MUSCHII UMARULUI

Muschii umarului sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna dispusa sub forma unui con cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind articulatia scapulo-humerala:

M. deltoid

M. supraspinos

M. infraspinos

M. rotund mare

M. rotund mic

M. subscapular

Cu exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul rotatorilor formatiune cu functie deosebita in realizarea stabilitatii umarului.

M. DELTOID

Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o forma triunghiulara.

Origine

pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)

pe acromion (marginea laterala)

pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)

Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre humerus astfel:

Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;

fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;

fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte.

Insertie: tuberozitatea deltoidiana (V-ul deltoidian) a humerusului.

Inervatie: nervul axilar

Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari:

fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a bratului);

fasciculele mijlocii - abductia bratului;

fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;

miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule;

M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul, il roteste si il duce inainte;

este foarte dezvoltat si la halterofili, datorita importantei lui in miscarea de abductie;

in paralizia M. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul este cazut 'in epolet', iar capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in articulatia scapulo-humerala.

M. SUPRASPINOS

Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei (. 73).

Origine: fosa supraspinoasa. Fibrele sale converg intr-un tendon care trece peste articulatia scapulo-humerala.

Insertie: tuberculul mare al humerusului.

Inervatie: nervul suprascapular

Actiune

rotatia externa a bratului (in special cand acesta a fost inainte rotat intern);

adductor al bratului;

tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale, ferind-o sa fie prinsa intre suprafetele articulare in timpul miscarilor la acest nivel

.74 M. Infraspinos

M. INFRASPINOS

Origine: scapula - fosa infraspinoasa (. 74)

Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.

Insertie: tuberculul mare al humerusului.

Inervatie: ram colateral din nervul axilar.

Actiune

rotatia externa a bratului;

adductor al bratului.

M. ROTUNDUL MIC

Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)

Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.

Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.

Insertie: tuberculul mare al humerusului.

Inervatie: ram colateral din nervul axilar.

Actiune

rotatia externa a bratului;

adductor al bratului.

M. ROTUNDUL MARE

Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).

Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale scapulare.

Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat inapoia tendonului M. dorsal mare.

Insertie: creasta tuberculului mic humeral.

Inervatie: nervul toracodorsal.

Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:

Subscapular

adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de retropulsie (punerea mainilor la spate);

b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.

Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia bratului).

M. SUBSCAPULAR

Este situat in fosa subscapulara (. 78).

Origine: fosa subscapulara

Traiect: Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula articulatiei scapulo-humerale; fata posterioara a muschiului acopera fosa subscapulara in timp ce fata anterioara este aplicata pe torace formand peretele posterior al axilei.

Insertie: tuberculul mic al humerusului.

Inervatie: nervul subscapular.

Actiune: - rotator intern al bratului;

adductor al bratului (cand acesta este ridicat);

tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale.

Muschiul subscapular participa, in general, la miscarile de lovire si aruncare, precum si la pendularea bratelor pe langa corp, in mers.

SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII SCAPULARE SI BRATULUI

Muschii care realizeaza adductia bratului

M. Rotundul mare,

M. Rotundul mic

M. Subscapular

M. Subspinos

M. Latissimus dorsi cand miscarea este asociata cu extensie,

M. Marele pectoral cand miscarea este asociata cu flexie.

Muschii care realizeaza abductia bratului

M. Deltoid toate fasciculele

M. Supraspinos finalizeaza miscarea pana la 90⁰

Pana la 90⁰ M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie capul lung

Peste 90⁰ M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat anterior ( rotesc si basculeaza scapula)

Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt:

M. Deltoid - fasciculul posterior anterior

M. Pectoral mare

M. Subspinos

M. Romboid

Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt:

M. Deltoid - fasciculul anterior

M. Pectoralul mare (principal)

M. Pectoralul mic

M. Bicepsul brahial (secundar)

M. Coracobrahial (secundar)

Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 110⁰ este asociata cu rotatie externa a bratului si cu bascularea scapulei):

M. Deltoid fasciculul anterior

M. Coracobrahial

M. Biceps brahial

M. Dintat anterior

Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt:

M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna maxima)

M. Rotundul mic

M. Subspinos

M. Deltoidul posterior

Muschii care realizeaza extensia (retropulsia) bratului( se asociaza cu rotatia interna a bratului catre finalul amplitudinii de miscare):

M. Deltoid fasciculul posterior

M. Subspinos

M. Triceps brahial capul lung

M. Latissimus dorsi (uneori)

Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt:

M. Subscapular

M. Rotundul mare

M. Latissimus dorsi

M. Deltoidul anterior

MUSCHII BRATULUI

Sunt in numar de patru, situati, o parte intr-o loja anterioara, cealalta parte, in loja posterioara

Muschii lojii anterioare

Sunt asezati in doua planuri (. 79):

M. planului superficial: M. biceps brahial;

M. planului profund: M. Coracobrahial si M. Brahial.

M. BICEPS BRACHII (BICEPS BRAHIAL

Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin doua tendoane (capete), unul scurt si altul lung.

