HIDROTERMOTERAPIA (HTT)
2.2.1. Termoreglarea (TR)
♦ Fiziologia termoreglarii
a) Zona periferica (coaja) poikiloterma
Contine
1. tegumentul cu - foliculi pilosi
- glande sudoripare ce participa la termoliza (TL) prin evaporare
- bogati senzori
T
T termici (Krause pentru rece si Ruffini pentru cald) cu 2 aspecte:
- functia senzoriala:se receptioneaza valori absolute de temperatura (T)
- functia de TR: se receptioneaza modificari de T ale mediului exterior
† pentru cald:modificari de 1/1000 C/unitatea de S, cu timp de latenta = 100 min. pana aparitia mecanismele vasomotorii
† pentru rece: modificari de 4/1000C/unitatea de S, cu timp de latenta = 60 - 70 min pana aparitia mecanismelor vasomotorii
2. tesutul adipos: are o circulatie mai bogata decat cea necesara numai pentru nutritie
3. extremitatile:
† cu comportament termic veridic: - in mediul rece: reci inclusiv continutul
- in mediul cald: homeoterme cu exceptia tegumentului si a tesutului celular subcutanat
† cu particularitati ale circulatiei: - cantitativ: circulatie cresc 141f55b uta cu mult peste nivelul necesar nutritiei
- calitativ: glomi arterio - venosi (structuri arterio -venoase) ce ocolesc capilarele si in conditii de T apare discontinuu o vasodilatatie necesara pentru pastrarea integritatii membrului = hunting reaction
Functiile ZP
1. Tampon ce permite ca un corp care prod Q sa ramana la o T constanta intr-un mediu cu T variabila
- Izolator caloric variabil in functie de circulatie
† vasodilatatie: se pierde Q prin pierderi convective
† vasoconstrictie: se pierde Q prin pierderi convective
- Izolator caloric datorita rezistivitatii termice bune cu tegum ce determina evitarea pierderilor conductive
- Comutator al tesutului adipos intr-un strat izolator datorita rezistivitatii termice + conductibilitatii termice = in conditii de vasconstrictie pierderile de Q
- Receptor caloric
- Efector al racorii prin evaporarea secretiilor glandelor sudoripare: 1l H2O/580 Cal (562 valorii din tegum si 17 calorii din aer)
2. Mecanismele hemeostatice au anumite limite, dincolo de care mecanismele de TR fizica nu mai sunt suficiente si intervine
- Hipertermia = T centrale cand de T depaseste anumite limite
- Hipotermia T centrale cand de T depaseste anumite limite TG (termogeneza) netremuranda = arderilor metabolice si tisulare la nivelul fibrei musculare dar fara contractii vizibile + metabolismului hepatic TG tremuranda = metabolismului muscular cu aparitia de contractii puternice si sacadate, ce pun in valoare bazinul termogenetic al muschilor
b) Zona centrala (miezul) hemeoterma
Caracteristici
T circulatia splahnica: este prima care intra in joc
T circulatia pulmonara: este a doua care intra in actiune
T circulatia renala: este a treia care intra in joc daca circulatia splalnica si pulmonara nu fac fata solicitarilor
T circulatia coronariana: intervine daca exista solicitari ale cordului
T circulatia cerebrala: nu prezinta variatii fiind foarte fixa
Functiile ZC in TR
1. T nu este egala fiind mai in zona de termoproductie (ficat) iar egalizarea ei se face prin amestecul sangelui in cavitatile corpului si apoi se destribuie sange cu aceeasi T
2. nu prezinta senzori si de aceea Q endotisculara produsa prin mecanisme de diatermie (US) este remanenta datorita lipsei mobilizarii circulatiei
3. modificarile de T in ZC induc
T acumularea de Q in ZC in urmatoarele situatii
† productie metabolica foarte =efortul
† in conditii patologice de productie de Q pe termen lung = hipertiroidie cu metabolismului bazal
† Q cand functia de TL nu face fata = izolare termica prin imbracaminte neadecvata cu acumularea Q metabolice
† mediul inconjurator este prea cald
† aport de Q din exterioe prin metode termoterapice
T T nucleului cand pierderea de Q > Q produsa de nucleu
† mediul foarte rece (dupa ce se pierde Q din ZP)
† productie de Q = hipotiridie cu metabolismului bazal
† raporturile fiziologice de TR sunt alterate prin interventia unor factori externi = baie rece de CO2 cu T =30 - 32 C si CO2 dizolvat are actiune chimica ce determina vesodilatatie periferica in teritoriul de reglare (tegument) impotriva gradientului normal (bolnavul nu simte nimic pentru ca receptorii se gasesc in tegumentul cald aflat in vesodilatatie iar ZC nu are receptori)
1. Legea reactiei consensuale Ottfried - Mller: toata circulatia functionala periferica (de TR existenta in ZP) reactioneaza in acelasi fel in functie de stimul
2. Legea Dastre - Morat cu modificarile lui Hauffe: vasele sang inainte de ramificarea lor in parenhimul organelor se comporta antagonic fata de vasele circulatiei periferice si dupa intrarea lor in parenhimul organelor se comporta consensual cu vasele din tegument
3. Legea reflexului consensual metameric Kiricinscki: la aplicarea stimulului procesul vascular se raspandeste prin reflex metameric in zona metamerului corespunzatoare (ce contine tegum, tesut celular subcutana, muschi, tesut prefund, organ profund)
a) Transferul conductiv :transfer molecular din aproape in aproape = 0,33 - 0,25 cal/min/m2S corp
1. corpul nostru se comporta ca un corp cald iar mediul este de regula, mai rece decat organismul T mediul din jur preia o parte din Q prin transfer conductiv
- aerul are termoconductibilitate T pierderi de T
- lichidul (apa) are termoconductibilitate de 20 30 ori > decat cea a aerului T pierderi de T
- solidul (pamant, metal) are termoconductibilitate T pierderi de T
2. apare un flux de Q spre exterior si care este:
* direct proportional cu gradientul de T
* invers proportional cu rezistivitatea calorica a tegumului (variabila in functie de continutul de sange in tegument) si rezistivitatea corpului cu care ne aflam in contact
-aerul: moleculele de aer sunt fixate de tegum prin tensiune superficiala si avand rezistivitate T conductibilitate
- apa: apar molecule aderente de tegument si avand rezistivitate T conductibiltate
3. valoarea schimbarilor conductive depind si de convectia externa (miscarea moleculelor din aer):moleculele aderente de corp sunt inconjurate de alte straturi de molecule, care vor inlocui stratul de aer incalzit anderent de corp T miscari convective cu pierderi conductive
b) Transferul convectiv
1. convectia externa: miscarea moleculelor de aer
2. convectia interna: fluxul sanguin (mecanismul fiziologic al TR)
c) Transferul prin radiatie : orice corp cu T > - 276 C emite radiatii IR conform legii lui Boltzman : I = x4 (putere absoluta in C) si la T obisnuite se pierd 5 cal/ora/m2S corp/C diferenta
d) Transferul prin evaporare (evaporarea a 1L H2O la T= 35 C necesita 58 cal = 563 cal din tegument + 17 cal din aer)
1. perspiratie insensibila = 18 - 25 g H2O/ora = 10 - 15 cal/ora
2. evaporarea la nivel respirator = 5 - 14 g vapori H2O/ora = 3 - 8 cal/ora
3. evaporere activa prin secretie sudoripara = 1 - 1,5 L/ora in situatii acute = 569 - 900 cal/ora
a) Temperatura
1. Centrala (TC) : 37 C, masurabila prin temperatura - sublinguala (gura perfect inchisa)
- rectala (sa nu existe continut in rect)
- timpanica (pentru cercetari de mare finete masurata cu
termistor = termocuplu + galvanometru cu scara centrala)
2. Medie centrala (TMC): 34 -35 C determinata prin formula Hardy - Dubois= se masoara T in 7 puncte (fiecare punct reprezentand o anumita cota) si apoi se face media ponderata
3. Mediului (TM): 25 C, masurata cu psihrometrul (dublu termometru = termometru uscat + termometru umed prin infasurarea in tifon umed)
b) Gradientul de T
1. Intern (GTI): TC -TMC =37 C --34 - 35 C @ 2 - 3 C
2. Extern(GTE):TMC - TM = 34 - 35 C --25 C @ 9C
T in trepte a T cu existenta GTI si GTE posibilitatea eliminarii Q metabolica
c) Deficitul caloric al ZP =cant de Q care adaugata ZP ar face-o sa ajunga la TC = 40 - 50 calorii
a) Circumstantele
1. In mediul rece: TC = 37 C, TMC = 34 C, TM = 18 C T GTE (de la 9 la 16 C) T fluxul termic foarte mult si pierderile de Q T deficit caloric T TMC la aproximativ 30 C (GTE ramane ) T GTI Tsangele pierde o cantitate de Q in suprafata (exista riscul unei hipotermii dar intervine convectiei interne) T vesoconstrictie cu cantitatii si fluxului sanguin
2. In mediul cald : TC = 37C, TMC = 34C, TM = 30C T GTE (de la 9 la 4 C) T pierderea de Q la 1/2 (s-ar acumula T in ZC, dar intervine convectiei interne) T TMC T GTI T sangele nu mai pierde decat 1/2 din Q metabolica T vasodilatatie cu dublarea flux sanguin.
b) Deci GTE influenteaza GTI
1. pentru a compensa modificarile de mai sus, in capacitatea de transport a sangelui intervin modificari in debitul circulator, direct proportinal cu gradientul = capacitatea de transport a sangelui
2. de la 18 - 19 C (vasoconstrictie maxima) la 30 C (vasodilatatie maxima) reglarea se face prin cantitate de sange din periferie, existand o relatie matematica intre TMC si debitul circulator cutanat T la TM
>28 - 30C = exista vasodilatatie maxima si debit de sanguin periferic maxim T intervine TL = mecanismul evaporativ al secretiei sudoropare
< 18 - 20 C = exista vesoconstrictie maxima dar aici intervine si rezistivitatea tesutului adipos
< 15 - 16 C = intervine TG = termuraturile (contractii musculare)
a) Caloratia tegumentului sangele din vesele cele mai superficiale ale tegumentului ( plexuri venoase subpapilare superficiale) + tipul de sange care circula:
1. Palid:
plexurile venoase nu contin sange
situatii = vasoconstrictie, stari emotive, la rece daca tegumentul era deja racit
2. Rosu - roz:
plexuri ven umplute cu sange in care predomina Hb
situatii - cald T vasodilatatie T sangele este suntat si umple plexurile venulare
- rece pe tegumentul incalzit in prealabil (in hidroterapie) T vesoconstrictie produsa pe
structuri mai mari T sangele bogat in O2 stagneaza
rece + factor mecanic (baie rece + prosop aspru) T vasodilatatie produsa de histamina eliberata prin
degradare mascocitara
3. Cianotic:
plexuri venoase umplute cu sange in care predomina Hb redusa
situatii - afectiuni cardio-vasculare: sangele in totalitate contine Hb redusa
- frig dupa o vasoconstrictie indelungata = sangele saraceste in O2, stagneaza in plexuri
si nu exista aport proaspat
b) Clasificarea tipologica Lambert
1. Tip A microkinetic
raspunsuri instalate lent, ce sunt slabe dar se mentin timp indelungat
acropoikilotermici = extremitati reci si tendinta la vesoconstrictie T aplicam cu atentie intai cald si apoi rece moderat, hipertermia de durata nu este indicata datorita riscului de colaps
2. Tip B macrokinetic
reactii ce se instaleaza rapid, sunt puternice si intense, de durata
T periferice acrale tind sa se apropie de TC : cu extremitati calde si vesodilatatie periferica T este indicata aplicarea de rece la extremitati, ei raspund foarte intens consensual (puternic si pe zone intinse)
c) Aprecierea reactiei in HTT
1. Aprecierea modificarilor de puls
cu 10 - 20 b/min in cursul unor proceduri de termoterapie generala = reactie favorabila
la 120 - 140 b/min sau pulsul devine neregulat in cursul unor proced de termoterapie generala = reactie nefavorabila
2. Aprecierea coeficientului Hildebrand = coeficientul puls/respiratie
N= 80/16 = 4
daca coeficientul <4 = toleranta moderata la procedura respectiva
3. Aprecierea senzatiilor subiective ale bolnavului
durerea in extremitati la rece, in timpul producerii
- considerata ca reactie normala daca dispare la sfarsitul procedurii
- daca persista dupa procedura si se insoteste de paluare, cianoza, frig in extremitati atunci reactia este anormala si se intrerupe tratamentul
senzatia de arsura la procedurile fierbinti
- pe suprafata limitata ea trebuie suportata de bolnav
- daca apare insa durere in extremitati la vascularii periferici/precordiala la coronarieni/abdominala se intrerupe tratamentul
semnele ce apar tardiv dupa procedura: tulburari de somn, apetit, TR ce sunt semne ale tulburarilor de reglare datorita supradozarii si trebuiesc diferentiate de reactia (criza) balneara
4. Aprecierea reactiei dermo vasculare(RDV)
RDV buna: vasodilatatie cu aflux de sange, culoare roz - rosiatica a pielii, incalzire tegumentului chiar la aplictii reci, senzatia de placut, disparitia in 2 - 5 sec. a unei pete albe post digitopresiune tegumentara ( metoda Dalmady)
RDV negativa: piele de gaina, tegument palid- cianotic, senzatia de frig sau chiar frisoane, posibilitate asocierii de semne generale (moleseala, cefalee, inapetenta, insomnii), disparitia in 8 - 9 sec a unei pete albe post digitopresiune tegumentara ( metoda Dalmady)
2.2.2. Mijloacele si tehnica HTT
1. Compresele
a) Dupa temperatura:
b) Dupa regiune : La cap- Reci - calde
- Partiale - complete
La gat: reci, calde
La torace: reci, calde, stimulante (cruciate)
Precardiale:reci (T18 - 24 C, D = 2 - 3 x 10 -l5 min 1 -2 x 1 -l,5 ore)
La trunchi:reci, calde, stimulante
La abdomen: reci, calde, stimulante (D = 2 3 ore toata noaptea)
La gambe:stimulante
2. Cataplasme = calde
a) Umede
b) Uscate -incalzire
3. Hidrofoarele: reci /calde:
4. Frictiunile
Frictiunile sunt proceduri la care pe langa factorul termic intervine si factorul mecanic intr-o masura destul de accentuata.
Ele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
Dupa temperatura:
reci, de 16-l8s Celsius;
alternante, de 38-40s Celsius cu 1618s Celsius.
Dupa regiunea si modul de aplicare:
partiale, ce intereseaza extremitatile:
T reci - bolnavul dezbracat este asezat pe un pat si este invelit in cearsaf si patura, avand descoperita numai extremitatea asupra careia se actioneaza. Cu un prosop inmuiat in apa rece si bine stors se acopera membrul respectiv, se fixeaza bine prosopul la radacina membrului si apoi se frictioneaza rapid cu ambele maini peste corp, cu miscari lungi, pana ce acesta se incalzeste usor. Apoi se acopera extremitatea cu cearsaful cu care este invelit bolnavul si se repeta procedura. In final se acopera cu patura si se trece apoi la alt membru.
T alternante - se foloseste aceeasi tehnica, dar prosopul initial este inmuiat in apa calda, apoi urmeaza cel rece, cu parcurgerea acelorasi etape.
complete, de obicei reci si numai rareori alternante:
T partial complete - se frictioneaza intr-o succesiune prestabilita a tuturor segmentelor corpului, terapeutul stand in partea dreapta a bolnavului (membrul inferior stang
T total complete - initial bolnavul se uda cu apa rece pe fata si i se aplica o compresa rece pe frunte, pentru evitarea congestiei cerebrale retroactive. Cearsaful folosit se inmoaie in apa, se stoarce iar bolnavul, stand in picioare este invitat sa ridice bratele si apoi se infasoara in cearsaf dupa o anumita metodologie (un colt al cearsafului se aplica in axila stanga si de acolo in spate peste umarul drept bolnavul coboara bratele peste cearsaf care este infasurat apoi peste umarul drept se trece peste fata anterioara a toracelui si apoi peste umarul stang, iar marginea superioara a cearsafului se aplica bine in jurul gatului). Apoi dintr-o parte a bolnavului, se executa frictiuni lungi si repezi, de la gat pana la picioare, mergand cu mainile pe fata anterioara si posterioara in sens contrar. Se trece in fata bolnavului si se frictioneaza partile laterale. Frictiunea se efectueaza pana la incalzirea cearsafului. La terminare se sterge rapid bolnavul si fie este invelit intr-un cearsaf uscat si lasat sa se odihneasca, fie i se recomanda o plimbare de 2 ore
Efectul frictiunii complete poate fi intarit de:
T Baia de cearsaf - dupa terminarea frictiunii se arunca puternic de jos in sus, peste cearsaf, de la 1-3 m, cate o galeata cu apa rece. Apoi se loveste cu palmele intreaga suprafata pana se incalzeste. La terminare se continua ca la frictiunea completa.
T Baia de curent de aer, indiferent daca este urmata sau nu de baia de cearsaf - la terminarea frictiunii se aplica un cearsaf uscat peste gatul bolnavului cu colturile peste umeri si care sunt tinute de catre acesta cu ambele maini. Terapeutul prinde colturile opuse si executa vanturari de sus in jos pana se inrosesc tegumentele.
5. Spalarile
Sunt proceduri la care actioneaza in principal factorul termic, actiunea celui mecanic fiind mai redusa, dar totusi existenta si favorizand actiunea primului.
Spalarile se realizeaza cu un prosop inmuiat in apa, la temperatura indicata, care se stoarce usor. Cu miscari lungi de sus in jos si invers, repetate de 5-6 ori, se spala apoi regiunea respectiva. La final se sterge cu cearsaful de invelit si apoi se acopera.
Spalarile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
Temperatura:
T reci, de 18-22s C;
T calde, de 38-40s C;
T alternante, de 38-40s C, urmate de 18-22s C.
Regiune si metodologie:
> partiale:
T ale extremitatilor - initial fata anterioara si apoi posterioara,
T superioare si inferioare - initial fata posterioara, apoi anterioara, iar in final partile laterale;
> complete - bolnavului in picioare i se spala intai partea posterioara a corpului, de la calcaie la ceafa, apoi partea anterioara, de la degete la barbie, ulterior partile laterale, ce cuprind si membrele superioare, si, in final, partea anterioara a membrelor inferioare.
6. Afuziunile
Afuziunile constau din turnari de apa fara presiune asupra diverselor regiuni ale corpului, cu o stropitoare fara rozeta sau cu un furtun. La fel ca la spalare actiunea factorului termic este cea mai importanta, fara a o neglija insa pe cea a celui mecanic.
Afuziunile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
Temperatura:
T reci, de 18-22s C;
T calde, de 38-40s C;
T alternante, de 38-40s C, urmate de 18-22s C.
Regiune si metodologie:
partiale:
T la membrele inferioare - la bolnavul in ortostatism, incepandu-se cu zona posterioara interna si externa, apoi cea anterioara interna si externa:la labe, la genunchi, la coapse;
T la brate - bolnavul sezand se incepe turnarea de la police in sus pe fata interna pana la umar si se coboara pe fata externa;
T superioara - bolnavul in sprijin cu spatele mai sus decat umerii, isi apara cu o mana ceafa si se toarna de-a lungul coloanei vertebrale, din zona lombara pana la ceafa, executand concomitent si miscari de lateralitate;
T la ceafa - aceeasi pozitie ca anterior, dar se toarna la nivelul cefei o cana de 2-3 l, avand grija sa nu udam parul;
completa - la bolnavul in ortostatism se incep turnarile pe partea posterioara ascendent, de la calcai la omoplat, se trece prin zona interscapulara si se coboara pe partea opusa; apoi se intoarce bolnavul si se toarna dupa aceeasi regula;
fulger - dupa aceeasi metodologie ca la cea completa, la care se adauga si partile laterale, apoi se aplica un dus cu presiune de 1,5 atmosfere de la 3 - 5 m (factorul mecanic devine predominant aici).
7. Baile
Factorului termic si mecanic i se adauga la baile simple si imersia in apa, suportata de diferitele regiuni ale corpului sau corpul in intregime, si efectul diferitilor adjuvanti la baile medicinale
Baile se clasifica dupa temperatura, regiune si metodologie in modul urmator:
Bai simple:
generale:
□ la temperatura de indiferenta de 3435s C: T=34-35sC+0,2s(pentru stimulare elimarii Q metabolice) si se foloseste numai in reumatismul inflamator si afectiuni vasculare periferice
T tonicizante, cu o durata de 10-l5 minute;
T calmante, cu o durata de 15-30-60 minute;
□ reci, de 18-20s C, si racoroase, de 20-23s C:
T bai reci complete excitante, cu o durata de 10-30 secunde pana la 1 minut, la care se aplica in prealabil o spalare a fetei cu apa rece;
T bai de imersiune reci, excitante si tonizante - 3-5 imersii de 3-l0 secunde, bolnavul fiind asezat pe un cearsaf cu care este imersionat;
T baia cu valuri - intr-o vana umpluta sau cu apa se aseaza bolnavul cu picioarele indepartate si indoite din genunchi si se produc valuri, cu sensul de la picioare spre umeri, cu un dispozitiv asezat intre picioarele bolnavului, timp de 3-5 minute.
T baia de jumatate (halbbad):
- intr-o vana umpluta cu apa la un nivel de 25-30 cm se aseaza bolnavul cu jumatatea inferioara imersata pana la ombilic;
- bolnavul isi spala fata si isi arunca apa sau se frictioneaza pe maini, torace, abdomen;
- cu o cana de 1-l,5 l, din pozitie laterala si putin inapoia bolnavului, se fac turnari puternice asupra spatelui si umerilor, de 8-l5 ori, si apoi se realizeaza frictiuni rapide cu apa pe spate si partile laterale ale toracelui;
- pacientul se culca pe spate, isi indeparteaza picioarele si din dreapta picioarelor se fac 8-l5 turnari pe piept;
- terapeutul trece rapid la capul bolnavului si frictioneaza sub apa in ordine partile anterioara si laterale ale toracelui, apoi abdomenul, in sensul evacuarii intestinale;
- se frictioneaza, cu miscari lungi sub apa, membrul superior de partea opusa si apoi de aceeasi parte si membrele inferioare in aceeasi ordine;
T baia cu peria:
- bolnavul, asezat intr-o vana umpluta , isi spala fata;
- cu miscari lungi si inmuind peria de fiecare data cand coboara se spala spatele;
- bolnavul se lungeste pe spate si se periaza sub apa in ordine: toracele, pe fata anterioara si partile laterale cu miscari verticale, abdomenul cu miscari circulare in sensul evacuarii intestinale, membrul superior de partea opusa si apoi de aceeasi parte pe fete anterioare si posterioare si fara a neglija palmele, partea an-terioara si posterioara a membrelor inferioare, regiunea fesiera;
- bolnavul se ridica putin sprijinit pe calcaie si brate si periajul se reia inca o data in aceeasi ordine;
calde, de 36-39s C, si fierbinti, de 40-43s C:
□ bai calde:-T=36sC (nu produc hipertermie)
-T=37sC -intretinuta continuu (TC=37,3C)
-cu racire spontana (TCTC)
T simple, de 36-37s C, cu o durata de 15-30 minute;
T kinetoterapeutice, de 36-37s C, cu o durata de 20-30 minute:
- intr-o vana umpluta bolnavul este lasat linistit 5 minute;
- timp de 5 minute se executa pasiv, dinspre distal spre proximal, toate miscarile posibile ale articulatiilor membrului inferior opus si de aceeasi parte, membrului superior opus si de aceeasi parte, corpului si coloanei cervicale;
- bolnavul se odihneste 5 minute;
- timp de 5 minute executa activ aceleasi miscari in aceasta ordine;
- bolnavul se odihneste 5 minute;
- bolnavul se sterge si este lasat sa se odihneasca, usor acoperit.
T cu masaj (factorul mecanic devine primordial) - intr-o baie de 36-39s C, cu vana umpluta , se executa masajul dupa tehnica cunoscuta, pe zona indicata sau general.
□ bai fierbinti:
-simple de T=38 -intretinuta continuu (TC=37,6C)
-cu racire spontana (TC=37,3C)
-intense de T=39-40C (TC=42C) si la 43C se produc convulsii
T complete (piretoterapie) - intr-o vana cu apa de 35s C, dupa 2 minute de sedere, se creste temperatura apei cu 1s C / minut, pana cand ajunge cu 23s C mai mare decat tempe-ratura corpului, bolnavul fiind mentinut astfel 1 - 1 ore;
T simple - intr-o baie de 40-43 s C se sta 1 minut pentru efecte calmante si 5-l0 minute pentru efecte excitante.
partiale:
□ de maini, de picioare sau de sezut - in recipiente in care membrele pot fi introduse pana la coate sau pana la genunchi sau regiunea fesiera in intregime se realizeaza bai:
T reci, de 15-l8s C, cu o durata de 1-5 minute;
T calde, de 38-40s C, sau fierbinti, de 40-45s C, cu o durata de 10-20 minute;
T alternante - bai calde de 40s C timp de 2-3 minute, apoi bai reci de 15-l8s C timp de 20-30 secunde, cu repetarea alternanta de 3-5 ori;
T ascendente (Hauffe) - cand apei de 36s C i se creste tempera-tura cu 1s C / 1-2 minute, pana la temperatura de 40-44s C, cu durata totala de 15-30 minute;
□ speciale:
T plimbatul prin vana sau prin rau de 10-20 cm, timp de 5-l0 minute, dimineata cu picioarele goale;
T calcatul prin apa - in apa rece sub 15s C si la un nivel de 10-l5 cm bolnavul se plimba 1-5 minute cu picioarele goale;
Bai medicinale:
cu ingrediente chimice (iod, sulf, sare, sublimat, sapun), te medicinale si substante organice inrudite (malt, tarate de grau, amidon, flori de fan, mustar, menta, coaja de stejar sau castan, mustar) - intr-o vana cu apa de 25-35s C se introduc, in anumite proportii, substantele respective si bolnavul se imbaiaza timp de 5-l0-20 minute. La efectul termic si mecanic se adauga cel specific adjuvantului, ele completandu-se reciproc. Totodata apare o stare de bine a bolnavului, cu cresterea confortului fizic si psihic.
cu bule de diverse gaze (CO2, O2) - intr-o vana cu apa la 30-35s C se introduce gazul in apa de la un tub, printr-un furtun legat la un capat de un manometru de presiune si prin celalalt la un generator de bule. Durata baii este de 5-20 minute. Bulele adera la firele de par ale tegumentului si realizeaza un micromasaj local. Totodata prin excitarea receptorilor periferici se genereaza o vasodilatatie locala si un schimb termic intre zona centrala si periferica a organismului. Rolul factorului mecanic este mic, insa cu efecte benefice.
Bai speciale:
Bai de abur: T≈50-55sC si D=10-l5min
□ complete: flux termic=20 cal/min/m S corp si se pierd prin TL, daca capul ramane afara=0,7cal/min/m S corp
□ partiale: cap, trunchi, maini, picioare, sezut
Bai de aer cald: T≈60-70sC si D=10-20 min
□ complete
□ partiale
Bai de lumina: T≈50-55sC si D=10-l5min
□ cu becuri albe: D=5-20 sec
- completa (generala): dulap captusit cu 20-25 bec x 100 W sau 35-40 bec x 60 WTRIRTincalzirea aerului la T=70-80C ce determina TC cu 1C dupa 8-l0 min, se produc 2-2.4 W, S tegumentului expus=1m, in tegument patrunde doar 1/3 din energia becurilor = 60-80 mW/cm S tegum (toleranta organismului =100-l20 mW/cm S corp), flux termic realizat=8-l1 cal/min
- partiale: cap, umar, ceafa, membrul superior, membrul inferior, partea superioara, partea inferioara
□ cu becuri de diverse culori
- complete
- partiale
Bai de soare, nisip, namol: T≈50-55sC si D=10-l5min
□ bai de soare: D=3-5min 30-40 min
-generale
-partiale
□ bai de nisip: T=45-60sC, D=20-40
□ bai de namol: -in zona de - termoindiferenta
- caldura: namol de turba cu Tmax=47 (la T namol=42C acelasi efect ca la T apa=40C datorita termopexiei si termoconductibilitatii<apa)
-onctiunea cu namol rece : desi apartine terapiei cu factori contrastanti, are efect hipertermizant prin Q metabolica + Q radianta
8. Dusurile
Dusurile sunt aplicatii de apa cu temperatura variabila sub presiune, cu ajutorul unor dispozitive speciale. Factorul mecanic se adauga celui termic, capatand o importanta cel putin egala.
Dusurile se clasifica in modul urmator:
Dupa temperatura apei:
reci, de 18-20s C, timp de 0,5-l,5 minute, cu caracter excitant
calde, de 38-40s C, si fierbinti, de 45s C, care in aplicatie sub 5 minute au efect calmant, iar in aplicatie peste 5 minute au efect excitant;
alternante, de 38-40s C, timp de 40 secunde, cu cele de 18-20s C, timp de 10-l5 secunde, avand efecte tonifiante;
Dupa forma jetului produs de dispozitivul de evacuare:
dusuri rozeta, cu efect calmant;
dusuri sita, cu efect tonifiant;
dusuri sul, cu efect excitant (daca se aplica sub forma dusului alternant, cu o presiune de 1,5-2 atm si de la o distanta de 2-4 m, cu 2-4 alternatii, realizeaza dusul scotian);
Dupa directia de aplicare a jetului:
orizontale;
verticale ascendente sau descendente, de tip:
T general;
T local - dus de sezut.
9. Impachetarile
a) Umede : T= 18 - 20 C, faza de excitatie (minutul 0 - 15) faza de calmare (minutul 15 - 50) faza de hipertemie (minutul 50 - 90), D scurta (10 min)-medie (40-50min)-lunga (50-90 min)
Completa: nu aduce Q din exterior dar produce hipertermie in minutul 50-90 prin acumularea Q metabolice
De trei sferturi (fara membrele superioare)
Inferioara ( ombilic - distal membrele inferioare)
Modificata (cruciata torace + inferioara)
Superioara (brate portiunea pana unde bratele ating coapsele)
La trunchi (axila - pube si fara membre)
b) Uscate: complete, D = 1,5 ore
c) Cu parafina
pensulare pentru regiuni intinse: G (grosime) = 05 - 1 cm, D = 30 - 60 min.
mansoane pentru articulatiile mari
bai de parafina pentru extremitati
fesi parafinate pentru articulatiile mici
placi de parafina pentru regiuni e: G = 2 - 3 cm, D = 20 - 40 min
d) Cu namol: G = 2 - 3 cm, D = 20 - 40 min
e) Cu nisip (baia de nisip): T = 45 - 60 C, D = 20 - 40 de min
■ Baile cu vartej de apa (whirl-pool)
Intr-o vana cu apa la temperaturi variate, cuprinse intre 18 s C si 39 s C, se realizeaza vartejuri de apa, fie prin mijloace rotatorii, fie prin diuze, care introduc aer sub presiune. Factorul mecanic este dominant, realizand un masaj tonic general.
Se aplica mai multe dusuri rozeta de 38 - 40s C,
verticale, timp de
8-l5 minute, perioada in care se
efectueaza si masajul partial (de obicei) sau general (mai rar). Componenta mecanica este
foarte importanta in acest caz.
Intr-o vana cu apa la 35 - 38s C se aplica dusul sub apa la o tempe-ratura cu 1-2s C mai mare decat temperatura vanei si o presiune a jetului de 1-3 atm, pe directie oblica menajanta sau perpendiculara tonifianta, la o deschidere de 1-5 cm si folosind o diuza sita (sedativa) sau sul (tonifianta).
■ Terapia cu factori contrastanti (cura Kneipp)
Din aceasta categorie fac parte:
bai in bazine cu apa termala in aer liber, urmate de dusuri reci;
bazine de mers : mers lent prin apa calda de 38-40s C si intors rapid prin apa rece de 18-20s C, 4-5 alternante;
helioterapie, urmata in ordine de onctiuni cu namol rece, bai de lac si masaj uscat.
clasica finlandeza: T aer=70-80-l00C, umiditate relativa=60-80%, TC lent cu 1C/10-l2 min
artificiala (electrica)
Baia cu te medicinale (mustar, coaja de stejar, musetel, menta, flori de pin, malt, amidon):T=20-25C, D=5min
Bai cu bule de diverse gaze si in special CO2: T apei=30C, CO2 absorbit prin tegumente=30-35 ml CO2/1 l H2O/1 m S tegument si determina vasodilat periferica contra gradient T TC cu 0.4-0.7C/20-30min
Bai reci complete in cada, piscina sau bazin: T15C, D=10-30 sec 1min
Bai de imersiune rece: T=15-l8C, D=3-l0 sec x3-5 ori
Bai cu valuri: T=28-32C, D=3-4min
Baia de jumatate (Halbad): -simpla: T=32C, D=3-5min
-cu racire: T=32 29-30C, D=3-5 min
Baia cu peria: T=32-34C, D=3-5 min
Bibliografia selectiva a modulelor 2.1. si 2.2.
1) Dinculescu Tr., Weiss L.: Balneofizioterapie generala, Institutul de Medicina si Farmacie, Bucuresti, 1955;
2) Dinculescu Tr.; Weiss L.: Balneofizioterapie generala, Editura Medicala, Bucuresti, 1963
3) Sturza M., Baltaceanu Gh.: Fizioterapie, Institutul de Medicina si Farmacie, Bucuresti, 1957
Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodoreanu E., Grigore L.: Cura balneoclimaterica in Romania, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1984
Sa-i fie rusine cui se gandeste la ceva rau cand este vorba de clisme" spunea Edgar Cayce. Trebuie aratat ca acest tratament interior cu apa calda est [...] |
Saint-Exupery spunea in "Pamantul oamenilor" despre apa: "Nu necesara vietii, ci insasi viata este tu, cea mai pretioasa bogatie a lumii esti cea [...] |
Ele constituie al treilea grad de stimulare a organismului uman si trebuie sa fie manevrate cu mai multa prudenta decat cele doua grade precedente. St [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre hidroterapia |
| Alte sectiuni |
|
Ai o problema medicala? |
