Disectia vasculara

Disectia vasculara

Disectia vasculara apare cand o perforatie intimala intr-un perete vascular permite acumularea de sange in peretele arterial cu despartirea straturilor acestuia, determinand formarea unei stenoze sau a unui pseudoanevrism. Aceasta situatie poate apare fie spontan, fie consecutiv unei leziuni. Disectia vasculara carotidiana sau vertebrala este in m 626h79g od particular cautata la pacientii tineri cu stroke. Disectia intereseaza de obicei vasele mari extracraniene, dar poate apare si in vasele intracraniene. Unul sau mai multe vase pot fi interesate.

O disectie extracraniana se poate prezenta cu cervicalgie, cefalee, sindrom Horner, interesarea nervilor cranieni si simptome ischemice care apar la zile saptamani dupa disectie. Asocierea de ptoza, mioza si cefalee, cu prezervarea hidrozei faciale ipsilaterale (sdr Raeder), poate apare in disectiile carotidei interne cervicale, deoarece fibrele simpatice pentru sudoratie urmeaza ACE, in timp ce fibrele simpatice care controleaza dilatatorul pupilei si ridicatorul pleoapei superioare urmeaza ACI. Disectia poate apare dupa traumatisme cervicale, dar si dupa manevre care produc intoarcerea brutala a capului sau hiperextensia gatului, manevre chiropractice, leziuni cervicale in timpul practicarii unui sport. Se mai descriu circumstante precum tusitul, stranutul, vomarea, ventilatia asistata asociata cu reanimarea si anestezia, infectiile de tract respirator, accidentele auto sau prin punctie directa vasculara prin injunghiere sau impuscare.

Disectiile intracraniene se asociaza de obicei cu simptomatologie timpurie (ore zile), incluzand ischemia si hemoragia subarahnoidiana dupa disectie transmurala sau subadventiceala. Anevrismele disecate se comporta ca mase lezionale comprimand substanta cerebrala.

Factori predispozanti includ boala fibrodisplazica musculara, patologia tesutului elastic (sdr Ehlers-Danlos IV : malformatii cerebrovasculare, hipermobilitate articulara, hiperextensibilitate cutanata ; Pseudoxanthoma elasticum : fistule si boala ocluziva arteriala cerebrovsculara, leziuni cutanate, leziuni la FO), HTA, sdr Marfan, homocisteinuria, boala polichistica renala AD, osteogenesis imperfecta tip I si migrena. 5% din pacientii cu disectii spontane carotidiene sau vertebrale au cel putin unul din membrii familiei cu antecedente de disectie.

Disectia vasculara trebuie luata in discutie la pacientii fara factori de risc semnificativi si care se prezinta cu stroke. Riscul de recurenta intr-o artera initial neafectata este de 2% in timpul primei luni si scade apoi la 1% pe an pentru aproape o decada sau mai mult. Recurenta trebuie de asemenea sa ne determine sa cautam o disectie.

In majoritatea cazurilor de disectie extracraniana exista un lumen rezidual. Trombusul umple rapid falsul lumen. In RM se detecteaza hemoragia intramurala care apare de obicei in hipersemnal T1 si se evidentiaza de asemenea lumenul patent rezidual cu semnal de flux scazut. Caracteristicile de intensitate ale hemoragiei intramurale sunt similare celor ale HIP, dar depozitele de hemosiderina sunt rare. Secventele cu supresie de grasime sunt utile in diferentierea grasimii periarteriale de hemoragia subacuta intramurala. RM-ul este practicat si pentru urmarirea evolutiva a unei disectii : reabsorbtia hemoragiei, restabilirea dimensiunilor luminale, progresie spre pseudoanevrism.

Principalele complicatii ale disectiei vasculare extracraniene sunt AIT-urile si stroke-ul, rezultand din compromiterea luminala si fenomenul embolic. Tratamentul (anticoagulant) este directionat pentru prevenirea emboliilor recurente. Majoritatea disectiilor vaselor mari extracraniene se vindeca spontan. Tratamentul anevrismelor disecate in regiunea cervicala consta in stentare, in timp ce anevrismele disecate intracraniene -asociate cu hemoragie subarahnoidiana- sunt tratate de obicei prin ocluzarea vasului pentru a preveni hemoragia initiala sau recurenta. Rar se dezvolta anevrisme la nivelul arterei vertebrale cervicale ca rezultat al unei disectii ; de obicei este implicat segmentul vertebral intracranian.

Angiografia gaseste o varietate de prezentari : subtiere segmentara determinata de hematomul intramural care reduce semnificativ lumenul vasului  the string sign . Se poate observa de asemenea dilatatia anevrismala a vasului. Desi rar, un lumen dublu (adevaratul lumen si disectia intramurala) reprezentand un anevrism disecat este singurul semn specific pentru disectie. Alte aspecte angiografice includ ocluzia vasculara completa, dilatatie proximala sau distala si retentie de subst de contrast in peretele vascular.