eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Termeni psihiatrici

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » termeni psihiatrici

Agitatie psihomotorie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Sindrom psihic caracterizat prin hiperactitate pe afectiv, ideativ si motor, manifestat clinic printr-o stare de agitatie globala

• de intensitate variabila pina la paroxisme incoercibile. Agitatia este insotita si de modificari in sfera instinctiva. in functie de profunzimea alterarii starii psihice, in clinica, se disting mai multe grade de agitatie: 1). Forme usoare, in care agitatia este moderata si da impresia ca este motivata; 2). Formele moderate, unde agitatia dene mai exprimata, bolnavul este dezinhibat, cu critica diminuata, mimica si pantomima zibil modificate, exprimind trairile psiho-afective patologice; 3). Gradul cel mai intens de agitatie este reprezentat de stari grave de neliniste psiho-mo-totrie, acte elastice, raptusuri, reactii explozive, agresitate marcata, actitate dezordonata, incoerenta, bizarerie. A.P. se intilneste in multe boli psihice and o expresie fenomenologica si o semnificatie prognostica diferita. Ea exprima nivelul de di-solutie a etii psihice. in general, A.P. nu este o componenta exclusiva a bolilor psihice, ea intilnindu-se si in afectiuni neurologice, medicale, boli toxiinfectioase etc. in psihiatrie A.P. constituie de multe ori o urgenta in cadrul PMD, a schizofreniei, a confuziei mintale, a epilepsiei etc. Dupa caracteristicile sirnptomatologiee, sindromul de A.P. poate permite silirea unui diagnostic pozitiv. Astfel: a). A.P. din marea criza anxioasa se manifesta prin stare de intensa neliniste, prirea speriata, onirism de tip confuzional, raptusul suicidar etc. (v. ANXIETATE); b). A.P. din confuzia mintala are caracteristic asocierea: 1). tulburarilor de constiinta de grade diferite (obnubilare, sopor); 2). prezenta sindromului biologic (febra, stare generala alterata, transpiratii, hiperleucocitoza, hiperazotemie etc.) si 3). delirul halucinator-oniric. c). A.P. din starile dementiale, apare frecvent in dementa senila, presenila, arteriopatica si posttrauma-tica. Pe fondul unei deteriorari psihice globale, se instaleaza episoade de neliniste, mai ales nocturne, cu insomnii rebele, irascibilitate, reactii coleroase, stereotipii de miscare, agresitate etc (v. DEMENTA), d). A.P. in epilepsie, apare paroxistic si are un debut s


i sfirsit brusc, caracteristic bolii. De obicei se manifesta prin stari confuzionale, dramatice, insotite de olenta si impulsitate, momente in care bolnai pot comite acte grave antisociale (delicte penale, homicid, agresiuni etc). (v. EPILEPSIE). Bolnai au amnezia episodului, e). A.P. din isterie, cunoscuta sub numele de "marea criza histerica" (Charcot), apare sub o forma clinica de mare expresitate; atitudini pasionale, crize de plins spasmodic, contorsiunile membrelor si capului, tipete, gemete etc, sint manifestarile obisnuite ale episodului. Determinismul este psihogen, dar adesea coexista stigmate isterice, ce dovedesc o anume predispozitie, (v. ISTERIE), f). A.P. de manie

• isi are originea in cerinta acuta de actitate, de miscare si zgomot, pe care o1 resimte bolnavul. in esenta, ceea ce caracterizeaza actitatea maniacului este teatralismul. Fizionomia, foarte mobila, variabila, traduce exaltarea si labilitatea afectiva. Miscarile sint ample, largi si expresive. Distrugerea obiectelor, agresiunea, atentatele, adesea olente (asa-numita "furie" maniacala) ilustreaza conduita bolnavului. O alta caracteristica este sintonia la ambianta, in care isi gaseste pretextele jocului, actiunii. Tahi-psihia insoteste aceasta actitate, adesea debordanta, continua, neobosita exprimindu-se prin prolixitatea si rapiditatea asocierii ideilor, care, la un moment dat isi pierd legatura dintre ele, ajungindu-se de la logoree la o veriila verbigeratie. Bolnavul cinta, ride, imita vecinii, se infurie, se cearta, dene olent, pentru ca tot atit de repede sa treaca la polul opus al dispozitiei (furie-buna dispozitie-veselie). Nu gasim halucinatii si nici delir. Anamnestic se descopera episoade similare sau depresive, g). A.P. din melancolie

• cu deosebire in melancolia de involutie si melancolia coleroasa, unde alaturi de afectul depresiv si delirul micromanic poate apare o stare de agitatie cu anxietate, strigate, lamentari, raptusuri suicidare, fugi care pericliteaza ata bolnavului, h). A.P. din schizofrenie

• este cunoscuta sub numele de agitatie catatonica (v. CATATONIE). Se caracterizeaza prin: debut brusc, nemotivat. Are o intensitate mare, asemanatoare cu cea din epilepsie. Miscarile bolnavului sint lipsite de armonie, stereotipe, bizare si neinfluentate de ambianta. Aspecte medico-legale. Prin neprevazutul si bruschetea debutului, precum si prin intensitatea desfasurarii A.P. poate pune in pericol ata bolnavului sau a celor din preajma sa (sinucidere, automutilare, agresiuni, incendiu, ol, omucidere). Debutul unor boli psihice grave, ca schizofrenia, poate imbraca un aspect medico-legal, prin aceste stari de mare A.P. Tratament. A.P. fiind o urgenta se cer luate urmatoarele masuri: 1). internarea pe cit posibil intr-un serciu de specialitate; 2). etarea bruscarii, sau "impachetarii" bolnavului (v. CA‚MASA DE FORTA); 3). asigurarea unei ambiante secu-rizante, calme; 4). examinarea clinica atenta, completata de o buna anamneza in vederea silirii diagnosticului pozitiv. in A.P. din manie, depresie, PMD si schizofrenie se administreaza psihotrope majore cu actiune sedativa puternica dupa urmatoarea schema orientativa: Plegomazin fiole sau lete

• 200•500 mg/zi, in 3•4 prize; Levomepromazin fiole sau lete

• 150•300 mg/zi

• idem; Haloperidol fiole sau picaturi (solutie)

• 5•20 mg/zi

• asociat cu un antiparkinsonian, ex. Romparkin 2•4 /zi. In A.P. neurotica de tip anxios: Diazepam fiole sau lete 20•60 mg/zi, in 3•4 prize; Levo-mepr


omazina 25•100 mg/zi; Napoton lete 20•60 mg/zi; in A.P. din isterie

• adesea este suficienta izolarea bolnavului si aplicarea unei psihoterapii indiduale adecvate sau asociate cu sedative (bromuri, valeriana, pasiflora etc.) sau medicatie placebo. in A.P. din confuzia mintala este esentiala descoperirea bolii organice ce determina tulburarea psihica; in raport cu elucidarea factorilor etiologici se va aplica tratamentul necesar (v. CONFUZIE MINTALA) cu sublinierea urmatoarelor principii: sustinerea functiilor tale (circulatie, respiratie); combaterea hipertermiei, deshidratarii si subnutritiei; administrare de psihotrope majore in doze moderate si pe o durata de timp limitata dupa cerinta; dupa caz antibioterapie si analeptice (in caz de colaps); supraveghere competenta si continua. A.P. din epilepsie beneficiaza de tratamentul clasic al acestei boli (bar-biturice, hidantoina) si de cel modern, mai ales Diazepam i.v. etc. A.P. din demente se combate cu sedative, tranchilizante sau psihotrope majore, dupa schema folosita in tratamentul A.P. maniacale cu atentia cuvenita rstei inaintate si a organo-patiilor coexistente (insuficiente cardiace, hepatice, renale, diabet etc.) care impun reducerea dozelor

• in general la jumatate din doza adultului.



Alte materiale medicale despre: termeni psihiatrici




Definitie. Acesta este un sindrom in care simptomul major este reprezentat de convulsii partiale complexe a caror origine se afla in leziuni ale [...]
Durere survenita in cursul somnului, care poate trezi bolnavul intr-o stare neplacuta. H. se intilneste la anxiosi, dupa stari tensionale, in depresii [...]
Este un heparinoid extras din mucoasa duodenala. Spre deosebire de heparina, are efecte anticoagulante reduse. in schimb, poseda, ca si heparina, o ac [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre termeni psihiatrici

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile