eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Membrul superior

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » membrul superior

Muschii membrului superior - deltoid, supraspinos, rotund

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR

Scopul unitatii de curs

Intelegerea structurii, functionalitatii si rolului musculaturii membrului superior in statica si dinamica organismului uman.

Obiectivele operationale

  1. Prezentarea muschilor umarului
  2. Prezentarea muschilor regiunii laterale a gatului
  3. Prezentarea caracteristicilor muschilor umarului
  4. Prezentarea muschilor bratului si antebratului in ans 232h76c amblu
  5. Prezentarea muschilor brațului
  6. Prezentarea muschilor antebratului
  7. Prezentarea muschilor mainii
  8. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni

Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este constituit din mai multe segmente articulate intre ele.

Partea prin care membrul superior se leaga de trunchi, partea libera, corespunde scheletul centurii scapulare si formeaza regiunea umarului. Urmeaza bratul, antebratul pumnul si mana.

Oasele membrului superior sunt acoperite de parti moi (muschi) asezati in doua grupe: anterioara si posterioara, exceptand regiunea umarului care are trei regiuni: anterioara (M. pectorali), posterioara (M. scapulari), supero-laterala (M. deltoid).

Muschii membrului superior, in majoritate sunt M. lungi, fusiformi, care in general sar peste doua articulatii exceptand anconeul si M. supinator.

Din punct de vedere descriptiv cat si pentru mecanica musculara, acestia se impart in:

1. muschi care leaga membrul superior de trunchi

2. muschii proprii membrului superior

1.1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR

MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI

         M. Trapez

         M. Ridicator al scapulei

         M. Romboizi;

         M. Dintat anterior,

         M. Pectoral mic,

         M. Subclavicular,

         M. Marele si micul rotund;

         M. Pectoral mare.

Acesti muschi apartin in cea mai mare parte partilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care sunt studiati cu acesta.

(. 70)

1.2. MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR

Dupa origine si insertie se impart astfel (. 71, 72):

         Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M. deltoid

         Muschii scapulo-humerali:

-          M. subscapular,

-          M. supraspinos,

-          M. infraspinos,

-          M. rotund mare,

-          M. rotund mic,

-          M. coraco-brahial

           Muschii scapulo-antebrahiali:

-          M. scapulo-radial (M. biceps brahial)

-          M. scapulo-ulnar (M. biceps brahial)

           Muschii humero-antebrahiali

-          M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial, supinator

-          M. humero-ulnar: M. anconeu

           Muschii humero-manuali:

-          M. humero-aponevrotic: M. palmar lung

-          M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului

-          M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului

-          M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic

         Muschii antebrachiali:

-          M. Patrat pronator

-          M. Rotund pronator - fasciculul ulnar

-          M. Supinator - fascicul ulnar

         Muschii antebrachio-manuali:

-          Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui

-          Antebrachio falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu al indexului

       Muschii mainii:

-          M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui

-          M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor

-          M. pielosi: M. palmar scurt

-          M. lojii mijlocii: M. lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali.

Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare asezate pe fata anterioara - flexorii, grupe musculare asezate pe fata posterioara - extensorii, grupe musculare asezate pe fata laterala a antebratului - M. supinatori, grupe musculare asezate pe fata mediala a antebratului - M. pronatori.

Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median.

Muschii supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial.

Din punct de vedere topografic, M. membrului superior se grupeaza in:

1.                  M. umarului;

2.                  M. bratului;

3.                  M. antebratului;

4.                  M. mainii

Vom aborda pentru prezentare aceasta ultima clasificare.

1.3. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI

         M. Trapez

         M. Ridicator al scapulei

         M. Romboizi;

         M. Dintat anterior,

         M. Pectoral mic,

         M. Subclavicular,

         M. Marele si micul rotund;

         M. Pectoral mare.

. 70 MUSCHII CENTURII SCAPULARE- REPREZENTARE SCHEMATICA

A vedere anterioara

B vedere posterioara

1.        M. Subscapularis

2.        M. Pectoralis minor

3.        M. Pectoralis major fasciculele mijlociu si inferior

4.        M. Pectoralis major fasciculul superior

5.        M. Subscapularis

6.        M. Coracobrachialis

7.        M. Serratus anterior

8.        M. Rhomboideus Minor

9.        M. Rhomboideus major

10.    M. Levator scapulae

11.    M. Supraspinatus

12.    M. Deltoideus

13.    M. Infraspintus

14.    M. Terres minor

15.    M. Terres major

 

MUSCHII UMARULUI

Muschii umarului sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna dispusa sub forma unui con cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind articulatia scapulo-humerala:

1.        M. deltoid

2.        M. supraspinos

3.        M. infraspinos

4.        M. rotund mare

5.        M. rotund mic

6.        M. subscapular

Cu exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul rotatorilor formatiune cu functie deosebita in realizarea stabilitatii umarului.

1.4. M. DELTOID

Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o forma triunghiulara.

         Origine:

-          pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)

-          pe acromion (marginea laterala)

-          pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)

         Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre humerus astfel:

-          Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;

-          fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;

-          fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte.

         Insertie: tuberozitatea deltoidiana (V-ul deltoidian) a humerusului.

         Inervatie: nervul axilar

         Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari:

-          fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a bratului);

-          fasciculele mijlocii - abductia bratului;

-          fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;

-          miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule;

-          M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul, il roteste si il duce inainte;

-          Text Box: .73  M. SUPRASPINOSeste foarte dezvoltat si la halterofili, datorita importantei lui in miscarea de abductie;

-          in paralizia M. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul este cazut 'in epolet', iar capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in articulatia scapulo-humerala.

1.5. M. SUPRASPINOS

Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei (. 73).

         Origine: fosa supraspinoasa. Fibrele sale converg intr-un tendon care trece peste articulatia scapulo-humerala.

         Insertie: tuberculul mare al humerusului.

         Inervatie: nervul suprascapular

         Actiune:

          rotatia externa a bratului (in special cand acesta a fost inainte rotat intern);

          adductor al bratului;

          tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale, ferind-o sa fie prinsa intre suprafetele articulare in timpul miscarilor la acest nivel

.74 M. Infraspinos

1.6. M. INFRASPINOS

         Origine: scapula - fosa infraspinoasa (. 74)

         Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.

         Insertie: tuberculul mare al humerusului.

         Inervatie: ram colateral din nervul axilar.

         Actiune:

-          rotatia externa a bratului;

-          adductor al bratului.

1.7. M. ROTUNDUL MIC

Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)

         Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.

         Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.

         Insertie: tuberculul mare al humerusului.

         Inervatie: ram colateral din nervul axilar.

         Actiune:

-          rotatia externa a bratului;

-          adductor al bratului.

1.8. M. ROTUNDUL MARE

Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).

         Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale scapulare.

         Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat inapoia tendonului M. dorsal mare.

         Insertie: creasta tuberculului mic humeral.

         Inervatie: nervul toracodorsal.

         Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:

.78 Subscapular

-          adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de retropulsie (punerea mainilor la spate);

b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.

Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia bratului).

1.9. M. SUBSCAPULAR

Este situat in fosa subscapulara (. 78).

         Origine: fosa subscapulara

         Traiect: Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula articulatiei scapulo-humerale; fata posterioara a muschiului acopera fosa subscapulara in timp ce fata anterioara este aplicata pe torace formand peretele posterior al axilei.

         Insertie: tuberculul mic al humerusului.

         Inervatie: nervul subscapular.

         Actiune: - rotator intern al bratului;

-          adductor al bratului (cand acesta este ridicat);

-          tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale.

-          Muschiul subscapular participa, in general, la miscarile de lovire si aruncare, precum si la pendularea bratelor pe langa corp, in mers.

1.10. SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII SCAPULARE SI BRATULUI

         Muschii care realizeaza adductia bratului

         M. Rotundul mare,

         M. Rotundul mic

         M. Subscapular

         M. Subspinos

         M. Latissimus dorsi cand miscarea este asociata cu extensie,

         M. Marele pectoral cand miscarea este asociata cu flexie.

         Muschii care realizeaza abductia bratului

         M. Deltoid toate fasciculele

         M. Supraspinos finalizeaza miscarea pana la 900

         Pana la 900 M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie capul lung

         Peste 900 M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat anterior ( rotesc si basculeaza scapula)

         Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt:

         M. Deltoid - fasciculul posterior anterior

         M. Pectoral mare

         M. Subspinos

         M. Romboid

         Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt:

         M. Deltoid - fasciculul anterior

         M. Pectoralul mare (principal)

         M. Pectoralul mic

         M. Bicepsul brahial (secundar)

         M. Coracobrahial (secundar)

         Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 1100 este asociata cu rotatie externa a bratului si cu bascularea scapulei):

         M. Deltoid fasciculul anterior

         M. Coracobrahial

         M. Biceps brahial

         M. Dintat anterior

         Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt:

         M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna maxima)

         M. Rotundul mic

         M. Subspinos

         M. Deltoidul posterior

         Muschii care realizeaza extensia (retropulsia) bratului( se asociaza cu rotatia interna a bratului catre finalul amplitudinii de miscare):

         M. Deltoid fasciculul posterior

         M. Subspinos

         M. Triceps brahial capul lung

         M. Latissimus dorsi (uneori)

         Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt:

         M. Subscapular

         M. Rotundul mare

         M. Latissimus dorsi

         M. Deltoidul anterior

1.11. MUSCHII BRATULUI

Sunt in numar de patru, situati, o parte intr-o loja anterioara, cealalta parte, in loja posterioara

Muschii lojii anterioare

Sunt asezati in doua planuri (. 79):

         M. planului superficial: M. biceps brahial;

         M. planului profund: M. Coracobrahial si M. Brahial.

1.12. M. BICEPS BRACHII (BICEPS BRAHIAL)

Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin doua tendoane (capete), unul scurt si altul lung.

         Origine:

-          capul scurt - pe apofiza coracoida a scapulei;

-          capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.

Capul scurt (situat medial) si capul lung (situat lateral) sunt initial independente, apoi fuzioneaza intr-un corp muscular comun fusiform, terminat printr-un tendon.

         Insertie: pe tuberozitatea radiusului.

         Inervatie: nervul musculocutanat.

         Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului) actioneaza asupra ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului.

-          Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este completa cu antebratul supinat.

-          Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie.

-          Este adductor al bratului prin capul sau scurt.

-          Este abductor al umarului, rotator intern si flexor prin capul sau lung.

1.13. M. BRACHIALIS (BRAHIAL)

Este situat in planul profund al lojii anterioare a antebratului, acoperit de muschiul biceps brahial (. 80, 81).

         Origine: pe inferioara a fetelor mediala anterioara si laterala a diafizei humerale, de la 'V'-ul deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului.

         Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei.

         Inervatie: nervul musculocutanat.

         Actiune: realizeaza flexia antebratului pe brat.

.81 M. Brahial .82 M. Coracobrahial

1.14. M. CORACOBRACHIALIS (CORACOBRAHIAL)

Este situat medial de capul scurt al muschiului biceps (. 82).

         Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul scurt al muschiului biceps brahial).

         Insertie: pe fata antero-mediala a humerusului (in portiunea mijlocie), deasupra insertiei capului medial al tricepsului.

         Inervatie: nervul musculocutanat.

         Actiune:

-          adductie si flexie a bratului;

-          antepulsia (flexia ) bratului - intervenind in pendularea bratelor in timpul mersului.

Muschii lojii posterioare

1.15. M. TRICIPITIS BRACHIALIS (TRICEPS BRAHIAL)

Ocupa loja posterioara impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos (. 83). Are trei capete: lung, medial si lateral, care se unesc.

         Origine:

-          Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei.

-          Capul lateral: fata posterioara a osului humerus deasupra santului nervului radial.

-          Capul medial: fata posterioara a osului humerus sub santul nervului radial.

-          Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic.

         Insertie: pe olecran.

         Inervatie: nervul radial.

         Actiune: extensor al antebratului pe brat;

-          extensor si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung;

-          tensor al capsulei articulatiei cotului.

Are o deosebita importanta in sporturi precum boxul, gimnastica, halterele, atletism (aruncarea discului/ greutati).

Muschiul triceps are o forta considerabila, contractia lui brusca putand determina chiar fracturi de humerus (fractura aruncatorilor de grenade).

1.16. M. ANCONEU

Este un muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei cotului (. 84).

         Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.

         Insertie: fata laterala a olecranului si putin pe muchia posterioara a ulnei.

         Inervatie: nervul radial.

         Actiune: extensor al antebratului pe brat.

. 83 Muschiul triceps brahial .84 M. Anconeu

MUSCHII ANTEBRATULUI

Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si laterala.

Muschii regiunii anterioare

Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri:

-          planul I: M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung, M. flexor ulnar al carpului.

-          planul II: M. flexor superficial al degetelor.

-          planul III: M. flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al policelui;

-          planul IV: M. patrat pronator.

Vom descrie pe rand aceste planuri.

UL I

1.17. M. PRONATOR TERRES (ROTUND PRONATOR)

         Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul coronoid al ulnei (capul ulnar) (. 85).

         Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie).

         Inervatie: nervul median.

         Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al antebratului si mainii.

1.18. M. FLEXOR RADIALIS CARPIS (FLEXOR RADIAL AL CARPULUI)

         Origine: epicondilul medial al osului humerus (. 85);

         Insertie: baza metacarpianului II

         Inervatie: nervul median.

         Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului;

-          slab flexor al antebratului pe brat.

1.19. M. PALMARIS LONGUS (PALMAR LUNG)

Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri (. 86)

         Origine: epicondilul medial al humerusului.

         Insertie: aponevroza palmara

         Inervatie: nervul median.

         Actiune: - tensor al aponevrozei palmare;

-          flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina retractia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren).

. 86

1.20. M. FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR)

Are doua capete de insertie proximala (. 87).

         Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului,

- capul ulnar - pe olecran

         Insertie: osul pisiform

         Inervatie: nervul ulnar.

         Actiune: flexor si adductor al mainii; supinator.

UL II

1.21. M. FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS (FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR)

Este flexorul miscarilor delicate (. 88).

         Origine:

-          capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid al ulnei;

-          capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3 mijlocie a osului.

         Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.

         Inervatie: nervul median.

         Actiune:

- flexia falangei medii a degetelor II-V;

- flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat;

- adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)

UL III

1.22. M. FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR)

Este flexorul de forta (. 88)

         Origine:

-          apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei;

         Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V

         Inervatie: este dubla:

-          nervul median (portiunea laterala a muschiului);

-          nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului).

         Actiune:

-          flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;

-          flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.

1.23. M. FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR LUNG AL POLICELUI )

         Origine: fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana interosoasa;

         Insertie: baza falangei distale a policelui.

         Inervatie: nervul median.

         Actiune:

-          flexia falangei distale a policelui;

-          flexia policelui si flexia mainii pe antebrat;

-          usoara abductie a mainii.

UL IV

1.24. M. PATRAT PRONATOR

         Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (. 85).

         Insertie: fata anterioara a radiusului.

         Actiune: pronator al antebratului si mainii.

Inervatie: nervul median.




Alte materiale medicale despre: Membrul superior

OASELE MAINII Sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe: carpul, metacarpul si oasele degetelor. 1.1.1.1. CARPUL (corpu [...]
ARTICULATIILE MAINII Mana este cel mai complicat segment de membru din organism. Atat structura, cat si functia sa sunt adaptate [...]
ARTICULATIA COTULUI Articulatia cotului este formata din trei articulatii:          Artic [...]

Despre membrul superior

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact