Din cauza naturii adesea indelungate a dificultatilor pacientilor si, probabil, a perceptiei publice cu prire la ceea ce presupune terapia, se considera adesea ca evenimentele sau relatiile din trecutul indepartat trebuie clarificate pentru a garanta solutionarea eficienta a dificultatilor actuale. Este normal ca pacientii sa intrebe "De ce sint asa? " si trebuie sa acordati timpul necesar pentru explicarea teoriilor recente referitoare la debutul si evolutia tulburarilor anxioase, nu numai pentru a satisface nevoia de intelegere a pacientilor, dar si pentru a consolida bazele si motivatiile interventiei. Hste posibil ca informatiile referitoare la istoricul problemei prezente, obtinute prin evaluarea initiala, sa releve evenimente existentiale importante, care au contribuit probabil la aparitia problemelor anxioase, insa acestea pot fi descoperite si pe parcursul terapiei. in terapia cognitiva, prin procesul de identificare a ginduriior, atitudinilor si conceptiilor daunatoare ies in edenta mai ales schemele de adaptare defectuoasa.
Este important sa le amintiti pacientilor ca terapia cogniliv-com-portamentala are in vedere modificarea ginduriior, sentimentelor si comportamentelor din prezent. Indiferent daca evolutia tulburarii este atribuita unui eveniment sau unor factori din trecutul persoanei, abordarea solutionarii problemei anxietatii ramine aceeasi in majoritatea cazurilor. Tratamentul se va axa asupra factorilor care declanseaza sau perpetueaza reactiile defectuoase in prezent. Cu toate acestea, rolul experientelor anterioare in dezvoltarea schemei tulburarii nu trebuie neglijat, pentru a facilita punerea la indoiala a unei conceptii daunatoare. De exemplu, o persoana care are conngeri solide referitoare la incompetenta sau inadaptarea proprie, bazate pe mesaje receptionate in copilarie, poate pune la indoiala gindurile automate despre incompetenta (nu doar prin intermediul unor argumente directe in sprijinul actualei competente), admitind : "Cred ca sint incompetent pentru ca mi s-a spus mereu lucrul acesta cind eram mic, dar asta nu inseamna ca e adevarat".
Uneori, pacientii se asteapta la disparitia completa a anxietatii din ata lor dupa incheierea tratamentului. Daca ei continua sa creada acest lucru, isi vor crea asteptari nerealiste legate de ameliorarea bolii si este putin probabil ca vor reusi sa elaboreze un pe care sa il respecte, in caz ca
anxietatea si-ar ("ace din nou aparitia intr-un moment ulterior al etii. Acest fapt prezinta o importanta deosebita in cazul persoanelor cu TAG, a caror anxietate este mai degraba asociata cu o tulburare a personalitatii, si nu cu una simptomatica, ele and nevoie de mai mult timp sa-si modifice predispozitiile carele fac vulnerabile la anxietate. Scopul rezonabil este de a controla anxietatea, nu de a o "ndeca", iar acest scop poate fi accentuat prin oferirea informatiilor despre anxietate, subliniindu-se ideea ca aceasta reprezinta o reactie fiziologica normala, care se poate dovedi chiar utila in anumite situatii din ata cotidiana.
Concluzii
In concluzie, revenind la afirmatiile lui Butler si Booth (1991), claritatea si creatitatea sint doua dintre cele mai importante abilitati necesare unui terapeut atunci cind se confrunta cu cazuri de TAG. in elaborarea unor strategii de tratament mai adecvate si, speram, mai eficiente pentru pacienti, terapeutul beneficiaza de ultimele descoperiri cu prire la psihopatologia tulburarii (in special la ingrijorare). Modelul cognitiv-comportamental faciliteaza transparenta si directionarea procesului de tratament, iar abordarea din perspectiva cerce-tatorului-terapeut induce flexibilitate si creatitate in relatia cu pacientii afectati de TAG.
