Tarhon

TARHON

Artemisia dracunulus. Fam. Compositae.

Denumiri populare: dracon, tarcon, tacon, tarcum.

In traditia populara: cultivata pentru uzul culinar, ca aromatizant al mancarurilor.

Peste ta pisata cu radacina cu tot se turna otet, se lasa sa stea astupata o jumatate de ora, apoi se tinea calduta in gura, contra durerilor de dinti. Se manca pe inima goala sau se bea ceai din frunze, pentru pofta de mancare. Ceaiul din tulpini si frunze se lua contra bolilor renale.

Compozitia chimica: ulei volatil cu: meticavicol, folandren, acimen. Tanin, substante amare, urme de iod, vitaminele: B1, C, saruri minerale diverse.

Actiune farmaceutica: are efect de stimulare asupra apetitului si digestiei, fara sa irite. De asemenea mareste eliminarea biliara, diuretic, fluidifica secretiile bronhice, expectorant, aperitiv, aromatizant.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: anorexie, ascita, atonie digestiva, boli de ficat, boli renale, bronsita, condiment in regimul desodat, dischinezie biliara, dureri de cap, dureri de dinti, edeme, hidropizie, reumatism, tulburari dispeptice.

Preparare: se poate folosi la condimentarea alimentelor sau se va face un ceai dintr-o lingurita de frunze maruntite care se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi, extern se face cu cantitate dubla de ta.