Disfunctiile sexuale de tip patogen

DISFUNCTIILE SEXUALE DE TIP PATOGEN

Intimitatea conjugala este rezultatul combinarii (insumarii) urmatorilor factori:

        consonanta psihosexuala generatoare de caldura

        siguranta afectiva

        empatie

        absenta unor reactii de jena, retinere, pudoare excesiva sau inhibitie.

A nu se confunda: - intimitatea cu familiaritatea

- intimitatea cu promiscuitatea (prin depasirea granitelor comportamentale caracterizate prin conduite frizand promiscuitatea)

Armonia conduitelor sexuale se poate degrada sau rutina in timp, prin aparitia unor

disfunctii ale comportamentului erotico-sexual. Tocmai aceste disfunctii vor fi abordate din trei perspective:

I.                   Disfunctiile comportamentului erotico-sexual din perspectiva interactionala

II.                Disfunctii psihosexuale feminine

III.             Disfunctiile psihosexuale masculine

I.                  Disfunctiile comportamentului erotico-sexual din perspectiva interactionala

G. Zwang 1974 Nu ajunge sa-ti placa Mozart in comun pentru ca atractia si

dorinta sexuala reciproca sa se mentina.

Foarte multe cupluri ajung sa fie nemultumite de propria lor viata sexuala. Cauzele care stau la baza acestui fenomen sunt:

-         deficit de cunoastere si intervalorizare in cuplu;

-         instalarea la nivel de cuplu a unor habitusuri relationale rigide, stereotipe;

-         dorinta de autonomie, de o libertate cat mai mare, care sa nu induca sentimente de nostalgie in ipoteza ruperii relatiei;

-         dificultati aparute intr-una din fazele activitatii sexuale.

Activitatea sexuala cuprinde sase faze interrelationale (F. Macnab, 1997):

1.     Dorinta sexuala care are ca principali indicatori senzatiile corporale si

reprezentarile mentale. Ea poate fi legata de o persoana, de o activitate expectata, de o fantezie erotica sau de atingerea orgasmului.

Problemele multor cupluri au la baza si absenta acestei dorinte. Exista persoane care intretin raporturi sexuale doar din motive de securitate si stabilitate a cuplului, dorinta sexuala (desi prezenta la inceput) pierzandu-se in decursul timpului.

Lipsa dorintei sexuale pe o perioada mai indelungata de timp induce insatisfactie in cuplu, certuri si conflicte ce-si gasesc sau nu rezolvarea.

2.     Trezirea sexuala este o stare mental-corporala in care experienta ambilor parteneri variaza gradual in privinta placerii pentru activitatea sexuala. La barbat, semnalul fizic de deschidere la trezirea sexuala este erectia penisului, la femeie lubrifierea si senzatiile de tanjire in vagin. Alti indicatori fizici sunt:

-         cresterea pulsului

-         schimbarea respiratiei

-         schimbarea expresiei faciale

-         uscaciunea gurii.

Trezirea sexuala se caracterizeaza si prin indicatori mentali. De exemplu, daca o persoana este depresiva, trezirea sexuala poate fi intarziata; daca este bine dispusa, trezirea sexuala poate fi mai repede activata. Un rol important in scopul trezirii sexuale il au diferitele stimulente vizuale sau auditive: filme pornografice, dansul si miscarile corporale, semiimbracatul provocator etc.

3.     Excitarea sexuala poate fi experimentata in trei moduri:

a.     excitarea autoerotica, persoana ajungand la excitare prin intermediul fanteziei sau activitatii masturbatorii

b.    contact interpersonal cu o persoana de acelasi sex sau de sex opus, cand ambii gandesc, vorbesc, se ating, se doresc intr-o experienta comuna, reciproca

c.      fetis sau activitate voyeurista, prin care persoana se excita privind alte cupluri intr-o relatie erotica.

Trasarea liniei de demarcatie intre trezire si excitare este foarte greu de facut.

4.     Orgasmul reprezinta faza in care excitatia ajunge la punctul culminant, crescand pana la eliberarea totala. La barbat, indicatorul este ejacularea, respiratia greoaie. Senzatiile femeii sunt de extaz, contractii musculare, respiratie puternica.

5.     Satisfactia nu este altceva decat senzatia scopului realizat, generalizarea placerii. Se caracterizeaza prin destindere, relaxare, respiratie egala, lejera si profunda.

6.     Postludiul este starea mental-corporala de constientizare a actului realizat. Se caracterizeaza prin profunzime dar si revitalizare si reinnoire.

Factorii explicativi ai scaderii dorintei sexuale

Preluand conceptia lui F. Macnab, stingerea dorintei sexuale este cauzata de cinci factori:

1.     Mediul este necesara o atmosfera potrivita pentru trezirea dorintei sexuale (sa nu scartaie patul, teama de a nu fi auziti de dupa usa). In vreme ce unii se bucura de experimentarea dorintei in bucatarie, in camara sau in baie, altii au puternice retineri fata de conditiile mediului exterior.

2.     Aluzii fizice personale Defectele fizice pot avea un efect inhibator. Unele practici comportamentale maresc distanta dintre parteneri (parfumuri neplacute, gust de tigara, miros de alcool, miros corporal etc.)

3.     Stari emotionale si psihologice Cearta, anxietatea si vinovatia sting si distrug dorinta sexuala a multor oameni. La fel, oboseala, stresul, plictiseala si insatisfactiile generale.

4.     Expectatiile pot fi focalizate atat asupra celuilalt, cat si asupra propriei persoane. Daca individul se simte incapabil sa faca fata asteptarilor partenerului, dorinta sexuala este inabusita.

5.     Religia institutiile religioase au constituit o importanta sursa de orientare a sexualitatii, punand accentul pe procreare. Canoanele Bisericii pun frana libertatii sexuale si inhiba dorinta.

La baza deficitelor si insatisfactiilor sexuale sta o serie de alti factori, cum ar fi:

a.     probleme de identitate si nivel de imaturitate afectiva, rod al unor raporturi emotionale deficitare in relatiile cu parintii (generatoare de comportamente sexuale inhibitive, de pudicitate, de teama);

b.     modele de referinta si atitudini privind comportamentul sexual-afectiv, constituite in prejudecati si culpabilitati (restrictii educationale care fac ca dragostea sa fie gandita ca un pacat);

c.      prototipul negativ al primelor relatii sexuale;

d.     nivelul redus de experienta si cultura sexual-afectiva care conduc la:

        expedierea si eludarea preludiului care duc la anularea ritualului afectiv-spiritual-senzitiv al sexualitatii;

        nepracticarea pozitiilor optime de acuplare (numarul tehnicilor de acuplare fiind de 64, dupa autorii occidentali, mult mai mare dupa cei orientali).

II.               Disfunctii psihosexuale feminine

Cele mai importante tulburari sexuale la femei sunt: vaginismul, dispareunia si

frigiditatea.

1.     Vaginismul este o tulburare sexuala prin care se intelege contractia

reflexa si involuntara a muschilor din jurul orificiului extern al vaginului, astfel incat copulatia nu se mai poate realiza decat cu mare dificultate si durere. Aceasta (si) pentru ca vaginismul se asociaza cu contractarea muschilor aductori ai coapsei, determinand imposibilitatea departarii coapselor.

Masters si Johnson sustin ca principala cauza a acestei disfunctii psihosexuale

feminine este barbatul (partenerul) care a incercat si nu a reusit intromisia, fapt care a facut ca femeia sa-si inchida inconstient toate portile in fata acestui agresor. Aceasta atitudine poate deriva si din experiente sexuale traumatizante (viol) sau pur si simplu datorita unor erori de educatie sexuala.

Vaginismul se poate produce si dupa introducerea penisului in vagin, creand

imposibilitatea retragerii acestuia penis captivus. Vaginismul poate sa apara:

-         la fata virgina, chiar de la primele incercari de raport sexual

-         in decursul vietii sexuale adulte, in special dupa conflicte maritale, frustratii sexuale sau in perioada de declin genital (menopauza)

-         vaginism primar (primitiv), care apare la debutul vietii sexuale

-         vaginism secundar (simptomatic), care apare mai tarziu si se instaleaza brusc dupa evenimente cum ar fi: nasterea, menopauza, afectiunile genitale.

2.     Dispareunia este o senzatie dureroasa locala provocata de raporturile sexuale.

a.     dispareunie primara apare la inceputul vietii sexuale ca urmare a ruperii

inelului himenal si a cicatrizarii lente a himenului. Specialistii o numesc dispareunie de rodaj (circa doua luni) care, daca se mentine, devine patologica.

b.     dispareunie secundara cauzata de infectii genitale sau urinare:

tricomonaze, herpes vaginal, prezenta unui dispozitiv intrauterin.

Frank distinge trei tipuri de dispareunie la femei:

        dispareunie superficiala (60% din cazuri) are la baza cauze emotionale;

        dispareunie profunda (30% din cazuri) - cauze organice;

        dispareunie totala (10% din cazuri) are la baza atat cauze emotionale cat si organice.