Origine

capul scurt - pe apofiza coracoida a scapulei;

capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.

Capul scurt (situat medial) si capul lung (situat lateral) sunt initial independente, apoi fuzioneaza intr-un corp muscular comun fusiform, terminat printr-un tendon.

Insertie: pe tuberozitatea radiusului.

Inervatie: nervul musculocutanat.

Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului) actioneaza asupra ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului.

Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este completa cu antebratul supinat.

Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie.

Este adductor al bratului prin capul sau scurt.

Este abductor al umarului, rotator intern si flexor prin capul sau lung.

M. BRACHIALIS (BRAHIAL

Este situat in planul profund al lojii anterioare a antebratului, acoperit de muschiul biceps brahial (. 80, 81).

Origine: pe inferioara a fetelor mediala anterioara si laterala a diafizei humerale, de la 'V'-ul deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului.

Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei.

Inervatie: nervul musculocutanat.

Actiune: realizeaza flexia antebratului pe brat.

.81 M. Brahial .82 M. Coracobrahial

M. CORACOBRACHIALIS (CORACOBRAHIAL

Este situat medial de capul scurt al muschiului biceps (. 82).

Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul scurt al muschiului biceps brahial).

Insertie: pe fata antero-mediala a humerusului (in portiunea mijlocie), deasupra insertiei capului medial al tricepsului.

Inervatie: nervul musculocutanat.

Actiune

adductie si flexie a bratului;

antepulsia (flexia ) bratului - intervenind in pendularea bratelor in timpul mersului.

Muschii lojii posterioare

M. TRICIPITIS BRACHIALIS (TRICEPS BRAHIAL)

Ocupa loja posterioara impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos (. 83). Are trei capete: lung, medial si lateral, care se unesc.

Origine

Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei.

Capul lateral: fata posterioara a osului humerus deasupra santului nervului radial.

Capul medial: fata posterioara a osului humerus sub santul nervului radial.

Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic.

Insertie: pe olecran.

Inervatie: nervul radial.

Actiune: extensor al antebratului pe brat;

extensor si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung;

tensor al capsulei articulatiei cotului.

Are o deosebita importanta in sporturi precum boxul, gimnastica, halterele, atletism (aruncarea discului/ greutati).

Muschiul triceps are o forta considerabila, contractia lui brusca putand determina chiar fracturi de humerus (fractura aruncatorilor de grenade).

M. ANCONEU

Este un muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei cotului (. 84).

Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.

Insertie: fata laterala a olecranului si putin pe muchia posterioara a ulnei.

Inervatie: nervul radial.

Actiune: extensor al antebratului pe brat.

. 83 Muschiul triceps brahial .84 M. Anconeu

MUSCHII ANTEBRATULUI

Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si laterala.

Muschii regiunii anterioare

Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri:

planul I: M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung, M. flexor ulnar al carpului.

planul II: M. flexor superficial al degetelor.

planul III: M. flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al policelui;

planul IV: M. patrat pronator.

Vom descrie pe rand aceste planuri.

UL I

M. PRONATOR TERRES (ROTUND PRONATOR

Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul coronoid al ulnei (capul ulnar) (. 85).

Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie).

Inervatie: nervul median.

Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al antebratului si mainii.

M. FLEXOR RADIALIS CARPIS (FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

Origine: epicondilul medial al osului humerus (. 85);

Insertie: baza metacarpianului II

Inervatie: nervul median.

Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului;

slab flexor al antebratului pe brat.

M. PALMARIS LONGUS (PALMAR LUNG

Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri (. 86)

Origine: epicondilul medial al humerusului.

Insertie: aponevroza palmara

Inervatie: nervul median.

Actiune: - tensor al aponevrozei palmare;

flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina retractia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren).

M. FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR)

Are doua capete de insertie proximala (. 87).

Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului,

- capul ulnar - pe olecran

Insertie: osul pisiform

Inervatie: nervul ulnar.

Actiune: flexor si adductor al mainii; supinator.

UL II

M. FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS (FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

Este flexorul miscarilor delicate (. 88).

Origine

capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid al ulnei;

capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3 mijlocie a osului.

Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.

Inervatie: nervul median.

Actiune

- flexia falangei medii a degetelor II-V;

flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat;

- adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)

UL III

M. FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

Este flexorul de forta (. 88)

Origine

apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei;

Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V

Inervatie: este dubla:

nervul median (portiunea laterala a muschiului);

nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului).

Actiune

flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;

flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.

M. FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR LUNG AL POLICELUI

Origine: fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana interosoasa;

Insertie: baza falangei distale a policelui.

Inervatie: nervul median.

Actiune

flexia falangei distale a policelui;

flexia policelui si flexia mainii pe antebrat;

usoara abductie a mainii.

UL IV

M. PATRAT PRONATOR

Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (. 85).

Insertie: fata anterioara a radiusului.

Actiune: pronator al antebratului si mainii.

Inervatie: nervul median.