Articulatia cotului

ARTICULATIA COTULUI

Articulatia cotului este formata din trei articulatii:

Articulatia humero-cubitala

Articulatia humero-radiala

Articulatia radio-cubitala proximala.

Cele trei articulatii sunt conectate in interiorul aceleiasi capsule articulare, unice, ce delimiteaza o singura cavitate articulara 313f56d

ARTICULATIA HUMERO-CUBITALA (HUMERO-ULNARA)

TIP: trohleartroza, cu rol de limitare a inclinarilor laterale si care permite doar miscarile pe o sigura directie de flexie si extensie a antebratului. Este considerata articulatia principala pentru realizarea acestor miscari.

SUPRAFETE ASRICULARE

• Trohleea humerusului
• Incizura trohleara a cubitusului formata de unirea dintre procesul coronoidian si olecranian.

ARTICULATIA HUMERO-RADIALA

TIP: o condilartroza,

SUPRAFETE ARTICULARE

• Capitulul humerusului
• foseta capului radiusului

Rol: stabilizeaza lateral articulatia precedenta.

Este considerata articulatia secundara pentru realizarea miscarilor de flexie - extensie, precum si pentru miscarile de pronatie - supinatie.

ARTICULATIA RADIO-CUBITALA PROXIMALA

TIP: - o trohoida,

SUPRAFETE ARTICULARE

• Radius partea interna a circumferintei capului radial
• Cubitus (ulna) incizura capului radial

Rol: este considerata articulatia principala a miscarilor pronatie - supinatie, alaturi de articulatia humero-radiala (secundara). Pentru aceasta miscare, lantul articular include si articulatia radio-ulnara distala asociata cu syndesmoza radio-ulnara mijlocie.

MIJLOACELE DE UNIRE SUNT REPREZENTATE DE:

CAPSULA ARTICULARA,

Este subtire si flasca,

Urmareste conturul fosetelor anterioare si posterioare, trecand pe sub baza epicondililor, care raman extracapsulari. La fel raman si varful olecranului si procesului coracoid.

Fasciculele musculare apartinand tricepsului brahial si brahialului, care se insera pe suprafata externa a capsulei, au rolul de a pune in tensiune capsula, impiedicand antrenarea ei intre suprafetele articulare, in timpul miscarilor.

Stratul sinovial al capsulei tapeteaza fata profunda a capsulei, respectiv fata anterioara a fosei coronoidiene si a celei radiale, formand fundul de sac anterior bilobat. Pe fata posterioara, ea tapeteaza fosa olecraniana, formand fundul de sac posterior (subtricipital). Prelungirile lui se gasesc intre triceps si cei doi epicondili. Intre membrana fibroasa si sinoviala capsulei, in dreptul celor trei fose articulare, exista trei pachete de tesut adipos, considerate sisteme tampon de franare in miscarile extreme.

LIGAMENTELE COLATERALE

ligamentul colateral ulnar este o banda fibroasa, puternica, de forma triunghiulara, cu origine pe epicondilul humeral medial, format din trei fascicule: anterior, mijlociu (ligamentul entorsei sau ligamentul POIRIER) si un altul posterior (ligamentul BARDINET). Ligamentul colateral ulnar asigura stabilitatea in valgus (spre partea interna) a articulatiei cotului, in cuplaj cu articulatia humeroradiala;

ligamentul colateral radial se intinde intre epicondilul humeral lateral si ligamentul inelar. Realizeaza controlul pozitiei ulnei fata de epicondilul lateral. Are, de asemenea, trei fascicule. Oricare ar fi pozitia articulatiei, 2 fascicule din trei vor fi in tensiune;

ligamentul inelar (ligamentul anular radial) este o structura fibroasa, reprezentand 4/5 din circumferinta unui inel, cu originea pe marginea anterioara a incizurii radiale si insertia pe marginea posterioara a aceleiasi formatiuni. Impreuna cu incizura radiala a ulnei, ligamentul inelar completeaza cavitatea de receptie circulara, osteofibroasa, pentru capul radiusului care poate pivota astfel, in cadrul articulatiei radioulnare proximale;

ligamentul patrat este o banda fibroasa subtire, intinsa aproape in orizontal intre marginea inferioara a incizurii radiale de pe ulna si colul radiusului. El inchide spatiul articular inferior intre radius si ulna.

MISCARILE COTULUI

Cotul este o articulatie cu un singur grad de libertate flexie/extensie, in jurul unei axe ce trece transversal prin cot. Miscarea este dirijata de geometria capetelor osoase, ceea ce determina devieri ale axului de miscare pe parcursul intregii curse a antebratului. Urmand trohleea humerusului, cubitusul executa in timpul flexiei si o rotatie axiala de 5⁰ spre interior. Cind cotul este intins (extins), intre axa mediana a bratului si axa mediana a antebratului se formeaza un unghi de 170⁰, deschis spre lateral (spre marginea radiala)- cubitus valgus 'fiziologic', mai accentuat la femei si copii. Daca se proneaza mana (palma se roteste in jos), acest unghi dispare. Miscarea de extensie este blocata de ciocul olecranului in foseta olecraniana si de fasciculele anterioare ale ligamentelor.

ARTICULATIILE RADIO-ULNARE (RADIO-CUBITALE)

ARTICULATIA RADIOULNARA PROXIMALA

A fost descrisa anterior.

ARTICULATIA RADIOULNARA DISTALA

TIP: - trohoida, o articulatie uniaxiala de tip pivot

SUPRAFETE ARTICULARE

• Radius incizura cubitala a radiusului, concav
• Cubitus (ulna) capul ulnei, convex

MIJLOACE DE UNIRE

• Capsula articulara este subtire, mai rezistenta anterior si posterior.
• Caracteristic pentru aceasta articulatie este prezenta unui disc articular (dupa unii autori, ligamentul triunghiular)care separa articulatia radio-ulnara distala de articulatia radio-carpiana. Centrul discului este perforat, permitand comunicarea intre cele doua cavitati articulare. Cele doua articulatii au insa si elemente comune capsulare si ligamentare

MISCARILE ARTICULATIEI: pronatia si supinatia

Rol: leaga oasele antebratului intre ele, la extremitatea lor distala. Contribuie la realizarea miscarii de pronatie - supinatie.

ARTICULATIA RADIOULNARA MIJLOCIE

TIP: (syndesmoza radioulnara)

MIJLOACE DE UNIRE

• Este o articulatie falsa reprezentata de legatura fibroasa continua, intinsa in spatiul interosos radio-ulnar, cunoscuta si sub denumirea de membrana interosoasa.
• Membrana interosoasa conecteaza marginile interosoase ale diafizelor celor doua oase.
• In pozitia intermediara a antebratului (intre pronatie si supinatie), membrana este tensionata.
• Ea reprezinta o suprafata de insertie pentru muschii antebratului.
• Se opune miscarilor de translatie dintre radius si ulna
• Limiteaza miscarea de pronatie maxima prin fibrele inferioare si supinatia maxima prin fibrele superioare
• Participa la transmiterea fortelor de tractiune sau compresiune de la un os la altul.

MISCARILE ARTICULATIEI: pronatia si supinatia

ARTICULATIILE GATULUI MAINII (PUMNULUI)

Pumnul este un complex osteoarticular in care distingem, in principal, articulatia radiocarpiana - o diartroza de tip condilian - si articulatia medio-carpiana. In aceste doua articulatii se executa miscarile pumnului. Articulatiile intercarpiene, nu intra in calculul acestor miscari.

ARTICULATIA RADIOCARPIANA

TIP: elipsoidala

SUPRAFETE ARTICULARE

• cavitatea glenoida antebrahiala (formata la randul sau din suprafata articulara inferioara a radiusului si fata inferioara a discului articular)
• suprafetele articulare ale scafoidului, semilunarului si mai putin ale piramidalului. Din punct de vedere geometric, ia nastere o articulatie elipsoidala cu axul lung dispus transversal,
• Cavitatea articulara are forma unei linii cu concavitatea in jos, care uneste cele doua procese stiloide ale radiusului si ulnei.

MIJLOACE DE UNIRE

• Capsula articulara
• este mai groasa, tensionata palmar (fata pumnului), mai subtire si mai relaxata dorsal (dosul pumnului).
• Membrana sinoviala a acesteia poate prezenta comunicari cu cavitatile articulatiei radio-ulnare distale si mediocarpiene.

MISCARILE ARTICULATIEI: este o articulatie cu doua grade de libertate: flexie/extensie in sagital si miscari de abductie - adductie, in frontal.

ARTICULATIA MEDIOCARPIANA

TIP: Interlinia articulara este neregulata, are forma unui S orizontal, fiind o artrodie (articulatie a) in partea externa si o condiliana in partea interna.

SUPRAFETE ARTICULARE

se formeaza intre randul proximal, exceptand osul pisiform (scafoid, semilunar, piramidal), si cel de-al doilea rand al oaselor carpiene (trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig).

MIJLOACELE DE UNIRE pentru cele doua articulatii de mai sus sunt reprezentate de:

ligamentul radiat al carpului, asezat pe fata palmara (anterior);

ligamentul posterior, slab dezvoltat si inconstant;

capsula articulara.

MISCARILE PUMNULUI

• flexie / extensie,
• inclinare cubitala(adductie) / radiala (abductie)
• circumductie.

PARTICULARITATI

• Articulatia radiocarpiana participa mai mult in flexie (50⁰) si mediocarpiana in extensie (50⁰).
• Inclinatia radiala este realizata predominant din radiocarpiana (10⁰), iar inclinatia cubitala, din mediocarpiana (25⁰).