eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Boli stomatologice

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli stomatologice

Zonele functionale ale campului protetic - mandibular

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


ZONELE FUNCTIONALE ALE CAMPULUI PROTETIC

            Zonele functionale ale campului protetic sunt situate la periferia campului protetic cu rol de a mentine protezele totale in timpul realizarii functiilor.

            Zonele functionale ale campului protetic maxilar

            a). Zona vestibulara

1. Spatiul retrozigomatic sau punga lui Eisenring.

Limite: anterior- creasta zigomato-alveolara; posterior- santul retrotuberozitar pterigomaxilar; intern- versantul vestibular al crestei edentate si al tuberozitatii maxilare; extern- fibrele orizontale ale muschiului buccinator,  paralele cu periferia campului protetic; superior- muschiul buccinator; inferior- calea de abor 212c21c d. Apofiza coronoida a mandibulei are raport anatomic cu acest spatiu, iar in timpul miscarilor de inchidere sau deschidere a cavitatii orale, la o tuberozitate retentiva vestibular, proteza poate fi dislocata. Se impune ca grosimea protezei sa fie redusa la acest nivel.



La abordarea clinica a acestei zone se determina amplitudinea intre limita posterioara si anterioara, adancimea de la muchia crestei la plafonul pungii cand gura este semideschisa si mandibula deviata de partea examinata, latimea intre peretele extern si intern, cand mandibula este deviata de partea opusa. Largimea acestui spatiu creste pe masura atrofiei osului alveolar.

Uneori prezenta marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern poate mobiliza

proteza, mai ales la inchiderea gurii.

2. Zona vestibulara laterala.

Limite: anterior- plica alveolo-jugala sau frenul bucal lateral; posterior- punga lui Eisenring; intern- versantul vestibular al crestei; extern- peretele jugal; superior mucoasa mobila; inferior- calea de abor 212c21c d.

Abordarea clinica se face prin tractiunea obrazului inafara si in jos. Amplitudinea este de 3-4 mm; latimea este dictata de considerente fizionomice pentru proteza totala; inaltimea redusa, cu probleme de delimitare clinica corecta, iar in timpul manoperelor de amprentare pentru aceasta zona, se folosesc testele fonetice.

3. Zona vestibulara frontala.

Limite: posterior- frenurile bucale laterale dreapta si stanga; intern- versantii vestibulari ai crestelor; anterior- mucoasa buzelor cu muschii orbiculari; superior- fundul de sac; inferior- calea de abor 212c21c d.

Abordarea clinica se face prin indepartarea usoara a buzei superioare la maxim 1 cm de creasta edentata, cu o usoara eversiune. Gradul de resorbtie determina largimea spatiului, iar zona de mucoasa pasiv mobila poate fi usor sau greu decelabila datorita mobilitatii orizontale mari a orbicularului. Versantul vestibular al crestei edentate este acoperit de o mucoasa care gliseaza cu usurinta pe ul osos, impartit de frenul buzei superioare care are o mobilitate in sens vertical. Frenul trebuie ocolit de proteza mobila sau realizata frenoplastia daca insertia lui este pe creasta (cand proteza mobila este gata si astfel are rol de conformator al cicatrizarii).

            b). Zona distala

Zona distala sau zona Ah este limita posterioara a campului protetic maxilar care face trecerea de la palatul dur la palatul moale.

Limite: lateral- de la nivelul santurilor retrotuberozitare; median- spina nazala posterioara.

Abordarea clinica se face prin :

- inspectia pozitiei de repaus a valului palatin care prin diferenta de culoare dintre mucoasa palatului dur mai pala si culoarea mucoasei valului palatin, determina limita distala.

- palpare cu un fuloar.

(actioneaza ridicatorii si tensorii valului palatin), la tuse usoara sau prin manevra Valsalva (manevra de coborare a valului palatin).

- delimitare grafica in cavitatea orala.

