Simptome functionale in patologia digestiva

Durerea

Durerea abdominala este, din cauza frecventei ei, cel mai important simptom al patologiei digestive, prezenta in majoritatea afectiunilor abdominale: viscere, peritoneu, mezou, epiploon, vase si nervi. Caracteristicile durerii abdominale:

Localizare:

-    poate fi bine localizata, atunci, cand sunt stimulati nervii aferenti somatici (a tegumentului abdominal, musculaturii abdominale, viscerali);

-    difuza, cel mai adesea.

Dupa modul de debut:

- debutul brusc sugereaza:

o        colecistita acuta

o        ulcer complicat

o        perforarea unui viscer

o        apendicita perforata

o        pancreatita acuta

o        embolia cu ischemie acuta in teritoriul mezenteric;

o        torsiunea de organ, volvulus;

-          instalare insidioasa sau progresiva:

o        ulcer gastroduodenal

o        sindroame dispeptice

o        colon iritabil

o        angorul abdominal ischemie in teritoriul mezenteric

Dupa caracterul durerii:

-          durerea de tip colicativ caracteristica pentru :

o        colica biliara necomplicata

o        gastritele acute - durere epigastrica intensa, uneori violenta, cu caracter colicativ, pe un fond dureros continuu, insotita de regula de alimentar in varsaturi" class="text">varsaturi abundente, uneori diaree

o        ocluzia intestinala in faza compensata

o        durerea de cauza esofagiana cu acracter retrosternal: spasm difuz, esofagite.

-          durerea severa intensa este prezenta in:

o        ulcer penetrant, perforat

o        infarctul intestinal,

o        anevrismul disecant de aorta abdominala

o        colecistita acuta, hidropsul cular, obstructia mecanica a caii biliare principale.

-          Conditii de aparitie sau intensificare:

o        In raport cu alimentatia: ex. ulcer

o        In functie felul alimentatiei, alimente colecistokinetice: colica biliara; abuz de alcool: pancreatite actute, gastrite acute sa

o        in raport cu defecatia: afectiuni rectosigmoidiene.

-          Conditii de diminuare sau disparitie:

o        Alimente sau alcaline: ulcerul duodenal

o        Antispastice sau caldura: colica biliara

-          Simtome asociate: greturi, varsaturi acide: gastrite, ulcer duodenal; amare-bilioase: colica biliara; varsaturi fecaloide in ocluzia intestinala; varsaturi in zat de cafea in hemoragiile digestive superioare; pirozis-ul, regurgitatia acida; melena; scaderea ponderala; simptome de deshidratare; semne clinice de anemie sa.

Afectiuni vasculare care determina durere abdominala acuta recurenta

-          infarctul mezinteric;

-          rupturi anevrismale;

-          infarcte ale organelor parenchimatoase: splina, rinichi, ficat.

Cauze extraabdominale ale durerii abdominale

-          afectiuni toracice;

-          cauze pulmonare: pneumonii, pleurile, infarct pulmonar, pneumotorax, empiem pleural;

-          cauze cardiovasculare: anevrism de aorta toraco abdominala, pericardita, infarct miocardic.

-          afectiuni ale coloanei vertebrale (osteocondroza, tumori).

-          afectiuni metabolice si toxice: uremie, porfirie, cctoacidoza diabetica, intoxicatie cu plumb s.a.

-          afectiuni ale peretelui abdominal: hernii, contuzii musculare.

-          cauze neurologice: organice (nevralgii, tabes, herpes Zoster, etc.) si functionale.

Colica: durere vioelnta, persistenta, provocatta de contratia spasticaa musculaturii neetde a unui organ ccavitar:

-          colica gastrica: crampa dureroasa epigastrica insotita de greturi, varsaturialimentare sau acide: gastrite acute, exces de alimente, sa

-          colica culara: durere violenta cu maximum de intensitate in hipocondrul drept, cu iradiere lombara, gretui, varsaturi amare bilioase, declansta de alimente colecistkinetice

-          colica apendiculara: durere vie localizata in fosa iliaca dreapta, cu iradiere posibil epigasrtrica (uneori modalitate atipica de debut), onstipatie

-          colica intestinala: dureri violente periombilical, uneori migratoare din tr-un flanc in celalalt, insotita de borborisme intestinael (zgomote hidroaerice determinate de peristalticaa intestinala vie)

-         

colica pancreatica: durere in epigastru cu iradiere in bara, varsaturi, stare de soc

-          colica din iritatia peritoneala: durere intensa, difuza, abdomen imobil cu miscarile rspiratorii: abdomen de lemn

Forme particulare:

In ulcerul duodenal exista o ritmicitate a simptomatologie dureroase:

-          mica periodicitate: durerea este intensa, cu caracter de foame dureroasa situata in epigastru sau in hipocondrul drept (descrisa ca senzatie de gol epigastric). Este ritmata de ingestia de alimente: durere - ingestie de alimente sau alcaline - calmare a durerii - reaparitia durerii postprandial tardiv la 2-3 ore si nocturn. Pacientii sunt bine nutriti deoarece ingestia de alimente le calmeaza durerea.

-          marea periodicitate: ritmicitate sezoniera, de primavara si toamna.

In ulcerul gastric ritmicitatea alimentara a durerii este mult mai putin evidenta. In mod obisnuit durerea apare la scurt timp dupa masa, la 15-30 minute post prandial precoce si se remite doar dupa evacuarea stomacului. Bolnavul evita mancarea si de regula in UG apare scaderea ponderala si pacientul este emaciat. Schimbarea caracterului durerii - permanenta - poate semnifica o complicatie sau penetratia !

Modificarea apetitului

De regula in afectiunile abdminale apetitul este diminuat: hiporexie, anorexie. Exceptia face ulcerul duodenal in care foamea dureroasa este calmata de ingestia de alimente si astfel pacienti sunt bine nutriti: hiperorexie.

Anorexia selectiva: pentru anumite alimente: carne in gastritele hipoanacide sua cancerul gastric.

Intoleranta pentru anumite alimente: pentru grasimi in afectiunile colecistului; la apte in alergiile alimentare,; la glutei in celiachie sa.

Sitofobia: pacientul aevita aumite alimente de tema ca pot declansa durerea

Anorexia mentala: manifestare psihogena in care refuzul alimentar nu este cauzat de o afectiune digestiva.

Disfagia

Definitie

Disfagia reprezinta dificultatea de a inghiti care se manifesta ca o senzatie de incetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian.

Disfagia trebuie deosebita de

-          odinofagie - durere la inghitire,

-          globus istericus - senzatia de nod in gat insa deglutitia este posibila

-          sau de senzatia de plenitudine epigastrica sau de satietate precoce.

Clasificare

Disfagia apare prin perturbarea tranzitului esofagian sau prin incoordonare neuro-musculara. Disfagia se poate clasifica din punct de vedere etiopatogenetic (Tab.I), sau in functie de circumstantele de aparitie (Tab. II).

Tabel 18. Clasificarea etiopatogenetica a disfagiei

Disfagie de transfer Faza I a deglutitiei	Obstructii locale	Cancer (bucal, lingual, faringian, in regiunea gatului) Diverticul Zenker
	Boli neuromusculare	Accidente vasculare cerebrale Tumori cerebrale Afectiuni neurologice Tireotoxicoza
Disfagie de transport	Boli esofagiene*	Cancer esofagian Tumori esofagiene benigne Stricturi benigne (postcaustice) Sindrom Plummer-Vinson Corpi straini esofagieni Esofagite Tulburari de motilitate esofagiana
	Compresiuni extrinseci	Tumori mediastinale, bronho-pulmonare Compresiuni vasculare (anevrism aortic)
Disfagie de evacuare	Disfunctii ale sfincterului esofagian inferior	Achalazie Cancer cardial sau al jonctiunii esofago-gastrice

*-disfagia este cel mai caracteristic element al sindromului esofagian
** -esofagita de natura virala, eroziva sa.

Tabel 19. Clasificare disfagiei in functie de circumstantele de aparitie

Tipul disfagiei	Circumstante de aparitie	Cauze
Disfagie adevarata	Initial pentru solide (carne, fructe, etc.), apoi pentru alimente pastoase si lichide	Obstacol organic care reduce lumenul esofagian
Disfagie paradoxala	Initial pentru lichide apoi si pentru solide	Tulburari de motilitate - acahalazia

 

Tabel Simptome asociate disfagiei

Simptom asociat	Semnificatie
Senzatia de sufocare	Compresiune pe caile respiratorii superioare
Refularea lichidelor pe nas	Tulburari de coordonare neuromusculara
Tusea	Obstructie inalta
Regurgitarile alimentare	Obstructie joasa
Imposibilitatea inghitirii salivei	Obstacol complet
Hipersalivatie
Dureri retrosternale*

* -Sediul durerii si disfagiei nu coincide totdeauna cu sediul obstacolului