de intensitate mare sint : nitroglicerina, eufilina, diuretina, histamina, pri-nul etc.



Alte materiale medicale despre: diagnostic


loading...


Senescenta apare ca un ansamblu de modificari morfologice, fiziologice si psihologice, consecutive actiunii timpului asupra fiintelor vii. Accident [...]
Accidentul vascular cerebral aterotrombotic se instaleaza la femei la varste mai inaintate comparativ cu barbatii, la care accidentul vascular ce [...]
Accidentul vascular cerebral la tineri sub varsta de 45 de ani este o realitate si un \"trist privilegiu\"\', avand in vedere consecintele lui bi [...]


Copyright © 2010 - 2020 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre diagnostic

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile