isi are inceputurile in prima parte a secolului XX, fiind creata nu numai din dorinta de a oferi ingrijire pe timpul zilei copiilor mamelor salariate, prin care ei sa fie pregatiti pentru intrarea in scoala. Scopul principal a fost sa li se ofere copiilor de 3-4 ani, pentru jumatate daca nu chiar trei sferturi din zi, sub supravegherea unor educatori bine pregatiti, posibilitatea de a trece printr-o serie de experiente loroase care sa ii ajute sa-si dezvolte personalitatea in toate directiile si sa devina mai sensibili, capabili, creativi; experiente de genul: dans, muzica, pictura, modelarea lutului, constructii cu cuburi si joaca energica. Copin au astfel ocazia sa sorteze o experienta de viata mai sta si sa se pregateasca ca sa devina adulti pe calea ingrijirii papusilor si a jocului de-a familia.Intr-o
gradinita ideala, exista si locuri izolate, linistite, in care copilul se poate juca singur atunci cand simte nevoia de intimitate. Scopul educatorilor este sa il ajute sa-si dezvolte o gama larga de aptitudini: academice, sociale, artistice, muzicale si atletice. Se pune accentul pe initiati, independenta, colaborare (discutii si impartirea jucariilor in loc de cearta si bataie pentru posesia lor) precum si pe joaca dupa dorinta si imaginatia fiecarui copil.
