eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Bolile copilariei

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile copilariei

Febra - reglarea temperaturii, tratament

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Febra - reglarea temperaturii, tratament
Febra este principalul motiv de prezentare la medic a sugarului si a copilului mic. Ea se defineste ca o crestere a temperaturii corpului peste normal, acceptA¤ndu-se ca valori "normale" temperatura rectalA¤ intre 36,1A°C-37,8A°C, incluzA¤nd variatiile: circadiene (dimineata, valo-rile cele mai mici); de vA¤rstA¤ (cu cA¤t vA¤rsta este mai micA¤, cu atA¤t valo-rile normale sunt mai mari); de efort flzic. La copil, febra poate sA¤ aparA¤ ca un eveniment acut sau ca un simptom cu evoluA¼e prelungitA¤.

Reglarea temperaturii
Temperatura corpului este mentinutA¤ in limite relativ inguste, cu toate variatiile largi interne si externe la care este expus corpul uman, fiind controlatA¤ de un sistem termoreglator, care moduleazA¤ producerea si pierderea de cA¤ldurA¤ pentru a mentine o temperatura centralA¤ in limite normale.
Sistemul termoreglator este localizat in regiunea preopticA¤ a hipo-talamusului anterior (POHA) cu un punct de reglare termicA¤ "set point" care controleazA¤ producerea si pierderea de cA¤ldurA¤ in functie de informatA¼le primite de la receptorii termici periferici (cutanati) si centrali (scerali - stomac, intestin).
Producerea de cA¤ldurA¤ este dependentA¤ de rata meolismului bazal (RMB) - influentatA¤ de vA¤rstA¤, de statusul endocrin tiroidian, de temperatura mediului inconjurA¤tor si de actitatea fizicA¤ si tonusul muscular - frison.
Pierderea de cA¤ldurA¤ se face: 60% prin radiaA¼e (diferenta dintre temperaturile suprafetelor); 25% prin evaporare (perspiratia insensi-bilA¤ si sudoratia); 15% prin conductie (contactul direct) si convectie (curenti de aer).




Cresterea temperaturii corpului poate fi explicatA¤ prin trei meca-nisme flziopatologice:
1. Cresterea nivelului punctului de reglare termicA¤ din hipotala-musul anterior sub actiunea prostaglandinelor, mecanism implicat in infectii, boli de colagen, malignitA¤ti si in care cresterea temperaturii corpului este numitA¤ febrA¤ si valorile nu depA¤sesc 41A°C;
2. Producerea excesivA¤ de cA¤ldurA¤ ce depA¤seste pierderea: in into-xicatia salicilicA¤, hipertiroidism, temperatura excesivA¤ a mediului inconjurA¤tor, hipertermia maligna;
3. Afectarea sistemului de pierdere a cA¤ldurii, ca in displazia ecto-dermalA¤ anhidroticA¤, in socul caloric, in intoxicatia cu anticolinergice, fenotiazine, cu drogurile strA¤zii/LSD. In aceste ultime douA¤ situatii cresterea temperaturii corpului este numitA¤ hipertermie si valorile ei depA¤sesc 41 -45A°C. Hipertermia constituie o stare criticA¤ si o urgentA¤ terapeuA¼cA¤.


Patogenia febrei

Febra este produsA¤ prin dereglarea "set point" din POHA sub actiunea unor mediatori chimici implicati in procesul inflamator - piroxem endogeni, prin intermediul prostaglandinelor (PGE1-2) (ural8.1).
Organismul rA¤spunde la cresterea "set point" printr-o vasoconstrictie perifericA¤ care limiteazA¤ pierderea de cA¤ldurA¤ si creste generarea de cA¤ldurA¤ prin frison si cresterea RMB.


Tratament

Tratamentul febrei rA¤mA¤ne un subiect controversat, deoarece s-a demonstrat cA¤ febra poate fi un fenomen de apA¤rare benefic orga-nismului, dar existA¤ si situatii in care poate fi periculoasA¤.
Efectele Jauorabile sunt: impiedicarea multiplicA¤rii si supraetuirii unor agenti patogeni (gonococ si Treponema pallidum), distrusi la tem-peraturi de peste 40A°C; scA¤derea fierului seric care impiedicA¤ cresterea unor rusuri si bacterii (pneumococ); stimularea fagocitozei, a migrA¤rii leucocitare si a produc(jei de interferon.
Efectele nefavorabA¼e ale cresterii temperaturii peste 40A°C: deprima-rea functiilor imunitare, cresterea RMB cu 10-20% pentru fiecare PC, cresterea proportionalA¤ a consumului de 02 si a producerii de COz, a necesarului de lichide si calorii; suprasolicitarea sistemului cardiopul-monar si aparitia convulsiilor la copin susceptibili intre 6 luni si 5 ani.
Decizia de tratament a febrei trebuie indidualizatA¤ pentru fiecare pacient. Pare rezonabil sA¤ tratA¤m febra la copin cu susceptibilitate de convulsii febrile (vA¤rsta: 6 luni - 5 ani sau istoric familial de convulsii); la pacientii cu boli grave (septicemie, soc septic); la pacientii cu boli neurologice, pulmonare, cardiace; pacientii cu febrA¤ de peste 40A°C.

2. Mijloacele nefarmacologice de combatere a febrei zeazA¤:
- hidratarea copilului pentru mentinerea unui volum intravascu-lar adecvat (atentie insA¤ la riscul hiperhidratA¤rii si hiponatremiei);
- myloace de rA¤cire externa: bA¤i cu apA¤ cA¤ldutA¤ progresiv rA¤citA¤, impachetA¤ri cu apA¤ cA¤ldutA¤, imersia sau frectia cu apA¤ rece ca gheata. Frectia cu apA¤ cA¤ldutA¤ progresiv rA¤citA¤ cu 2A°C sub temperatura corpului, la fiecare 2-3 minute, pA¤nA¤ la o temperatura a apei de 30-34A°C, determinA¤ o scA¤dere lentA¤ a temperatura corpului si se foloseste ca adjuvant al antipireticelor la sugari si la copin mici care au suprafete cutanate mari In raport cu volumul. Frectia sau imersia in apA¤ rece ca gheata are un efect de rA¤cire rapid, dar creste dis-confortul pacientului si poate produce frison si cresterea producerii de cA¤ldurA¤. AceastA¤ metodA¤ este indicatA¤ numai in stA¤rile hiperter-mice (soc caloric, hipertermii maligne), la copin cu boli neurologice, la copin cu hipersensibilitate la antipiretice sau in boli hepatice grave.
CA¤nd se foloseste numai baia/impachetarea cu apA¤ cA¤ldutA¤, temperatura corpului rene rapid la valorile ridicate de dinainte de trata-ment. Mijloacele de rA¤cire externa nu readuc la normal punctul termic. Folosirea combinatA¤ a impachetA¤rii/bA¤ii si a agentilor anA¼pireA¼ci are drept rezultat o scA¤dere mai rapidA¤ si mai pronuntatA¤ a febrei.
Frectiile sau ImpachetA¤rile cu alcool/otet sunt contraindicate, deoarece alcoolul poate fi absorbit prin piele sau inhalat, ducA¤nd la posibilitatea unei intoxicatii etilice, cu hipoglicemie si comA¤.


Educatie sanitarA¤

Febra este unul dintre simptomele supraestimate. Multi pA¤rinti se tem nejustificat de pericolele ce ar putea deriva dintr-o febrA¤ moderatA¤, pe care totl copii o experimenteazA¤ in mod repetat; este ceea ce se eticheteazA¤ drept "fobia de febrA¤" si care conduce la somn pierdut, supratratament si zite inutile la medic. In continuare sunt prezen-tate unele dintre cele mai rA¤spandite legende legate de febrA¤:


1. Febra provoacA¤ lezarea creierului:

GRESIT: febra de 40-41 A°C (180A°F) este periculoasA¤; febra natu-ralA¤ din infectiile bacteriene/rale nu trece de 40A°C (105A°F);


2. Febra netratatA¤ ajunge la 41 -42A°C (110- 115A°F):

GRESIT: chiar febra netratatA¤ se opreste la 40A°C (105A°F), dacA¤ copilul nu este tinut in loc cald sau supraimbrA¤cat. Termostatul central mentine febra din infectii in limite sigure.


3. Febra netratatA¤ va cauza convulsii:

GRESIT: pentru 96% din copii, numai 4% pot face uneori convulsii la febrA¤, scurte, nepericuloase, fA¤rA¤ complicata.


4. OricefebrA¤ este "rea", periculoasA¤:

GRESIT: capacitatea de a produce febrA¤ este prezentA¤ la tot regnul animal. Febra declanseazA¤ productia de anticorpi, Incetineste multi-plicarea rusilor/bacteriilor.


In concluzie datele actuale sugereazA¤ cA¤:

- febra este beneficA¤, uneori necesarA¤ pentru supraetuire;
- cA¤nd copilul are febrA¤, unul dintre scopurile tratamentului este mentinerea febrei sub 39A°C, nu eliminarea ei;
- febra nu este un inamic !

FEBRA ACUTA SI BACTERIEMIA OCULTA„
La 5-20% dintre copin febrili nu se pot edentia semne de loca-lizare care sA¤ explice febra FFSL (febrA¤ fA¤rA¤ semne de localizare).
FFSL se define^te ca o febrA¤ acuta, cu durata sub 5-7 zile; febra cu durata de peste 14 zile este decretatA¤ febrA¤ prelungitA¤/febrA¤ de origine necunoscutA¤, neexplicatA¤ (FON).
FFSL este mai frecventA¤ la copin sub 5 ani, cu un vA¤rf al frecventei intre 6-24 de luni. Multe dintre cazurile de FFSL se rezolvA¤ spontan fA¤rA¤ un diagnostic specific silit, putA¤nd fi procese infectioase minore sau debutul unor boli infectioase (varicela, rujeola, infectia cu citome-gal rus) cu perioada de invazie lungA¤ in care febra poate fi singura manifestare.
Termenul de BO se referA¤ la copin cu o stare generalA¤ bunA¤ si hemo-culturA¤ poziA¼vA¤ pentru un agent microbian, dar fA¤rA¤ edentierea unui focar sepA¼c, in opoziA¼e cu septicemia ("sepsis"), care se foloseste pentru un copil febril cu stare generalA¤ alteratA¤ si edentierea focarelor septice.


Majoritatea autorilor isi pun intrebarea: "este febra un marker al bacteriemiei ?".
Copin cu BO nu au un aspect clinic de infectie sistemicA¤ (pneu-monie, meningitA¤, abcese), ci par sA¤ aibA¤ o infectie minorA¤ (sinuzitA¤, otitA¤, faringitA¤), la care rezultatul pozitiv al hemoculturii nu poate fi anA¼cipat. Totusi, acesti copii cu BO pot dezvolta complicatii secundare (meningitA¤, artritA¤ septicA¤) intr-un procentaj mic, dacA¤ nu sunt tratati corespunzA¤tor.


Epidemiologie

Numai 5% din copin cu FFSL sau BO, dar acest procent reprezintA¤ mai mult de 50% din totalul copiilor cu BO. Incidenta BO este de 3-5% la grupa de vA¤rstA¤ 3-36 luni, cu un maximum sub 2 ani, din cauza fac-torilor imunologici (scade protecA¼a prin anticorpi materni) si epidemio-logici (prin cresterea contactului cu alti copA¼ bolna in colecA¼tate, natura si rulenta germenilor).
Agentii microbieni cel mai frecvent implicati in BO sunt: Streptoco-cus pneumoniae, Haemophilus influenzae tip b, Salmonella si menin-gococ.
Diagnosticul etiologic al febrei acute la copil include conditii variate, de la infectii rale de cA¤i respiratorii pA¤nA¤ la infectii severe ca bacteri-emia si meningitA¤ (elul 18.2).

Evaluarea diagnostica a unui copil febril trebuie sA¤ sileascA¤ dacA¤ febra este de cauzA¤ infectioasA¤ sau neinfectioasA¤, etiologia bac-terianA¤ sau nebacterianA¤, localizarea anatomicA¤ a procesului febril.
Din anamnezA¤ trebuie sA¤ retinem: durata si mA¤rimea febrei; prezenta simptomelor asociate (cefalee, tuse, vA¤rsA¤turi, rash-uri); modificA¤rile de comportament (iriilitate, letargie); expunerea la boalA¤ in familie sau contactul cu alti copii bolna in colecA¼tate. Un istoric de infectie anterioarA¤ severA¤ ca meningitA¤ bacterianA¤, infectii bacteriene recurente, prezenta tulburA¤rilor imunologice (hipogamma-globulinemie, infectie, HIV, asplenie etc.), indicA¤ un risc crescut de etio-logie bacterianA¤.
Folosirea antibioticelor si antipireticelor poate avea implicatii serioase asupra evaluA¤rii febrei, deoarece poate negativa culturile bacteriene si afecta evaluarea clinicA¤ a pacientului.

Examenul clinic atent al copiilor febrili poate permite selectarea unei subgrupe de pacienti ce aratA¤ bine, se joacA¤, mA¤nA¤ncA¤ bine si au un risc minim sau neglijabil de BO.
Observarea atentA¤ si analiza semnelor tale, a stA¤rii de hidratare, a stA¤rii mentale, a perfuziei periferice, prezenta sau nu a suferintei car-diace, a splenomegaliei, a modificA¤rilor neurologice (rigiditatea cefei, con-vulsA¼) sunt necesare pentru aprecierea acuitA¤tii bolii, a necesitA¤tii de spitalizare si/sau nu de investigatii paraclinice.
Observatia in conditii optime urmA¤reste sase criterii cu valoare pre-dictivA¤ de boalA¤ severA¤, care sunt: calitatea tipA¤tului, reactia la pA¤rinti, oiciunea, culoarea pielii, starea de hidratare si consolabilitatea.

Copin intre 6-24 de luni cu FFSL, ca si cei cu febrA¤ peste 40A°C, au un risc crescut de BO si necesitA¤ conflrmarea sau nu a BO, a unei boli infectioase grave.

Testele de laborator folosite in investigarea unui copil cu FFSL cu risc crescut de BO, ca si pentru diagnosticul infectiilor care pot fi inaparente la examenul clinic sunt:
a) Teste Screening - indirecte (leucograma, VSH, fibrinogenul, pro-teina "C", radiografia pulmonarA¤, IDR la PPD); aceste teste sunt utile pentru depistarea pacientilor cu BO; leucocitele peste 10.000/mm3 cu neutrofile nesegmentate peste 500/mm2; VSH peste 30 mm/1 orA¤ sunt importante pentru luarea deciziei de introducere a terapiei anti-microbiene;
b) Testele directe: hemoculturi (testul diagnostic cel mai impor-tant) si teste rapide de detectare a antigenelor bacteriene (CIE, contraimunelectroforeza latex, cromatografie gazoasA¤);
c) Teste complementare pentru edentierea infectiilor urinare (uro-culturi), digestive (coproculturi, coprocitogramA¤), otice (exemplu O.R.L.), cerebrale (punctia lombarA¤, examenul LCR).
Factorii predicti pentru o BO sunt: vA¤rsta sub 2 ani si tempe-ratura peste 40A°C; prezenta leucopeniei (sub 5000/mm3) sau a leu-cocitozei peste 15.000/mm3; aspectul de copil bolnav; anamneza de contact cu Haemophilus influenzae, deficitul imunologic.

Tratamentul copiilor cu BO cu hemoculturi pozitive rA¤mA¤ne controversat in ceea ce priveste terapia antimicrobianA¤, mai ales la acei copii cu FFSL. Majoritatea autorilor sugereazA¤ un tratament antibiotic in prezen(.a unor hemoculturi pozitive, desi s-a demon-strat cA¤ administrarea antibioticelor orale nu impiedicA¤ complicatiile secundare - meningita bacterianA¤. Prezenta unei hemoculturi impune urmA¤torul algoritm clinico-terapeutic (ura 18.2).

Prognosticul pentru cei mai multi copii cu BO rA¤mA¤ne excelent, bacteriemia fiind un fenomen tranzitoriu ce nu necesitA¤ spitalizare, ci numai observare atentA¤ din partea medicului pentru depistarea la timp a eventualelor complicatA¼ ?i tratament antibiotic oral ambulatoriu.
75% din copin cu BO se ndecA¤ complet, iar la 25% existA¤ riscul complicatiilor (5% meningita, 5% celulite, osteoartrite septice, iar 15% bacteriemie persistentA¤).



Alte materiale medicale despre: bolile copilariei




Este o afectiune produsa de inhalarea unor aerosoli de oxizi metalici in stare nascanda. Cel mai frecvent apare inhalarea aerosolilor de Zn() (f [...]
Definitie si incidenta RAA este o boala inflamatorie acuta, nesupurativa, multi-sistemica, secundara unei infectii inalte de tract respira [...]
Identificarea exantemelor Rujeola (pojarul, morbili, boala 1-a) Descrierea eruptiei. Macule sau maculo-papule mici, de culoare rosu-inchis, apar intA [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile copilariei

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile