eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Tentativele de suicid

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » tentativele de suicid

Relatia dintre tentativa de suicid si consumul de substante (alcool, canabis si alte droguri)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Relatia dintre tentativa de suicid si consumul de substante (alcool, canabis si alte droguri)



Asocierea dintre tentativa de suicid si consumul de substante (alcool, canabis si alte droguri) este descrisa in mod obisnuit in literatura de specialitate, accentul fiind pus in general pe disparitia inhibitiei si cresterea impulsivitatii induse de majoritatea substantelor. Putem adauga, de asemenea, modificarea pragului de aparitie a durerii, alterarea rationamentului si cresterea riscului de conflict si deci de ruptura cu anturajul (Renaud sicolab., 1999 ; Wichstrem si colab., 2000).
Shaffer si colaboratorii sai (1996) constata, in studiul lor bazat pe principiul autopsiei psihologice efectuat asupra unui numar de 160 de tineri sinucigasi, ca 35 % dintre ei consumau substante. Autorii precizeaza ca acest consum de substante era aproape intotdeauna asociat cu o depresie si/sau cu tulburari de conduita.
Majoritatea autorilor considera consumul de substante ca fiind factorul determinant atunci cand incearca sa modeleze riscul suicidar (Shaffer si colab., 1996; Beautrais, 1996; Stoelb si Chiriboga, 1998 ; Kessler si colab., 1999 ; Vichstr0m si colab., 2000).
Aceasta relatie trebuie totusi sa fie nuantata : studiul lui Gould si al colaboratorilor sai (1998) asupra populatiei generale pe care l-am citat deja regaseste, de asemenea, o asociere semnificativa intre tentativa de suicid si consumul de substante (ceea ce permite, de altfel, sa facem diferenta dintre grupul celor predispusi la sinucidere si grupul celor cu tentativa de suicid), dar precizeaza faptul ca ingurgitarea de substante nu este un factor de risc pentru tentativa de suicid decat dupa varsta de 12 ani si doar pentru baieti. La fete, riscul suicidar este legat de tulburarile anxioase si depresive, si nu de folosirea sau dependenta de o substanta.
Golston si colaboratorii sai (1998) au at adolescentii care au avut o prima tentativa de suicid, cu cei spitalizati pentru recidiva de tentativa de suicid, cei care au avut antecedente de suicid mai vechi si cei care n-au avut nici o tentativa de suicid dar n-au gasit nici o diferenta semnificativa intre cele patru grupuri in ceea ce priveste consumul de substante.
Aceste rezultate pun in discutie diferitele modalitati de consumare a substantelor, modalitati care nu au toate aceleasi semnificatii (Alvin si Marcelii, 2000): simpla folosire sau consumul asa-numit festiv, in grup, cu scopul obtinerii unui efect euforizant, nu constituie, fara nici o indoiala, un factor de risc suicidar. Din contra, utilizarea nociva sau consumul asa-numit autoterapeutic, mai regulat, adesea Ať solitar, asociat in general si altor simptome depresive (dezinteres scolar, repliere, pierderea interesului pentru activitatile obisnuite, tulburari de somn), este probabil legat de tentativele de suicid prin relatia sa indirecta cu depresia.
In cazul utilizarii abuzive sau al consumului toxicomaniac, mai masiv, cu scopul de a obtine un efect anestezic - de drogare, chiar substantele folosite sunt adesea periculoase : "bad trip"-ul procat de halucinogene poate conduce la aparitia unui impuls suicidar in cadrul unei reactii de anxietate acuta ; fiecare doza de ecstasy sau de opiacee poate avea consecinte fatale legate, intre altele, de componentii asociati, consecinte cunoscute in general de catre consumatori, fara sa mai rbim de riscul unei supradoze Aceasta asumare constienta a riscului nu constituie oare un joc cu moartea, o anumita forma de conduita ordalica ?
Acest consum toxicomaniac este, in plus, legat adesea de tulburari de personalitate in cadrul carora domina intoleranta la frustrare si impulsivitatea, caracteristici ce pot fariza trecerea la actul suicidar chiar in absenta unei patologii depresive. Astfel, in studiul lui Renaud si al colaboratorilor sai (1999), care a 140 de adolescenti sinucigasi (dintre care 59 cu tulburari de conduita) cu 131 de adoles-centi-martori (dintre care 18 cu tulburari de conduita), un sfert dintre sinucigasii cu antecedente de tulburari de conduita prezentau analize toxicologice pozitive pentru cel putin o substanta (alcool la doua treimi dintre cazuri). in cadrul acestei populatii cu tulburari de conduita, depresia nu pare sa aiba un rol semnificativ in privinta riscului suicidar.In concluzie, consumul de substante joaca, probabil, un rol in cazul unui anumit numar de tentative de suicid, dar trebuie sa precizam despre ce tip de consum este rba.



Alte materiale medicale despre: tentativele de suicid



Dupa cum stim cu totii, natura a sadit in noi o dorinta dominanta de a trai; omul de rand, in general, nu poate intelege persoane care, cu o energie e [...]
Dupa cum stim cu totii, natura a sadit in noi o dorinta dominanta de a trai; omul de rand, in general, nu poate intelege persoane care, cu o energie e [...]
in saptamanile care preceda gestul suicidar se constata ca au loc in mod frecvent una sau mai multe consultatii la medicul generalist. Foarte [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tentativele de suicid

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile