eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Medicina naturista

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NATURIST » medicina naturista

Entomoterapia, o directie noua in medicina alternativa

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

ENTOMOTERAPIA,

O DIRECTIE NOUA IN MEDICINA ALTERNATIVA

                 Una dintre principalele probleme ale medicinei contemporane este elaborarea de preparate noi, pe baza substantelor biologic active (SBA) extrase din diferite componente a biocenozelor. Pana in present, cele mai multe SBA s-au extras din diferite specii de te si au fost editate o multime de carti, dedicate fitoterapiei.

                 Se cunosc multe retete bazate pe produsele albinelor, amfibienilor, reptilelor si a altor organisme, insa numai in ultimii ani au inceput a fi utilizate SBA extrase din tesuturile diferitor specii de insecte. Din punct de vedere al morfogenezei, insectele sunt organisme in care, la fiecare stadiu de dezvoltare se schimba forma corpului si compozitia chimica a substantelor (.1,2).

                 Analizele biochimice au demonstrat ca in compozitia insectelor, in diferite stadii de dezvoltare, sunt incluse in cea mai mare parte proteine si lipide (tab.1).

                 Pe parcursul studiilor complexului de lipoproteine s-au depistat mai multe proprietati: keratolitice, anticancerigene, fungice, antiembolie, bactericide, antireumatice, antivirale (.3).




                 Pe baza complexului lipoproteics-au elaborate o serie de preparate cosmetice (.1), care pot rezolva o serie de probleme si pot imbunatati elasticitatea pielii, eliminand o serie de formatiuni nedorite de pe pielea corpului uman (alunite, nevi, veruci, keloizi dupa operatii - .4 si dupa arsuri .

          In prima faza de dezvoltare – larvele (.2), sunt active si se hranesc cu te – se acumuleaza o mare cantitate de lipide complexe, inclusiv svingolipide, care dupa analiza spectrofotometrica se localizeaza in zona lungimilor de unda cuprinse intre 150-300 Hm si 2 Abs, unde sunt localizati compusi comlecsi lipoproteici. Proteinele simple  formeaza un pic mai mic

in zona 200-300 Hm si 0,3-0,5 Abs (.4).

          Extractele din pupe si oua de insecte in benzene produc o amprenta mult mai complexa in zona lungimilor de unda 150-400 Hm cu mai multe picuri pana la 4 Abs. (.5). in zona localizarii proteinelor 280-300 Hm apar amprente cu o densitate foarte mare cuprinse de multiple oscilatii. Zona de 300 Hm se evidentiaza clar cu un pic separat reprezantand prezenta proteinelor. Zona dintre 200-300 Hm este mult mai complexa cu oscilati diferite reprezentand un complex de lipide si proteine cu alte proprietati decat cele din zona de 300-400 Hm.

          La rezolutii mai mari amprenta demonstreaza oscilatii mult mai clare, care demonstreaza diversitatea elementelor dizolvate in benzene ( 6,7).

          Amprenta la rezolutii mai mici demonstreaza dominarea proteinelor care reprezinta picul maximal de 2,5 Abs din zona lungimilor de unda de 300 Hm (.8). Celelalte  oscilatii din stanga amprentei indica existenta unui complex de substante neidentificate cu proprietati nedeterminate.

          Extrasele obtinute in alcool (96%) direct (.9), demonstreaza ca in alcool SBA difera de cele extrase in benzene prin faptul ca in amprenta complexul de substante de mai mult de 4 Abs apare in lungime de unda de 250.000 cu un pic de pana la 2,5 Abs in zona 200-300Hm. Amprenta reprezinata un complex de substanta ce difera  de alte amprente (.9). La rezolutii mai mari in zona 300-500Hm complexul de substante se diminueaza radical (.10).

          In zona lungimilor de unda de 220-230 Hm amprenta reprezinta oscilatii la aceeasi intensitate destul de uniforme (.11). in zona 230-245 Hm  oscilatiile sunt mai moderate (. 12), dar de aceeasi intensitate. In zona lungimilor de unda de 245-260 Hm curba scade spre 260 Hm cu oscilatii destul de regulate (.13).

          Extractele din pupe in solutii apoase, dupa analiza spectrala, demonstreaza existenta a doua picuri cu o intensitate de 2,5 Abs si 1,5 Abs, primul pic in zona lungimilor de unda 200-220 Hm si al doilea  in zona 280 Hm, care reprezinta o caracteristica generala (.14).

          Extractele in mediul acid HCL 10% demonstreaza prezenta unei curbe reglate in zona 150-500 Hm. In zona 180-220 Hm curba ajunge pana la 3 Abs cu oscilatii si are aceeasi intensitate (.15), oscilatiile curbei in zona 200-250 Hm sunt foarte mari si depasesc 5 Abs (.16). in zona 280-300 Hm curba atinge 2 Abs ceea ce este characteristic pentru localizarea proteinelor specifice descrise mai inainte.

          Amprenta spectrala obtinuta din aceleasi pupe demonstreaza varietati reglate , de aceeasi intensitate in zona 200-215 Hm care probabil reprezinta sfingolipidele (.17). aproximativ in aceeasi  zona 200-230 Hm la 2-3Abs curba frmeaza unele oscilatii destul de reglate (.18). de la lungimea de unda 230-250 Hm intensitatea curbei scade pana la 2 Absformand oscilatii mai mari (.19).

          In zona lungimilor de unda 270-280 Hm apare o curba cu o intensitate de pana la 4 Abs, care scade dupa 300 Hm la 0,3 Abs in zona  350 Hm (.20).

Prezenta SBA se localizeaza in zona 270-290 HM cu o intensitate de pana la 4 Abs. (.20).

          Caracteristica  generala a amprentei spectrale este reprezentata in .21 si 22 unde amprentele deseneaza in principiu doua curbe esentiale cu un complex nemaiintalnit de substante care se extrag in mediul acid de HCL 10%.

          Extractele in mediul alcalin analizate la fotospectometru  demonstreaza prezenta  unor amprente colossal de interesante  cum nu s-au mai identificat la alte substante. Prezenta unei curbe mari cu variatii la varf  in zona 200-300 Hm ( 23,24), care determina existenta unor SBA in anumite lungimi de unda, cel mai des intalnite intre 200-250 Hm.

          Una din cele  mai frumoase amprente spectrale a SBA a fost obtinuta in mediul alcalin (.24) care extrage o serie de SBA care provoaca aparitia amprentelor spectrale deosebite.

          Extragerea SBA in eter etilic analizat cu ajutorul fotospectometrului priovoaca aparitia amprentelor in zona lungimilor de unda de 200-250 Hm. Curba reprezinta o ondulatie pana la 3Abs cu conuratii specifice acestor substante (.25). Extragerea totala cu eter etilic face aparitia unor picuri care depasesc limita ecranului (.26). conform amprentei spectrale in zona 150-250 Hm exista compusi lipoproteici neidentificati pana in momentul de fata (. 26). La rezolutii mai mari amprenta indica la existenta unor ondulatii de aceeasi intensitate pe lungimea de unda 220-250 Hm (.27).

          In cazuri mai rare pot fi observate curbe in zona 400-700 Hm, unde sunt prezente unele SBA inca neidentificate (.28).

          Amprentele spectrale sunt mai pronuntate, apar dupa extragerea SBA in benzene. Oscilatiile amprentelor sunt de intensitati variate in zonele de 180-250 Hm (.29). Amprentele spectrale ale substantelor extrase in benzene de multe ori sunt foarte pronuntate si depasesc limita de 5Abs. cele mai intense se situeaza in zona 200-250 Hm, dar apar unele curbe pana la 500-600-700 Hm (.30). La rezolutii mai mici amprenta generala apare cu evidentierea a mai multor picuri in zona 150-350 Hm. Cel mai mare pica pare in zona 300 Hm (.31).

          In unele cazuri  oscilatiile curbelor apar de la 150 pana la 500Hm (.32). in acest caz se evidentiaza un pic mai rar intalnit  in zona 450-500 Hm.

          Extractele efectuate in benzen diluat permite evidentierea  unor oscilatii a curbei cu o intensitate diversa, care invoca prezenta unor substante cu structuri diferite (.33).

          Efectuarea extragerilor totale cu acetone apoi reluat cu benzene provoaca amprenre foarte clare cu oscilatii intense in zonele lungimilor de unda 200-300 Hm (.34,35). Intensitatea cea mai pronuntata este situate in zona 150-250 Hm.

 Extractul lipoproteic in acetone reluat in petrol provoaca aparitia unor amprente cu oscilatii diverse in zona 150-300 Hm, unde sunt localizate majoritatea SBA (.36). In unele zone oscilatiile amprentelor au o intensitate extraordinary de complexa (.37), care indica existenta unor structuri inca neidentificate.extrasele din oua de insecte cu solutie apoasa usor acida (HLC 10%) analizate cu ajutorul fotospectometrului produce amprente extraordinar de interesante (.38) in zona lungimilor de unda 200-300 Hm cu o intensitate de peste 4 Abs.

Extractele in eter apar altfel in ative cu cele extrase in acid. Exista un pic pana la 3 Abs in zona 200-230 Hm unde sunt concentrate cele mai importante SBA (.39). extractul efectuatin ETON provoaca aparitia unui pic pronuntat in unda 200-270 Hm cu multe oscilatii (.40).

Extractele din oua de insecte in benzene produc o amprenta complexa in zona lungimilor de unda 150-300 Hm cu o intensitate de pana la 4Abs. amprenta indica existenta unor substante lipoproteice complexe (.41).

Amprenta generala  a extractului din oua de insecte prezinta o curba cu oscilatii diverse, care produc mai multe picuri., cel mai mare  pana la 0,8 in zona lungimiloe de unda 300 Hm, altul mai mic in zona 200 Hm. intre zonele200-300 Hm sunt prezente substante complexe care se extend pana la zona 500 Hm (.42).

La rezolutii mai mari se evidentiaza amprente cu oscilatii diverse care alterneaza dupa intensitate, unele mai mari care sunt urmate de altele mai mici (.43,44).

Analizele spectrale demonstreaza prezenta SBA complexe la toate stadiile de dezvoltare a insectelor. O diversitate evidenta prezinta si metoda de  extragere a SBA. Cea mai mare  diversitate  a SBA  conform amprentelor spectrale  s-a obtinut utilizarea benzenului si a acetonei.

Amprentele spectrale demonstreaza  prezenta diverselor substante in zona de 150-300 Hm . Numai in unele cazuri dupa extragerea cu benzene si eter etilic aparondulatii in zona de 500-700 Hm.

Analizele amprentelor spectrale demonstreaza ca in zonele cu lungime de unda mai mici de 150Hm nu se evidentiaza prezenta curbelor. Cele mai multe ondulatii se localizeaza in zona 200-300 Hm, nde de multe ori apar curbe cu oscilatii fascinante, care demonstreaza prezenta multor SBA cu o structura complexa insa nestudiate.

Diversitatea amprentelor spectrale coreleaza cu proprietatile SBA, care sunt prezentate pe .7 si indica transformarile SBA care au loc in timpul morfogenezei insectelor- organisme cu cea mai mare diversitate de pe Terra.

In organismul multor insecte sunt incluse proteine toxice , care produc afectiuni grave sanatatii omului. Unele din larvele insectelor paroase produc proteine dilatatoare a vaselor sanguine, care difera radical de susstantele toxice ale urzicii sau a altor te care provoaca si ele dilatarea vaselor sanguine.

Proteinele insectelor care produc dilatarea vaselor sanguine includ o cantitate destul de mare de acid glutamic, lizina, fenilalanina si asparagina (tab.) care nu numai ca provoaca dilatarea vaselor sanguine, dar pot dizolva componentii proteici care se depun pe interiorul vaselor sanguine formand diferite tipuri de fibroame, care pot provoca infarctul miocardic sau vaselor de sange craniene care se termina cu diferite tipuri de insulte, care detin primul loc in mortalitatea populatiei.

SBA extrase din insectele PE au proprietatea de a dizolva trombii si emboliile din interiorul din interiorul vaselor sanguine. Dupa extragerea lor in acetone apar amprente complicate (.45). Extractul in mediu acid (10%) produce o amprenta cu mai multe picuri de mai multe  de 4 Abs si altele mai putin de 3 Abs (.46). Picul din zona  de 250-300Hm reprezinta existenta proteinelor pure, celelalte localizate in zona de 200-250Hm reprezinta lipidele si compusi complecsi neidentificati. Asemena compusi se extrag si cu eter etilic, care reprezinta emprente cu picuri largi (.47), care la rezolutii mai mari identifica ondulatii uniforme (.48).

Proteinele cu effect de stopare a multiplicarii virusurilor hepatice extrase in mediul alcalin formeaza un pic pronuntat in zona 200-250 Hm (.48). La rezolutii mai mari apar amprente cu oscilatii constante si un pic care se  evidentiaza in zona 210 Hm  (.49) de o mare complexitate. Diversitate oscilatiilor mai mici se evidentiaza la rezolutii mai mari (.50).

Extractele din PE in mediu acid (10%HCL), care produce amprente spectrale, care indica  existenta unor structuri complicate nestudiate inca (.51). Extractul lipidic in etanol produce amprente spectrale in aceeasi zona ca si in mediul acid intre 200-300 Hm (.52) cu un pic pana la 4Abs.

Este interesant faptul ca extractele in eter etilic a compusilor din Coleoptere produc curbe evidente aproximativ in aceeasi zona 200-250Hm cu o intensitate de pana la 3Abs (.53) care indica prezenta substantelor complexe colorate mult mai intens.

Extractele din Coleoptere in acetone ca si cele din Lepidoptere produc amprente intense in zona lungimilor de unda de 150-300 Hm cu aparitia  unor picuri ce depasesc 5 Abs (.54), care la nivelul de pana 1 Abs formeaza ondulatii complexe cu o intensitate extraordinary de intense caracteristica  extraselor in acetone si a comlpecsilor extrasi din lepidoptere.

 In unele cazuri acetona extrage complecsi care se evidentiaza pana in zona undelor de 400-500 Hm (.55). La rezolutii mai mari oscilatiile curbei se intensifica mai pronuntat (.56). In zona 250-300 Hm oscilatiile sunt mai  putin  pronuntate si scad din  in intensitate (.57).

Extractul in acetone din Colioptere reluat in benzene produce amprente spectrale in zona 200-300 Hm cu o intensitate ce depaseste 5 Abs (.58).

De multe ori insectele invelesc ouale depuse in ponte intr-un puf, care reprezinta o proteina protectoare de conditiile nefavorabile mediului inconjurator. Amprenta spectrala a acestui puf (.59) demonstreaza aparitia a doua picuri dupa extragere in mediul acid (10% HCL) in zona 200-300 Hm. Curba cea mai semnificativa apare in zona 200 Hm cu o intensitate de 1,3Abs, iar alta curba in zona 280 Hm de intensitate mai mica 200-290Hm. puful reprezinta un polimer rezistent la apa si la temperature extreme.

Pentru a determina compozitia chimica a structurii insectelor s-au facut amprente la diferite structuri. Spre exemplu, la invelisul insectelor, care reprezinta o chitina specifica,  compozitia chimica difera radical de cea interioara. Amprenta spectrala demonstreaza ca, compozitia chimica a invelisului diferitelor forme de ale insectelor provoaca aparitia unei curbe, in zona lungimilor de unda de 200Hm, cu o intensitate mai mare de 4Abs (.60), darn u mai apar curbele din zona lungimilor de unda de 250-300Hm. Acestea, apareau in momentul in care, analiza spectrala era facuta din extractul organismului intreg (. 34,35,36,46).



Extractul alcalin numai din invelisul insectei demonstreaza prezenta unei amprente clare, cu o curba pronuntata, care incepe in zona lungimilor de unda de 180Hm si se termina dupa zona lungimilor de unda de 250Hm, cu o intensitate mai mare de 4Abs (.61).

Extractul acid din invelisul insectei produce o amprenta unde se distinge o curba scurta, in  zona lungimilor de unda de 180-280Hm, cu o intensitate de aproape 4Abs (.62).

Analizele spectrale pot servi pentru determinarea diferentei structurilor chimice a unuia si acelas produs obtinut prin diferite metode. In .63 sunt demonstrate doua extracte obtinute in mediu acid (HCl – 10%): un produs extras din oua strivite si liofilizat, iar altul stors si apoi atomizat la o temperatura de 1500C la intrare si 850C la iesire. Amprenta demonstreaza ca intre cele doua extracte nu exista o diferenta esentiala (.63), acestea avand aceeasi conuratie.

La extragerea sucului de ou de insecte in benzen, apoi uscat prin liofilizare, apare o amprenta clara de existenta a SBA in zona lungimilor de unda de 200-280Hm (.64), dar mai apar curbe si in zona lungimilor de unda de 400-500Hm (.65,66), unde au o intensitate mai pronuntata.

La extractele obtinute in benzen, curbele amprentelor aflate in zona lungimilor de unda de 200-250Hm sunt mai pronuntate decat cele din zona lungimilor de unda de 400-500Hm (.66). O amprenta aproximativ identical se obtine in extractele cu petrol (.67).

Metoda spectrofotometrica ne-a permis sa elaboram un standard al calitatii preparatelor obtinute, in cazul dat, al unguentelor produse de catre Centrul Stiintific Aplicativ “Insect Farm”, pentru toate cremele si suplimentele alimentare.

Spre exemplu, in .68 este prezentata amprenta spectrala a cremei pentru maini, a carei substanta active este O/Pl. curba mare reprezinta matrita, iar cea mica, reprezinta substanta active. Astfel, la fiecare partida se efectueaza controlul calitatii preparatelor, care este stabil din toate punctele de vedere.

Amprentele spectrale ale matritei (bazei) cremei pentru maini, extrase in mediu acid (HCl – 10%), benzen si apa reprezinta aproximativ aceleasi amprente, cu exceptia curbei extractului in benzen, care este usor deplasat spre zona lungimilor de unda de 300Hm (.69).

Amprenta spectrala care reprezinta gelul concentrat, prezinta o curba bine determinata, situata in zona lungimilor de unda de 200-400Hm (.70), cu o intensitate de pana la 4Abs.

Una din componentele de baza ale extractelor efectuate din diferite specii de insecte, la diferite stadii de dezvoltare, este chitina si se gaseste in invelisul insectelor.

In ultimul timp s-au realizat cercetari profunde ale chitinei, obtinuta din organisme nevertebrate diferite, mai ales de la raci si scorpioni. Pentru a imbunatati absorbtia chitinei in organism, aceasta se transforma in chitosan.

Noi, am trnsformat chitina invelisului de Lepidoptere in chitosan, dupa prelucrarea cu acid lactic si cu acid acetic. Acesta a fost at cu cel standard, obtinut din chitina invelisului racilor si s-a observat ca amprentele spectrale sunt identice (.71). In .72 este prezentata amprenta spectrala a extractului din invelisul pupei, in care este inclusa o mare cantitate de chitina.

Pentru a ne imagina structura compozitiei chimice a continutului din ouale de insecte, am efectuat un extract din oua de prepelita si am obtinut o amprenta a extractului in acid si apoi in etoh, unde curba apare in zona lungimilor de unda de 200-250Hm (.73). Facand o atie a amprentelor spectrale (obtinute din oua de prepelita si din oua de insecte), observam ca amprenta din oua de insecte este mult mai complicate, ea cuprinzand o diversitate mai mare a componentelor chimice (. 63,73).

Extragerea SBA cu eter etilic provoaca o amprenta aproape identical cu cea in etoh (.74). Extractul in mediu acid (HCl – 10%)provoaca aparitia unei amprente spectrale complicate (.75), cu mai multe pic-uri, situate in zona lungimilor de unda de 200-300Hm.

Pentru a ne imagina amprenta spectrala a continutului din ouale de insecte, am efectuat un extract din aloe vera in mediu apos si am observat existenta unei curbe (.76) in zona lungimilor de unda de 200-300Hm. Dupa conuratie, insa, amprenta spectrala a continutului din ouale de insecte este foarte diferita fata de cealalta.

O amprenta spectrala completa apare si la extractul sucului din seminte de strugure in acetona (.77), unde oscilatiile curbei apar in zona lungimilor de unda de 300-500Hm si o singura oscilatie in zona lungimilor de unda de 680Hm.

La amprenta spectrala facuta din fluture, unde chitina este substanta predominanta, apare o singura curba, pronuntata in zona lungimilor de unda de 200-300Hm si o intensitate de 3Abs. In ambele directii apar ondulatii (.78) dupa extragerea in eter etilic.

Analizand in ansamblu amprentele spectrale, putem trage urmatoarele concluzii:

1. In mediu apos acid (10% - HCl), mediu alcalin, benzen, acetona, eter etilic, SBA extras se localizeaza in zona lungimilor de unda de         200-300Hm. Numai dupa extragerile in benzen si acetona apar ondulatii in zona lungimilor de unda de 400-500Hm.

2. Dupa delipidizarea extractelor in acetona, amprentele spectrale formeaza o curba intrerupta in zona lungimilor de unda de 200-300Hm cu o complexicitate pronuntata. Acest lucru indica faptul ca amprenta este formata din proteine si chitina, componente de baza ale extractului (ca si in cazurile in care sunt eliminate lipide).

3. Extractele efectuate din larve de Lepidoptere provoaca aparitia unor amprente cu, curbe pronuntate in zona lungimilor de unda de 150-200Hm si o intensitate mai mare de 5Abs. Odata cu formarea pupelor, diversitatea oscilatiilor se mareste si se deplaseaza in zona lungimilor de unda de 150-300Hm, iar pic-ul major se localizeaza in zona lungimilor de unda de 300Hm si are o intensitate mai mare de 5Abs. Amprentele obtinute din extractele de oua demonstreaza deplasarea pic-ului major spre zona lungimilor de unda mai mici de 200-l50Hm. Obtinerea amprentei spectrale din chitosan obtinut din invelisul insectelor, demonstreaza ca aceste componente se localizeaza zona lungimilor de unda de 150-200Hm, cu o intensitate de 3-4Abs.

4. Morfogeneza insectelor se termina odata cu formarea adultilor (fluturi sau ulterior gandaci). Extractele obtinute din aceste forme de dezvoltare provoaca aparitia amprentelor spectrale intense, ce se deplaseaza in zona lungimilor de unda mai mici de 250-l50Hm si care provoaca oscilatii intense.

5.  Amprentele spectrale coreleaza cu structura biochimica a formelor de dezvoltare ale insectelor si a altor nevertebrate. Odata cu trecerea in ultimele stadii de dezvoltare, cantitatea de chitina se mareste si se identifica in zona lungimilor de unda de 150-200Hm.

6.  Cea mai mare cantitate de proteine sunt incluse in pupe, la inceputul stadiilor de dezvoltare, stadiu in care cantitatea de proteine poate ajunge pana la 78% din substanta uscata, lipidele pot fi pana la 11,78%, iar zaharul poate ocupa pana la 8,87%.

CARACTERISTICA MOLECULARA A PROTEINELOR EXTRASE

DIN LEPIDOPTERE

PROTEINE TOTALE – 52,4 MG/WE

GREUTATEA MOLECULARA: 79;76;60;55;48;45;40;38;22 – 9 BENZI

DIN COLIOPTERE

PROTEINE TOTALE – 43,4 MG/WE

GREUTATEAMOLECULARA: 79;76;71;60;57;55;48;45;40;38;25;24;  

                      22;20 – 12 BENZI

ANALIZE

Cantitative a SBA extrase din diferite specii de insecte

aflate in diferite stadii de dezvoltare

Nr.

Proba

Substanta

uscata g/ 100g

Proteine

g/ 100g

Lipide

g/ 100g

Zahar

g/ 100g

1.

L.d.O.

91,27

66,29

16,91

2,38

2.



L.d.(1)

90,27

73,17

11,78

0,556

3.

L.d.(p)

93,19

66,36

23,50

8,87

4.

L.d.1(at)

95,4

55,54

28,32

1,90

5.

P.e.p.(at)

88,89

55,86

23,62

3,64

6.

P.e.p.

91,05

78,83

12,54

2,01

7.

B.m(p2)

82,43

74,79

16,34

2,89

8.

B.m.1(at)

94,86

51,69

18,46

3,88

9.

M.n.1(at)

93,88

49,54

26,94

2,65

10.

C(1)

92,58

48,48

20,39

4,60

11.

C2(a)

90,36

65,28



6,57

4,23

12.

Dm.1

91,79

47,03

22,24

-

13.

Dm.1(m)

94,10

53,21

22,27

4,28

14.

Gm.1(a)

95,09

44,67

38,62

5,40

15.

Gm, F

91,48

55,93

9,02

-

16.

P.u.f

88,28

66,84

-

2,20

17.

Seminte de strugure

94,89

12,45

8,40

5,4

18.

Pr (a)

96,92

43,14

29,5

2,06

19.

Li

97,07

45,29

20,63

4,04

20.

Mm

97,12

50,09

20,92

4,03






Alte materiale medicale despre: Medicina naturista




Baie Compresa/impachetari Cataplasma/Plasture inmuiere Liniment Pulbere Remediu popular Unguent Baie Pentru o baie de plante, eu prepar [...]
Aceasta lectie este una pe care veti dori sa o cunoasteti foarte bine, asa incat sa stiti cum sa actionati cu incredere, atunci cand este necesara o i [...]
Sunt ceaiuri care au rolul de a trata bolile sistemului nervos, multe dintre ele fiind capabile sa redea linistea psihica si chiar sa calmeze une [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre medicina naturista

    Alte sectiuni
    Medicina naturista
    Plante medicinale
    Lista plante medicinale
    Cura de purificare
    Terapia cu argila
    Aromoterapia
    Plante terapeutice
    Apiterapie
    Naturoterapia
    Fitoterapia
    Hidroterapia
    Acupunctura
    Aloe vera
    Toxicologie


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile