Trunchiul cerebral - functiile trunchiului cerebral

TRUNCHIUL CEREBRAL

Trunchiul cerebral este constituit din bulb, puntea lui Varolio si mezencefal. Prezinta o fata anterolaterala (fig. 10. A)

A. B.

. 10. Trunchiul cerebral:

A. Fata anterioara: IIXII. nervii cranieni. 1. chiasma optica; 2. hipofiza; 3. hipotalamus; peduncul cerebral; 5. puntea lui Varolio; 6. bulb rahidian; 7. olive bulbare; 8. decusatia piramidala; 9. maduva spinarii; 10. nerv spinal.

B. Fata posterioara: IVVIII. nervi cranieni: 6. bulb rahidian;11. epifiza; 12. coliculii cvadrigemeni; 13. ventricul IV; 1 pedunculul cerebelos superior; 15. pedunculul cerebelos mijlociu; 16. pedunculul cerebelos inferior.

1. Alcatuirea externa a trunchiului cerebral

A. Fata anterolaterala prezinta trei segmente anatomice: bulbul, puntea si mezencefalul.

Bulbul rahidian este cuprins intre un imaginar care trece pe sub decusatia* piramidala si santul bulbopontin. El prezinta: fisura mediana anterioara, piramidele bulbare, olivele bulbare, santurile preolivare
si santurile retroolivare. Unele elemente sunt continuarea celor medulare.

Dorsal, la nivelul bulbului se remarca santul median, santurile intermediare si santurile laterale, care delimiteaza fasciculele Goll si Burdach.

Puntea lui Varolio are forma unei benzi transversale de substanta nervoasa, care leaga intre ele emisferele cerebeloase. Ea este delimitata inferior de catre santul bulbopontin si superior de catre santul pon-topeduncular. Central, se evidentiaza santul median si, lateral de acesta, piramidele pontine. Partile laterale ale puntii se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii.

Mezencefalul este reprezentat de pedunculii cerebrali, care se continua pana la diencefal si prin care trec caile piramidale.

B. Fata posterioara a trunchiului cerebral prezinta: pedunculii cerebelosi inferiori la nivelul bulbului,
pedunculii cerebelosi mijlocii la nivelul puntii, pedunculii cerebelosi superiori, coliculii cvadrigemeni inferiori si superiori la nivelul mezencefalului.

2. Structura interna a trunchiului cerebral. Trunchiul cerebral are la exterior substanta alba si la interior substanta cenusie.

Substanta alba este constituita din fibrele ascendente si descendente descrise la maduva, fibrele transversale din punte si fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de substanta cenusie.

Substanta cenusie. Daca in jumatatea inferioara a bulbului dispozitia substantei cenusii este asemanatoare celei din maduva, in jumatatea lui superioara si in celelalte segmente ale trunchiului cerebral, substanta cenusie este dispersata sub forma de nuclei. Nucleii trunchiului cerebral se impart in: senzitivi, motori, vegetativi si proprii (tab. ).

Nucleii senzitivi sunt formati din deutoneuronii* cailor sensibilitatii generale din zona capului si sunt echivalenti coarnelor posterioare medulare.

Nucleii motori reprezinta originea reala a fibrelor motorii ale unor nervi cranieni si sunt echivalenti coarnelor anterioare medulare.

Nucleii vegetativi reprezinta originea reala a fibrelor vegetative parasimpatice ale unor nervi cranieni

si sunt centri ai unor reflexe vegetative. Ei sunt echivalenti coarnelor laterale medulare.

Nucleii proprii fiecarui segment nu au echivalenti la nivel medular.

In structura trunchiului cerebral intra si substanta reticulata, cu functii somatice si vegetative.

Tab. Nucleii trunchiului cerebral.

3. Functiile trunchiului cerebral.

Componentele trunchiului cerebral au doua functii: functia de conducere si functia reflexa.

A. Functia de conducere. Aceasta apartine substantei albe, constituita din fibre ascendente, descen
dente si de asociatie. Ele conduc impulsurile de la maduva la cortex si invers, intre nucleii trunchiului sau
intre nuclei si maduva sau cortex.

B. Functia reflexa. In nucleii trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice si vegetative:

Reflexe somatice:

reflexe de tuse, stranut, deglutitie si voma (in bulb);

reflexe de supt, clipire si masticatie (in punte);

reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe (in substanta neagra);

reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu);

reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina (in coliculii cvadrigemeni superiori) sau in functie de sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal).

Reflexe vegetative: reflexe de salivatie pentru glandele parotide, reflexe respiratorii si cardiovasculare (in bulb); reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si submandibulare (in punte); reflexe pupi-lare fotomotorii si de acomodare la distanta (in mezencefal).

Nervii cranieni. Nervii cranieni sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care formeaza sistemul nervos periferic. Ei sunt in numar de 12 perechi (tab. 5. si . 11.). Nervii cranieni se pot grupa dupa functii in: senzitivi, motori si micsti.

Nervii cranieni senzitivi (I, II, VIII) sunt constituiti numai din fibre senzitive, aferente, care conduc excitatiile de la telereceptori* mucoasa olfactiva (I), retina (II), organul Corti si receptorii statici din urechea interna (VIII) la centrii nervosi corespunzatori din scoarta cerebrala.

Alte amanunte despre nervii cranieni senzitivi veti afla la studiul analizatorilor ale caror segmente intermediare le constituie acestia.

Nervii cranieni motori (III, IV, VI, XI, XII) sunt constituiti numai din fibre motorii, axoni ai neuronilor din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei determina motilitatea voluntara la nivelul musculaturii somatice a capului sau motilitatea involuntara la nivelul musculaturii netede, prin fibre vegetative motorii (III).

Nervii cranieni micsti (V, VII, IX, X) sunt constituiti atat din fibre somatosenzitive si viscerosenzitive, cat si din fibre somatomotorii si visceromotorii.

Tab.5. Nervii cranieni, tipurile acestora si teritoriile inervate.

EVALUARE

. 11. Nervii cranieni: I. olfactivi; II. optici; III. oculomotori; IV. trohleari; V. trigemeni, a. ramura oftalmica, b. ramura maxilara, c. o ramura mandibulara; VI. abducens; VII. faciali; VIII. vestibulocohleari, a. ramura vestibulara, b. ramura cohleara (acustica); IX. glosofaringieni; X. vagi; XI. accesori; XII. hipoglosi.

fibre senzitive

fibre motorii

flbre vegetative

1. Stabiliti nervii cranieni care inerveaza globul ocular.

2. Enumerati nervii cranieni care inerveaza limba.

3. Stabiliti care sunt nervii cranieni care inerveaza organele din regiunea gatului.

Stabiliti care sunt nervii cranieni care inerveaza organele din cavitatea bucala.

5. Determinati provenienta fibrelor nervoase care inerveaza organele din madiastin*.

6. Stabiliti provenienta fibrelor nervoase care inerveaza organele cavitatii abdominale.