La acest nivel se insera teaca musculo-aponavrotica a valului palatin pe marginea posterioara a palatului dur. In functie de pozitia valului palatin in repaus, Landa descrie trei pozitii:

a

 
- pozitie orizontala care prelungeste palatul dur a boltii palatine, limita posterioara fiind in acest caz o banda (zona) de 2-5 mm ce incepe posterior de foveele palatine cu 1-2 mm. La acest nivel rezilienta mucoasei este buna iar inchiderea distala se realizeaza corect.

- pozitie oblica, in perdea, limita posterioara se reduce la o simpla linie, foveele palatine nu sunt acoperite de baza protezei, delimitarea se realizeaza mai greu.

- pozitie intermediara, zona are o latime medie.

            La nivelul zonei distale inchiderea marginala se realizeaza numai intre fata interna a protezei si mucoasa.

                       

Zonele functionale ale campului protetic mandibular

a). Zonele vestibulare

b). Zonele linguale.



1. Zona tuberculului piriform.

            Limite: anterior- o linie imaginara ce trece prin fata distala a molarlului de 12 ani si intalneste vestibular linia oblica externa si lingual linia milohioidiana; posterior- insertia ligamentului pterigomandibular; extern- vestibular muschiul buccinator si uneori poate avansa muschiul maseter cu marginea sa anterioara; intern lingual- seul oral si limba.

6

 

5

 
            Abordarea clinica se face cu gura deschisa larg cand se pune in tensiune ligamentul pteriogomandibular si se  pot trasa virtual sau cu creionul dermatograf reperele. Forma acestei zone este la inceput de trapez cu baza mare anterior, ca apoi insertia ligamentara sa se reduca punctiform datorita atrofiei, capatand forma unui triunghi.

Tuberculul piriform are axul mare antero-posterior, pozitie orizontala, si este acoperit de o mucoasa groasa, fibroasa, cu o anumita duritate. Pe masura atrofiei crestei edentate suportul osos se atrofiaza si pozitia tuberculului devine din ce in ce mai verticala, iar mobilitatea lui creste in toate directiile. Proteza totala mandibulara trebuie sa acopere intotdeauna tuberculul piriform pana la insertia ligamentului prerigomandibular care se face de obicei in 2/3 anterioare, pentru a asigura protezei totale sprijinul (impiedeca infundarea distala a protezei), stabilitatea sagitala (impiedeca deplasarea protezei spre distal) si inchiderea marginala distala (se obtine succiunea).

Mobilitatea tuberculului piriform apare la deschiderea larga a gurii si in timpul deglutitiei prin contractiile constrictorului superior al faringelui.

Uneori insertia muschiului temporal de pe coronoida coboara prin fibre tendinoase in zona tuberculului piriform fie in ligamentul pterigomandibular, fie paralel, si sub actiunea combinata a constrictorului superior al faringelui poate sa mobilizeze proteza mobila.

Pe fata linguala a crestei edentate sub tuberculul piriform pot apare cute mucosale transversale care se vor intinde in timpul amprentarii. Posterior se continua cu nisa linguala retromolara, zona retrolinguala sau nisa lui Ney si Bowen.

Nisa retromolara.

Limite: anterior- linia imaginara ce trece tangent la fata distala a molarului doi inferior; posterior- pilierul anterior (muschiul palatoglos) si limba; extern- fata interna a mandibulei la unirea ramului orizontal cu cel vertical; intern- fata externa a bazei limbii.



Abordarea clinica se face cu gura deschisa, si se pune in evidenta un spatiu cu un pat bogat de mucoasa in limitele descrise anterior. Nisa este strabatuta de formatiuni musculare ce interfereaza zona: anterior- fascicolul milofaringian al constrictorului superior al faringelui; posterior- muschiul palatoglos; fundul nisei fiind format de tendonul muschiului stiloglos.

In timpul deglutitiei si prin protractia limbii zona se mobilizeaza activ si extensia protezei in nisa provoaca dificultati si dureri la deglutitie. De aceea daca pozitia limbii in repaus este posterioara iar gonionul este eversat, se contraindica  prelungirea protezei in aceasta zona. In urma verificarii clinice statice si dinamice a acestei zone, la adaptarea lingurii individuale si la amprentarea functionala, se procedeaza individualizat prin tatonare pentru a putea stabili posibilitatea extinderii protezei totale in aceasta nisa.

2. Zona vestibulara laterala sau punga lui Fisch

            Limite: anterior- plica alveolo-jugala sau frenul lateral; posterior- fata distala a molarului doi; intern- versantul vestibular al crestei edentate; extern- portiunea inferioara a muschiului buccinator tapetate de mucoasa; inferior- portiunea inferioara a muschiului buccinator care se indreapta spre linia oblica externa.

Abordarea clinica se face prin peretele superior, punandu-se in evidenta limita neta de demarcatie dintre mucoasa fixa si mucoasa mobila si se realizeaza un fund de sac mai larg, punga lui Fisch. Se analizeaza amplitudinea antero-posterioara, largimea si adancimea in functie de gradul de resorbtie si atrofie si delimitarea mucoasei pasiv-mobile. Daca dimensiunile pungii lui Fisch sunt optime, vom realiza la acest nivel o ingrosare a margini protezei pentru stabilizarea ei, extern fibrele orizontale ale buccinatorului realizand inchiderea externa.

Spre limita posterioara a pungii exista posibilitatea existentei marginii anterioare a muschiului maseter care traduce necesitatea unei concavitati la nivelul marginii protezei pentru degajarea acestui muschi. Pentru a pune mai bine in evidenta marginea anterioara a maseterului si plica pe care o face vestibular, la inchiderea gurii, medicul se opune acestei miscari cu degetele aplicate pe creasta edentata de la acest nivel.



3. Zona vestibulara centrala.

Limite: lateral-plicile alveolo-jugale; peretele anterior- muschiul orbicular acoperit de mucoasa; peretele posterior -versantul vestibular al crestei edentate.

Abordarea clinica se face prin tractiunea usoara si rasfrangerea buzei inferioare, punandu-se in evidenta mucoasa pasiv mobila si versantul vestibular al crestei edentate acoperit de o mucoasa ce gliseaza pe ul osos.

Zona vestibulara centrala prezinta urmatoarele caracteristici:

- prezenta mediana a frenului labial, unic sau divizat. El trebuie ocolit de proteza sau indepartat chirurgical dupa ce proteza este finita.

- fundul de sac este foarte ingustat. Grosimile margini protezei sunt date de considerente  fizionomice si de tonicitatea orbicularului buzei inferioare.

- mobilitatea fundului de sac este data de muschiul patratul buzei inferioare si muschiul barbiei care se insera perpendicular la periferia campului protetic.

- insertiile musculare de la nivelul nodulului comisural (muschiul orbicular, muschiul patratul mentonului, motul barbiei si triunghiularul buzelor) pot mobiliza proteza in timpul functiilor.

- prezenta musculaturii orofaciale cu fibre orizontale contribuie prin tonicitatea musculara la inchiderea externa a protezei si realizarea mentinerii si stabilitatii protezei.

4. Zona linguala laterala

Limite: posterior- fata distala a molarului doi in continuarea nisei retromolare; anterior- limita virtuala dintre canin si primul premolar; peretele intern- marginea laterala a limbii acoperita de mucoasa si glanda sublinguala; peretele extern- versantul lingual al crestei mandibulare edentate.

Abordarea clinica se face prin indepartarea limbii, profunzimea fiind maxima la nivelul premolarilor (fosa linguala), limita inferioara fiind data de creasta milohioidiana.

Caracteristicile acestei zone sunt:

- insertia muschiului milohioidian pe linia oblica interna. La palparea liniei oblice interne pot exista urmatoarele situatii clinice: creasta milohioidiana este ascutita si dureroasa si marginea protezei totale se va opri la acest nivel; creasta milohioidiana rotunjita si nedureroasa la palpare, marginea protezei poate fi extinsa cu cel putin 2 mm sub creasta.

- prezenta uneori a torusului mandibular.

- intre limba si fata interna a crestei edentate prin coborarea spre distal a liniei oblice interne se creiaza posibilitatea extinderii versantului lingual al protezei pe langa limba prin ,,aripioarele paralinguale”.  Uneori se tatoneaza obtinerea unei prelungiri a marginilor protezei intre seu si limba obtinandu-se ,,aripioarele sublinguale”.

- peretelui intern a acestei zone ii corespunde glanda sublinguala, mucoasa si stratul submucos care o inveleste, limba, care aplicate intim pe peretele extern a versantului lingual al protezei contribuie la o buna inchidere marginala externa.

- la edentatul total limba se lateste si creiaza in zona linguala laterala dificultati in amprentare.

5. Zona linguala centrala, zona Slack si Schreinemakers

Limite: lateral- linia ce trece prin fata distala a celor doi canini cu lungimea de aproximativ 3 cm; anterior- versantul lingual al crestei edentate din zona frontala; inferior- seul bucal acoperit de mucoasa.

Abordarea clinica a acestei zone se face dinspre superior prin indepartarea portiunii anterioare a limbii.

Caracteristicile acestei zone sunt:

- frenul lingual cu cele doua pungi parafrenulare (ale lui Ackermann).

- apofizele genii superioare pe care se insera muschiul genioglos, ce dezvolta o forta foarte mare pe o zona foarte mica si are o mare mobilitate inseradu-se perpendicular la periferia campului protetic. Marginea protezei la acest nivel trebuie realizata mai groasa pentru a obtine un contact  extern permanent cu mucoasa si pentru ca presiunile exercitate de genioglos sa fie repartizate pe o suprafata cat mai mare.

- tendonul muschiului genioglos poate fi osificat cu repercursiuni in realizarea protezei.

- pozitia de repaus a limbii situata anterior sau posterior si miscarea sa de protractie influenteaza adancimea fundului de sac. Examenul pozitiei de repaus a limbii se face cu capul bolnavului in pozitie ortostatica, iar daca este purtator de proteza mobila, cu ele in cavitatea orala. Daca in repaus limba este situata mai anterior, miscarile ei de protractie pot fi ample, deoarece forma si pozitia fundului de sac din zona linguala centrala sufera modificari minime. Daca in repaus limba se situiaza posterior, spre istmul gatului, ramane un spatiu de 1,5-2 cm intre varful ei si creasta, fundul de sac este larg inspre distal, iar in miscarea ei de protractie ii modifica dimensiunea. In acest ultim caz miscarile limbii in timpul amprentarii se vor face maxim pana la umezirea rosului buzei.

- zona linguala centrala este ata ca importanta cu zona Ah.




Alte materiale medicale despre: Boli stomatologice



Tratamentul medicamentos in gangrena pulpara Dupa tratamentul mecanic si hidroterapia endodontica care a indepartat magma pulpara si den [...]
CLINICA AMPRENTARII CAMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL AMPRENTA PRELIMINARA             Faza clinica prin care se trece la realizarea p [...]
Tratamentul parodontitelor apicale cronice Nu se deosebeste de tratamentul gangrenei simple, combinand tratamentul mecanic si cel medicamento [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre boli stomatologice

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Boli si tratamente
    Boli digestive
    Boli cardiovasculare
    Bolile infectioase
    Definitii boli
    Bolile cardiovasculare
    Bolile respiratorii
    Bolile digestive
    Handicapurile
    Bolile oaselor
    Bolile alergice
    Bolile venelor
    Drogurile
    Sistemul endocrin
    Gamapatiile monoclonale
    Bolile esofagului
    Bolile stomacului si duodenului
    Bolile intestinului subtire
    Boli de colon, rect, anus
    Bolile ficatului
    Bolile cailor biliare
    Bolile pancreasului
    Bolile splinei
    Bolile peretelui abdominal
    Bolile peritoreului
    Boli sexuale
    Hiperuricemiile
    Insomnia
    Boli endocrine
    Boli parazitare
    Virusologie
    Bolile psihice
    Boli stomatologice
    Boli cerebrale
    Boli genetice
    Boli alergice
    Bolile ochiului
    Bolile sangelui
    Boli perete abdominal
    Boli renale



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile