Acizi corozi
Contactul cutanat cu acizi concentrati produce arsuri chimice de diferite grade, de la eritem la flictene si ulceratii. Ingestia provoaca leziuni ulcero-necrotice severe ale tractului digestiv superior, varsaturi hemoragice, dureri olente la deglutitie si senzatie de "arsura" retrosternala, diaree cu scaune sanguinolente, soc. Inhalarea vaporilor produce iritatia mucoaselor la nivelul arborelui traheo-bronsic cu edem glotic, edem pulmonar acut.

Baze corozive

Ingestia acestor substante produce in principal necroze chimice cu lichefiere a tesuturilor, la care se adauga arsura termica (prin reactii chimice exoterme). Se constituie leziuni profunde, penetrante in tesuturi, cu risc mare de perforare. in contact cu pielea si ochii sunbstantele produc leziuni asemanatoare. Leziunile ulcerate oro-faringiene cu disfagie sunt frecvente. Complicatia mai tardiva a acestor leziuni o constituie dezvoltarea stricturilor esofagiene cicatriciale. Afectarea cailor respiratorii superioare poate provoca edemul inflamator cu localizare laringiana, epiglotica sau la nivelul corzilor vocale cu grade variate de insuficienta respiratorie. Complicatia comuna intoxicatiei cu substante corozive (acizi si baze) consta in perforare esofagiana sau gastrica, urmata de mediastinita si respectiv peritonita, septicemie, soc. Oricat de severe, arsurile mucoasei bucale se ndeca fara sechele, in schimb arsurile esofagiene evolueaza invariabil spre stricturi esofagiene.
Tratamentul intoxicatiei cu substante corozive. in primul rand trebuie asigurata permeabilitatea cailor respiratorii superioare, prin dezobstruare. in caz de obstructie severa faringo-Iaringiana prin leziuni ulceronecrotice si edem se face traheostomie si se asigura ventilatia adecvata. Se trateaza insuficienta circulatorie si socul. Se administreaza oxigen, in special in intoxicatiile cu acizi volatili. In intoxicatiile prin ingestie se administreaza de urgenta pe cale orala apa sau lapte in scopul diluarii toxicului patruns in stomac. Aceasta trebuie facuta inca de la domiciliul bolnavului. Nu se folosesc pentru diluare si tamponare acizi slabi sau, respectiv baze slabe deoarece reactiile chimice ale acestora cu bazele si respectiv acizii corozi sunt exoterme, caldura rezultata putand agrava leziunile ulceronecrotice. Folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului este contraindicata in prezenta perforatiilor digestive, socului si leziunilor severe ale cailor respiratorii superioare. Contraindicatii: provocarea varsaturilor, spalatura gastrica (pericol de provocare a perforatiilor) si administrarea catarcucelor intestinale (purgative). in prezenta leziunilor cutanate sau oculare se face spalarea cu cantitati mari de apa sau solutie salina izotona, timp de 20 minute, preferabil in flux continuu.
Administrarea corticoterapiei, cu efect antiinflamator si cicatrizant, este controversata, dar daca se face, trebuie inceputa cat mai rapid posibil; se poate folosi Prednison 1-2 mg/kg/zi pe cale orala, hidrocortizon hemisuccinant sau Soludecortin 4 mg/ kg i.v. Antibioterapia profilactica este controversata,
dar trebuie aplicata in prezenta complicatiilor. Chirurgul si medicul ORL trebuie consultati imediat pentru evaluarea extinderii si gratatii leziunilor. Tratamentul chirurgical trebuie aplicat de urgenta, daca apar perforatii ale tubului digestiv. Esofagoscopia trebuie facuta in primele 12-24 ore dupa ingestie la toti bolnai cu arsuri orofaringiene sau cu istoric de ingestie de substante corozive. Este contraindicata in prezenta obstructiei importante a cailor respiratorii, a perforatiilor digestive, arsurilor oro-faringiene de grad IU si socului. Momentul in care se incep dilatatiile esofagiene este controversat, majoritatea autorilor prefera sa astepte cateva saptamani dupa ingestie. Sunt autori care recomanda prima explorare esofagiana abia dupa 3 saptamani de la accident, la inceput numai in scop explorator-diagnostic, apoi pentru dilatatii (bujiraj). Nu exista consens prind rolul favorabil al corticoterapiei in etarea stadiului cicatricial.