O cauza importanta a dispareuniilor este metoda coitus interruptus, care favorizeaza nerealizarea orgasmului feminin si duce cu timpul la o stare de congestie pelviana cronica. In acelasi timp, vaginismul poate fi atat cauza cat si efect in dispareunie: cauza, cand spasmul psihogen coincide cu coitul, si efect, cand spasmul este produs reflex al durerii genitale la intromisiune. Pentru vindecare este necesara tratarea cauzei locale si reechilibrarea neuropsihica a pacientei.

3.     Frigiditatea reprezinta imposibilitatea femeii de a obtine orgasm prin coit vaginal cu un partener heterosexual. Ea poate fi:

a.     primara (criptogenetica), in care nu se cunoaste factorul cauzal; presupune absenta totala a instinctului sexual pe parcursul intregii vieti.

b.    secundara (simptomatica) in cadrul unor tulburari neurologice, genitale, endocrine.

c.      functionala (psihogena), care poate fi explicata printr-o diversitate de factori psihologici.

Frigiditatea secundara si cea functionala se manifesta dupa o perioada de viata sexuala satisfacatoare. Comportamentul femeii frigide este in functie de atitudinea fata de sexualitate si reactia partenerului de viata. Femeile pentru care sexul nu reprezinta o valoare centrala, viata de cuplu avand in prim- alte repere (intelectuale, profesionale), nu sesizeaza absenta orgasmului datorita indiferentei fata de viata conjugala. Daca totusi o sesizeaza, ele adopta o atitudine de simulare a orgasmului, pentru ca partenerul sa nu sesizeze ca sunt frigide. Ele incearca totusi satisfactia psihologica a faptului ca macar partenerul este multumit de actul sexual.

Daca, dimpotriva, viata sexuala reprezinta o dimensiune centrala a vietii de cuplu, femeia frigida manifesta o stare de nervozitate, incordare psihica si tensiune nervoasa.

Frigiditatea genereaza raceala si animozitate, favorizand destramarea relatiei. Frigiditatea trebuie diferentiata de anorgasmie:

-         frigiditate = lipsa instinctului sexual, a dorintei sexuale

-         anorgasmie = exista dorinta sexuala, dar orgasmul nu se produce.

Cauzele frigiditatii sunt, cel mai frecvent, de origine psihica, ceea ce face ca psihoterapia sa aiba un rol important in tratarea acestei disfunctii.

III.           DISFUNCTII PSIHOSEXUALE MASCULINE

1.     Tulburarile de potenta (impotenta)

Impotenta reprezinta disfunctia sexuala care face imposibil actul sexual, fie prin incapacitatea de intromisie vaginala, fie prin pierderea erectiei antecoital sau intracoital cu sau fara ejaculare.

Impotenta poate clasificata in (dupa N. Mandru-Ungureanu):

a.     organica relativ rara, cauzata de anumite boli (diabet, tulburari circulatorii);

b.     functionala generata de consum de droguri, sedative, barbiturice, fumatul excesiv, tranchilizante

c.      psihologica cauzata si ea de stres, frica, depresie etc.

G. Schnabl considera ca unii barbati inteleg prin potenta capacitatea de a

satisface o femeie. Satisfacerea femeii nu poate fi considerata un indice al potentei barbatului. De impotenta se poate vorbi doar in urma unei indelungate si totale incapacitati de copulatie a barbatului.

Barbatii impotenti sufera mai mult decat femeile frigide sau anorgastice, motiv pentru care se adreseaza mai mult medicului. Ei sunt deprimati nu atat de faptul ca nu cunosc placerea actului sexual, cat de ideea ca partenerele vor fi deceptionate de incapacitatea lor si vor ramane nesatisfacute, motiv ce ar putea genera conflicte parteneri.

2.     Probleme legate de ejaculare

Dupa N. Mandru-Ungureanu, pot exista patru situatii disfunctionale legate de ejaculare:

a.     ejacularea precoce reprezinta survenirea orgasmului masculului inainte de producerea orgasmului vaginal al femeii. Se poate produce in diverse momente:

        cand penisul erectat face contact cu vaginul;

        dupa accesul in vagin (in primele 10 secunde);

        anterior momentului in care femeia se apropie de orgasm;

        in faza preludiului;

        in afara oricarui contact.

Factori cauzali: - anxietatea si emotivitatea

-         conditii psihologice si materiale putin confortabile (intr-un automobil, intr-o locuinta aglomerata);

-         practicarea coitus interruptus-ului duce la fixarea acestor tulburari functionale

b.     ejacularea intarziata cauzata de: diabet, deficiente hormonale, consum exagerat de alcool;

ejacularea involuntara se produce ca urmare a unor vise erotice, boli cronice, afectiuni al sistemului nervos central.