eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Membrul superior

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » membrul superior

Oasele mainii - oasele degetelor

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


OASELE MAINII

            Sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe: carpul, metacarpul si oasele degetelor.

1.1.1.1. CARPUL (corpus)

            Carpul este format din opt oase dispuse pe doua randuri:

In primul rand sau proximal si incepand de la police in directia degetului mic se gasesc patru oase:

  • scafoidul;
  • semilunarul;
  • piramidalul ;
  • pisiformul.

In al doilea rand sau distal se gasesc in aceeasi ordine alte patru oase;



  • trapezul;
  • trapezoidul;
  • capitalul (osul mare);
  • osul cu carlig.

            Toate aceste oase au o forma aproape cubica; fiecare are o fata superioara, una inferioara, o fata anterioara (palmara) si una dorsala si in fine o fata laterala si una mediala.

Carpul privit in totalitatea lui prezinta doua fete:

  • dorsala, acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor si
  • anterioara, sau palmara, concava, care for­meaza santul carpului. Prin santul carpului trec tendoanele muschilor flexori ai mainii si ai degetelor.
  • santul carpian este marginit de doua eminente formate astfel: cea laterala, de tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului, iar cea mediala, de pisiform si de carligul Osului cu carlig. Pe viu acest sant este transformat intr-un canal de catre ligamente.


1.1.1.2.  METACARPUL

            Metacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii; este format din cinci oase. Numerotarea lor se face lateromedial, de la I la V. Metacarpienii se pot explora usor, mai ales pe fata lor dorsala.

CARACTERE GENERALE

  • Metacarpienii sunt oase lungi si perechi; prezinta un corp, o baza si un cap.
  • Corpul  este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, o fata laterala si o fata mediala.
  • Baza  este voluminoasa si se articuleaza cu oasele carpului si cu metacarpienele invecinati.
  • Capul rotunjit se articuleaza cu falanga proximala.

 

. 59   OASELE CARPIENE, METACARPIENE SI FALANGE

vedere anterioara - sectiune

CARACTERE PROPRII ALE METACARPIENELOR

  • Metacarpianul I. Este cel mai scurt si cel mai gros. Baza are forma de sa si se articuleaza cu trapezul, dar nu se articuleaza cu metacarpianul II.
  • Metacarpianul II. Este cel mai lung. Baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respectiv cu metacarpianul III.
  • Metacarpianul III. Baza are un proces stiloidian (processus styloideus) indreptat lateral si se articuleaza cu osul capitat, respectiv cu metacarpienele II si IV.
  • Metacarpianul IV. Baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig, respectiv cu metacarpienele III si V.
  • Metacarpianul V. Baza se articuleaza cu osul cu carlig, respectiv cu metacarpianul IV.

1.1.1.3. OASELE DEGETELOR

(ossa digitorum manus)

  • Degetele sunt in numar de cinci, numerotate lateromedial de la I la V.
  • Fiecare deget are cate un nume: police, index, mediu, inelar si  mic .
  • Oasele care formeaza degetele se numesc falange. Se gasesc in total 14 falange, deoarece fiecare deget are trei, afara de police care are numai doua.
  • Falangele se pot explora cu usurinta.

FALANGA PROXIMALA are caracterele unui os lung ce prezinta un corp, o baza si un cap.

  • Corpul, turtit anteroposterior, are o fata anterioara sau palmara, a si una dorsala, convexa.
  • Baza prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului.
  • Capul  prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.

FALANGA MIJLOCIE are si ea corp, baza si cap.

  • Corpul este asemanator cu cel al falangei proximale, dar mai scurt.
  • Baza prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale.
  • Capul prezinta  - ca si cel al falangei proximale  - o trohlee pentru falanga distala.

FALANGA DISTALA

  • are un corp foarte redus.
  • baza seamana cu cea a falangei mijlocii.
  • falanga distala se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce raspunde unghiei.


Articulatiile membrului superior pot fi impartite in doua mari grupe:

·          articulatiile centurii scapulare;

·          articulatiile membrului liber sau propriu-zis.



ARTICULATIILE CENTURII SCAPULARE

            Articulatiile centurii scapulare se grupeaza, din punct de vedere functional, alaturi de articulatia scapulo-humerala, intr-o entitate complexa, numita UMAR. Conceptul de 'centura scapulara' inglobeaza doar articulatiile claviculei cu sternul si scapula, la care se adauga o sissartroza, o 'articulatie' fara elemente articulare.

           

            Sunt reprezentate de doua articulatii adevarate si trei articulatii false.

Articulatiile adevarate sunt:

·          articulatia sterno-claviculara;

·          articulatia acromio-claviculara.

Articulatiile false sunt:

·          articulatia scapulo-toracica;

·          articulatia subdeltoidiana;

·          Articulatia coraco-claviculara.

ARTICULATIILE ADEVARATE

ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA

·          TIP - este o articulatie in sa.

·          SUPRAFETELE ARTICULARE

­         uneste extremitatea sternala a claviculei cu sternul si primul cartilaj costal.

­         sunt inegale ca forma si dimensiuni.

­         De partea toracelui participa marginea laterala a manubriului sternal si primul cartilaj costal, care formeaza intre ele un unghi diedru.

­         De partea claviculei exista doua fetisoare articulare, una verticala si alta orizontala, care determina intre ele un unghi diedru proeminent ce patrunde in deschizatura celui precedent.

­         Cele doua suprafete articulare sunt acoperite de fibrocartilaj.

­         Pentru asigurarea unei congruente mai bune, intre cele doua suprafete articulare se gaseste un disc.

·          MIJLOACELE DE UNIRE sunt reprezentate de o capsula si ligamente si disc intraarticular. Trei din ligamente sunt considerate intrinsece, de intarire si unul extrinsec. Ligamentele extrinsece sunt:

­         ligamentele sterno-claviculare - anterior si posterior. Limiteaza miscarile de proiectie posterioara si respectiv cea de proiectie anterioara.

­         ligamentul interclavicular - uneste extremitatile sternale ale celor doua clavicule.

­         Ligamentul extrinsec este ligamentul costoclavicular si ocupa unghiul format de clavicula si primul cartilaj costal. Este foarte puternic si permite ridicarea primei coaste deasupra ului orizontal. Limiteaza miscarea de ridicare a claviculei. Contribuie astfel la miscarile de abductie si flexie a bratului.

·          MISCARILE  in aceste articulatii sunt posibile in jurul a trei axe, la fel ca intr-o articulatie sferoidala. Clavicula se poate misca odata cu membrul superior, datorita posibilitatilor de miscare pe stern: ea poate fi dusa inainte (proiectie anterioara) si inapoi (proiectie posterioara), in sus (ridicare) si in jos(coborare). Totodata ea executa si miscari de circumductie. In toate aceste miscari, cele doua extremitati ale claviculei se deplaseaza in sens invers.

o         Miscarea de ridicare si coborare se executa in jurul unui ax orizontal si sagital, care trece prin ligamentul costoclavicular, prin extremitatea sternala a claviculei, nu prin articulatie. In miscarea de ridicare, extremitatea acromiala a claviculei se ridica, iar cea sternala coboara. In miscarea de coborare, fenomenul este invers. Miscarea de ridicare este limitata de ligamentul costoclavicular. Miscarea de coborare este oprita de coasta I, ligamentul sternoclavicular si interclavicular.

o         Miscarea de proiectie inainte si inapoi a claviculei se executa imprejurul unui ax vertical, care trece, ca si la miscarile precedente, prin extremitatea sternala a claviculei (nu prin articulatie). Cand extremitatea acromiala este dusa inainte (proiectia anterioara), cea sternala se deplaseaza inapoi. Aceste miscari sunt oprite prin ligamentele sternoclaviculare. Distanta dintre punctele extreme ale acestei miscari este de 7-10 cm.

o         Miscarea de circumductie provine din succesiunea alternativa a miscarilor precedente. In aceasta miscare, clavicula descrie, prin extremitatea ei acromiala un con a carui baza este o elipsa, cu axa mica orientata dinainte-inapoi si axa mare, verticala, orientata de sus in jos.

o         Miscarea de rotatie interna - rotatie externa – se realizeaza in jurul axului osului. Ea nu apare la miscarile obisnuite ale umarului ci la asocierea acestora cu miscarile de flexie (rotatie interna clavicula) peste 1000 si extensie (rotatie externa clavicula) peste 300 in articulatia scapulohumerala.

ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA

TIPUL DE ARTICULATIE – articulatie a (artrodie)



SUPRAFETE ARTICULARE

  • fetisoara articulara ovalara, usor convexa de pe extremitatea acromiala a claviculei


  • fetisoara opozanta, usor concava, de pe extremitatea acromionului.

MIJLOACE DE UNIRE

  • Capsula – fibroasa intarita de un ligament
  • Ligament - acromioclavicular – situat pe partea superioara a articulatiei

MISCARILE - de alunecare. Scapula urmeaza deplasarile claviculei in articulatia sterno-claviculara, dar ramane alipita de torace. Intervine in elevarea membrului superior peste 90o, dand posibilitatea scapulei sa pivoteze fata de clavicula

ARTICULATIILE FaLSE

SINDESMOZA CORACOCLAVICULARA

TIPUL DE ARTICULATIE – sindesmoza

            Reprezinta legatura dintre clavicula si procesul coracoid al scapulei. Unii autori o includ in articulatia acromio-claviculara, altii o descriu individual.

MIJLOACE DE UNIRE

  • Ligamente

-       ligamentul trapezoid -  lama fibroasa patrulatera (trapez) intre fata superioara a procesului coracoid si fata inferioara a claviculei;

-       ligamentul conoid (forma de con) cu varful pe baza procesului coracoid si baza pe tuberculul conoidian

ROLUL - Prin ligamentele sale, aceasta sindesmoza face ca greutatea membrului superior sa fie suportata in mai mare masura de clavicula si in mai mica masura de acromion. In acelasi timp, aceste ligamente au si rolul de a limita miscarile dintre scapula si clavicula

 

SISSARTROZA SCAPULO-TORACICA

TIPUL DE ARTICULATIE – este o sissartroza (articulatie fara elemente articulare) formata intre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular si fata externa a coastelor, cu muschii intercostali.

Intre cele doua fete 'articulare' se intinde dintatul anterior (serratus anterior), delimitand doua spatii de alunecare: interseratosubscapular si interseratotoracic. Acestea permit miscarea de 'bascula' a scapulei (maxim 450) care asigura amplitudinile mari de miscare ale bratului, mai ales in abductia peste 720, ca si in miscarile de flexie peste 600 sau de extensie.

1.1.1.3.1.1     MISCARILE ARTICULATIEI sunt:
  • Adductie – apropierea marginii interne de coloana vertebrala asociata, de regula, miscarii de proiectie posterioara a umarului
  • Abductie – departarea marginii interne de coloana vertebrala asociata, de regula, miscarii de proiectie anterioara a umarului
  • Rotatie externa – o miscare de pivotare in jurul unghiului superointern concomitent cu departarea varfului scapulei de coloana asociata, de regula, cu miscarea de ridicare a umarului;
  • Rotatie interna - o miscare de pivotare in jurul unghiului superointern concomitent apropierea varfului scapulei de coloana asociata, de regula, cu miscarea de coborare a umarului;
  • Basculare  - o miscare de abductie, rotatie externa, cu desprinderea de pe torace a unghiului inferior al scapulei asociata unor miscari ale bratului, de regula extensie la capat de miscare asociata cu proiectie anterioara a umarului sau abductia laterala a bratului.

           

ARTICULATIA SUBDELTOIDIANA

 Este de fapt un de alunecare (bursa) intre fata profunda a deltoidului si mansonul rotatorilor. Bursa permite alunecarea tesuturilor moi, care in acest fel nu blocheaza amploarea miscarilor umarului.

MISCARILE CENTURII SCAPULARE

            Centura scapulara are ea insasi o miscare in raport cu toracele, realizand miscarile proprii ale umarului:

Miscari de proiectie anterioara (antepulsie)si posterioara (retropulsie), realizeaza deplasari de 10-12 cm. In aceste miscari scapula se transleaza, indepartandu-se sau apropiindu-se de coloana vertebrala si in acelasi timp basculeaza cu 40-450. Aceste miscari ale umarului vor insoti miscarile de flexie-extensie ale bratului;

Miscari de ridicare si coborare a centurii pe o distanta de 12-13 cm (3 cm pentru ridicare si 9-10 cm pentru coborare). Scapula joaca si aici rolul principal, prin deplasare verticala si rotare.

ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER

            In aceasta categorie se incadreaza:

·          articulatia scapulo-humerala;

·          articulatia cotului;

·          articulatiile radio-ulnare;

·          articulatiile mainii;

·          articulatiile degetelor.



ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA

·          TIP: enartroza (articulatie sferoidala).

·          SUPRAFETE ARTICULARE: Uneste capul humeral si cavitatea glenoidala a scapulei

o         capul humeral, acoperit de cartilaj hialin care se intinde pana la buza mediala a colului anatomic. si are o grosime uniforma (2 mm).

o         cavitatea glenoida care are o forma ovala si este limitata de o spranceana osoasa glenoidala. Cavitatea glenoida reprezinta doar un sfert din suprafata capului humeral.

o         cadru glenoidian pentru stabilirea unei concordante mai bune, la periferia cavitatii s-a dezvoltat un cadru constituit din dintr-un fibrocartilaj care nu impiedica totusi amplitudinea si varietatea miscarilor.

·          MIJLOACELE DE UNIRE care contribuie la mentinerea in contact a suprafetelor articulare sunt capsula, ligamentele si muschii periarticulari.

o         CAPSULA ARTICULARA are aspectul unui manson cu doua straturi: unul intern, sinovial si unul extern, fibros. Insertia capsulei se face, in partea superioara, pe o intindere ce depaseste cadrul glenoidal si de aceea, insertia lungii portiuni a bicepsului este intraarticulara, pe cand cea a lungii portiuni a tricepsului este extraarticulara. In partea inferioara, pe marginea ei mediala, capsula coboara si se indeparteaza de cartilajul articular, pentru a se insera pe colul chirurgical. Prin urmare, o portiune din colul chirurgical se afla in interiorul articulatiei. Capsula are o structura laxa, permitand realizarea unor miscari mai ample dar, in acelasi timp, face posibila producerea mai frecventa a luxatiilor. Tot datorita laxitatii sale, aceasta capsula prezinta o serie de plici. Prinderea acestora intre suprafetele articulare este evitata de actiunea fasciculelor musculare ale muschilor vecini (triceps, supraspinos, subspinos, subscapular).

o         SINOVIALA CAPSULEI trimite in afara doua prelungiri constante care trec prin orificiile capsulei: prima poarta denumirea de prelungirea sau bursa subscapularului (despre care am amintit mai sus - articulatia scapulo-toracica); a doua poarta denumirea de prelungirea sau bursa bicipitala, deoarece insoteste tendonul corpului lung al bicepsului.

o         LIGAMENTELE sunt:

-         ligamentul coracohumeral se insera pe baza si pe marginea externa a procesului coracoid cu un capat, iar cu celalalt, se fixeaza pe tuberculul mare al humerusului si capsula articulara. Limiteaza rotatia externa.

-         ligamentele glenohumerale sunt trei fascicule fibroase (superior, mijlociu si inferior) care intaresc capsula. Aceste ligamente ocupa partea anterosuperioara a capsulei si se insera cu un capat pe cadrul glenoidal, iar cu celalalt pe colul anatomic al humerusului. Ele au rolul de a limita miscarile de extensie, rotatie interna si abductie si de mentine capul in glena dupa cum urmeaza:

§         ligamentul glenohumeral superior actioneaza ca un sistem de suspensie, impiedicand subluxatia inferioara a humerusului;

§         ligamentul glenohumeral mijlociu limiteaza miscarea de rotatie externa in pozitie de adductie a bratului;

§         ligamentul glenohumeral inferior este considerat principalul element de stabilizare anterioara a umarului, ruptura lui fiind frecvent asociata cu luxatia anterioara a articulatiei.

Capsula este intarita in exterior prin fuzionarea ei cu tendoanele subscapularului, supraspinosului si micului rotund, avand posibilitatea de a  regla starea de tensiune a capsulei. (tendoanele functioneaza ca veritabile 'ligamente'). Ansamblul acestor tendoane este cunoscut sub denumirea de coiful rotatorilor sau mansonul rotatorilor.

·         MISCARILE ARTICULATIEI

o         Abductia - adductia: abductia este miscarea prin care bratul se indeparteaza de corp. Adductia este miscarea in sens opus. Aceste miscari se executa in jurul unui ax anteroposterior, ce trece prin partea inferioara a capului humeral, in frontal. Abductia pana la pozitia orizontala se realizeaza din articulatia glenohumerala. Peste orizontala, tuberculul mare impiedica miscarea peste 900  pentru ca ajunge in raport cu partea superioara a cadrului glenoidian. Prin urmare, miscarea nu se mai petrece in articulatia glenohumerala ci, devine posibila prin miscarea de basculare a scapulei. Adductia in mod normal nu este posibila din cauza trunchiului. De aceea ea se asociaza fie cu flexie fie cu extensie. Cu cat flexia respectiv extensia creste cu atat creste si posibilitatea de adductie.  Cand se asociaza cu flexie din articulatia scapulohumerala de 900 poarta numele de adductie orizontala (cand bratul se indreapta spre umarul opus). Miscarea inversa poarta numele de abductie orizontala.

o         Proiectia inainte sau flexia (sau antepulsia, sau anteductia) si proiectia inapoi sau extensia (sau retropulsia, sau retroductia) ajunge pana la aproximativ 1800. Pana la 900actioneaza glenohumeral. Peste aceasta valoare, ligamentele coraco si glenohumerale blocheaza, urmatoarele grade fiind inlesnite de rotatiile in articulatia acromio-claviculara si sterno-claviculara si de antepulsia centurii scapulare, iar ultimele 300 sunt favorizate de hiperlordozarea lombara. Extensia are o amplitudine limitata de aceleasi ligamente. Miscarea masoara 50-600. Miscarile se executa in jurul unui ax transversal, care trece prin tuberculul mare si prin centrul cavitatii glenoide, in sagital

Rotatia interna sau rotatia mediala si rotatia externa sau laterala se executa in jurul unui ax vertical, care trece prin centrul capului si capitulului humeral. Completeaza miscarile de pronatie-supinatie ale antebratului. Antepulsia centurii scapulare contribuie mult la miscarea de rotatie interna, iar retropulsia centurii usureaza rotatia externa.




Alte materiale medicale despre: Membrul superior



Bietele leguminoase, marginalizate pe nedrept in favoarea produselor de origine animala! Li se fac tot soiul de reprosuri: ca ar fi prea greu de [...]
Bietele leguminoase, marginalizate pe nedrept in favoarea produselor de origine animala! Li se fac tot soiul de reprosuri: ca ar fi prea greu de [...]
• Fasolea (Phascolus vulgaris) se foloseste in alimentatie sub forma de pastai (in prima perioada de dezvoltare) si sub forma de boabe (in [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre membrul superior

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile