eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Creierul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » ANATOMIE » creierul

Rolul centrilor hipotalamici in reactia antimicrobiana


Rolul centrilor hipotalamici in reactia anti-microbiana (leucocitara, fagocitara si de mobilizare a anticorpilor).
Dupa ce Mecinicov (1883) descrie fagocitoza, ca principalul mecanism celular al imunitatii, iar apoi B a b e s si Behring si Kitasato anticorpii, primii cercetatori, impresionati de caracterul complex al reactiei imunologice, cu punerea in joc a numeroase sisteme functionale ale organismului, au urmarit rolul sistemului nervos vegetativ in aceasta reactie. P a p i 1 i a n, la Cluj, in 1925, studiaza rolul sistemului nervos vegetativ in producerea si evolutia infectiilor, aratind ca substantele parasimpaticolitice si, mai ales, cele simpatico-mimetice (adrenalina) favorizeaza producerea infectiilor stafi-lococice la ciini.
Metalnikov si Sekreteva, ele ai lui P a v 1 o v, vorbesc de "reflexe foarte complicate" in imunitate. H o f f arata importanta coordonarii nervoase si formuleaza ideea localizarii diencefalice a acestor centrii.
Ludany, Berta, Gyory gasesc cresterea fagocitozei, fata de bacilii tifici si a stafilococici, cu 50100% dupa excitarea nerlor shnici si scaderea, cu 3040%, dupa excitarea vagului, in timp ce Papilian si Rusu, studiind indicele opsonic, il afla marit dupa administrarea de pilocarpina si scazut dupa adrenalina.
Cercetari sistematice pritor la mecanismul nervos central de punere in joc a reactiei de aparare au fost efectuate ince-pind cu anul 1944 de Gr. Benetato si col. in aceste cercetari, utilizind metode ca: excitarea electrica directa sau prin soc electric a centrilor vegetati superiori, deprimarea far-macodinamica a actitatii lor, sectionarea maduvei spinarii, izolarea circulatorie, extirparea si denervarea diferitelor scere, perfuzia organelor izolate, cu inervatia pastrata, inclusiv a sistemului nervos encefalic, prin tehnica originala a capului izolat (Benetato, Oprisiu, Baciu, 1947), s-a demonstrat rolul centrilor nervosi organo-vegetati hipotalimici in reactia leucocitara (cresterea numarului de leucocite circulante) si in declansarea reactiei fagocitare (. 82). Administrarea, in microinjectii, de pirogeni leucocitari produce febra numai cind injectarea se practica in hipotalamusul anterior (Cooper si col., 1967). Cu microelectrode, imtate in hipotalamus, V. Miu-l e s c u (1963) a demonstrat ca la administrarea de toxine ml-crobiene i.v. raspund activ grupe neuronale din hipotalamusul anterior. Benetato si col. au aratat ca prin stimularea directa, pe cale umorala, a centrilor hipotalamici de catre proteine si toxine microbiene prin intermediul sistemului nervos vegetativ periferic, simultan cu cresterea leucocitelor, se elibereaza, in maduva osoasa, substante care stimuleaza actitatea fagocitara a leucocitelor cu 300600% (. 81 A). Aceste substante au fost izolate din plasma elinilor cu fagocitoza stimulata. Ele sint alfa si beta globuline, care, in lro, stimu-muleaza mobilitatea leucocitara si fagocitoza (Benetato, Bacau, Secar ean u si col., 1962).
Activarea fibrinolizei, alt proces din cursul reactiei de aparare, este declansata tot prin mecanism nervos central. in colaborare cu Institutul de Imunologie si Terapie Experimentala "L. Hirzfeld" al Academiei Polone de stiinte (Kowarzyk, Baciu, Oprisiu, Kotschy, 1962) am demonstrat ca electrosocul, provocat la animale cu cap izolat, activeaza fibri-noliza, nu pe cale umorala, prin intermediul hipofizei, ci prin .mecanism efector nervos, intrucit activarea se produce numai in trunchiul izolat si nu si in circulatia comuna (. 