Despaduririle, eroziunea solului, desertizarea si cresterea riscului de incendii reprezinta doar o parte din consecintele nefaste ale cultirii si consumului "ierbii dracului" .
De fapt, consecintele asupra mediului inconjurator sunt de neimaginat :
- pentru tutunul produs in tari in curs de dezvoltare se consuma mari cantitati de lemn pentru procesul de tratare
- este o discrepanta intre promisiunile concernelor de retare a padurilor taiate si realitate
- cultura de tutun presupune adesea utilizarea de fertilizanti si pesticide care ataca sursele de apa si se absorb in organismul uman
- munca necesara pentru cultura tutunului este foarte laborioasa (sunt utilizati copin si femeile)
- exista interferente cu scolarizarea copiilor si cu culturile utilizate in alimentatie
- preturile platite fermierilor sunt adesea sub cele pe care le asteapta. Preturile tigarilor
Pretul real al tigarilor este un raport intre pretul curent al tigarilor, si pretul tuturor serviciilor si al bunurilor .

Costuri si consumuri in Romania
Datele oficiale referitoare la productia interna de tutun nu reflecta nici pe departe consumul real datorita imensei cantitati de tigari importate de stat si de un numar mare de firme particulare de comert. Aceste firme adesea ocolesc taxele male si impozitele.
Indicii preturilor de consum au crescut rapid din 1980 (considerat 100%) pana la 763,8% in 1992. Explozia aderata a preturilor a urmat insa dupa 1992 si dupa 1998-99.
Consumul de tutun in Romania a reprezentat 21,4% din intregul consum de bunuri si servicii. O ancheta efectuata in 1992 fata de 1989 a gasit o crestere a proportiei fumatorilor de la 25,9% la 28,4% (barbatii fumatori, cu 46%, sunt de 3,4 ori mai numerosi decat femeile fumatoare, cu 13,3%).
Consumul maxim de tutun este la grupa de rsta de 20-29 de ani (33,1%) (54,9% la barbati si 20,1% la femei). Procentajul de fumatori permanenti era de 21,2% (37,8% la barbati si 6,9% la femei) ( elul 3.)Intre 1989-l995 productia nationala de tutun a scazut de la 25,5 mii tone la 13,3 mii tone ; productia de tigari si trabuce a scazut de la 33.000 tone la 25.000 tone in aceeasi perioada. Aceasta scadere a interesului pentru tutunul indigen s-a datorat cresterii utilizarii tigarilor importate legal si nelegal; exportul de tigari a scazut drastic intre 1990-l995, de la 1.532 tone la 78 de tone.

Sunt mai multi fumatori in mediul urban (31,8%) fata de mediul rural (25,7%); consumul este mai mare la functionarii cu studii superioare (44,9%), la muncitorii calificati (41,7%), necalificati (37,3%), functionarii cu studii medii (33,8%), studenti (19,4%), pensionari (18.4%) si agricultori (16,1%) .
Costurile indirecte prin implicatiile asupra sanatatii pot fi deconspirate de indicii de prelenta a unor boli la populatia cu rsta peste 15 ani in 1991 ( elul 4.). Totusi, cifrele sunt mici datorita raportarii deficitare si neunitare pe intreaga tara.
In Romania in anul 1997 au fost cultite cu tutun 16.900 de hectare . Consumul de tigari per capita pentru o aceeasi categorie de rsta a fost de 1,740 intre 1970-72, de 2.130 in 1980 si de 1,550 in 1990-92.