82 A). Dupa injectarea i.v. de tus (Baciu, Tomus, Grosu, Suciu siRosenfeld, 1961) apare o faza intiala de hipercoagulabili-tate, urmata de o activare a fibrinolizei in urmatoarele 1530 minute. Debitul limfatic creste si colorantul apare in canalul toracic. Simultan apar in singe polipeptide biologic active, de 249 de ori mai concentrate decit valorile intiale. Prin testari biologice si electroforeza la inalta tensiune, s-a putut identifica intre aceste kinine: bradikinina, cu rol cunoscut in stimularea transportului biologic activ transcapilar, a procesului de citopempsis, precum si a fagocitozei. Antihistaminicul de sinteza, prometazina, atenueaza atit transferul singe-limfa al colorantului, cit si activarea fibrinolizei, cu reducerea eliberarii de kinine plasmatice, deci aceiasi factori neuro-umorali, care regleaza reactia fagocitara a leucocitelor libere, influenteaza si ritmul de disparitie al tusului. Rezulta ca procesul de fagocitoza, coloidopexie si de citopempsis sint variante ale unuia si aceluiasi proces si ca activarea rapida a proceselor de aparare celulara, din cursul patrunderii de proteine straine si microparticule, care perturba homeostazia, se face prin mecanisme nervoase.
Kininele plasmatice cresc si dupa electrosoc (L. Gros u). Formarea anticorpilor, proces predominant celular, este influentata numai indirect, in masura in care mecanismele neuro-umorale participa la biosinteza proteinelor, anticorpii insisi fiind proteine. La iepuri administrarea de luminai sodic, in cursul imunogenezei, nu reduce titrul aglutininelor (Benetato, Baciu, Florescu, 1946; Kesztyus, 1967).
Hormonii mineralo-corticoizi maresc concentratia globuli-nelor serice si cresc titrul aglutininelor, pe cind glicocorticoizii au un efect deprimant asupra acestora, stimulind, in schimb, sinteza albuminelor serice (Benetato, Baciu, Cucu-i anu, 1956).
Glicocorticoizii, administrati la ciini suprarenalectomizati, activeaza sistemul fibrinolitic si produc cresterea trecatoare a glicoproteinelor si fibrinogenului, iar mineralocorticoizii o crestere prelungita a glicoproteinelor serice (Baciu, Cucuianu, Tomus, S u c i u). Deci, corticosuprarenala interne atit in faza nespecifica cit si in faza specifica a reactiei imunologice.
Dupa ce anticorpii ating valori maxime in singe, dupa 14 21 zile, titrul lor scade progresiv, din ce in ce mai lent, fara a dispare insa ani de zile. Readministrarea antigenului, sau a unei alte proteine, determina reactia anamnestica, constind in cresterea titrului anticorpilor in curs de citeva ore, prin mobilizarea anticorpilor din tesuturi. Procesul se produce prin-tr-un mecanism nervos, cu sediul in regiunea hipotalamica, putind fi reprodus prin stimularea directa a hipotalamusului, la animalele in perioada de stingere a imunitatii (Benetato, Baciu si col.). La animalele cu cap izolat umoral, imunizate anterior, administrarea antigenului in. capul izolat determina cresterea titrului anticorpilor in trunchiul lipsit de comunicare umorala ou capul sau.
Lezarea bilaterala a hipotalamusului anterior cu procedee stereotaxice protejeaza cobaiul fata de socul amafi'laetic pasiv (Macris si col., 1972). Deci reactiile complexe (celulare, vasculare, enzimatice, de sinteza a polipeptidelor), cu rol in activarea fagocitozei si in producerea si mobilizarea anticorpilor, se fac integrat in centrii hipotalamici; intreaga reactie de aparare anjimicrobiana and o functie homeostatica.



Alte materiale medicale despre: Creierul

1. Fiti realisti. Acceptati faptul ca un nivel ridicat al colesterolului sporeste probabilitatea unui atac de cord. 2. Fiti cu bagare de seama. A f [...]
Atat grasimile animale, cat si cele vegetale contin o serie de substante de compozitie chimica diferita (fosfatide, hidrocarburi, vitamine si steroli) [...]
In principal este importanta reducerea, pe ansamblu, a grasimilor in alimentatie, in special grasimile de provenienta animala, uleiul de palm [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre creierul

Alte sectiuni
Aparatul digestiv
Anatomia inimii
Aparatul cardiovascular
Creierul
Anatomie ginecologica
Patologia traheo bronsica
Patologia esaofagiana
Patologia cervicala
Anatomia urechii
Membrul inferior
Membrul superior
Coloana vertebrala
Sistemul muscular
Craniul
Aparatul renal
Sangele
Sistemul nervos
Sistemul osos

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile