eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Modele psihobiografice in psihopatologie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Aspecte generale
Viata unei persoane nu are un caracter continuu si liniar. Ea este o suita de etape bine delimitate unele in raport cu altele si care se desfasoara intr-o succesiune cronologica precisa intre momentul nasterii si momentul mortii persoanei. Trecerea de la o etapa de ata la alta se face prin momentele de "criza psihobiologica". Acestea sunt: criza psihobiologica de evolutie, din adolescenta si criza psihobiologica de involutie care marcheaza trecerea de la varsta adulta la batranete.
Ca biografie, ata este considerata din punct de vedere cronologic ca o succesiune de etape si evenimente care sunt specifice persoanei respective. Dar aceste aspecte, predominant evenimentiale, nu exprima in totalitate caracteristicile indiduale si nici ceea ce este specific in ata unui indid, luand prea putin in considerare aspectul psihologic al "etii traite" de persoana.
Viata are, din punct de vedere obiectiv, un dublu aspect. Pe de o parte, aspectul sau formal-extern, ceea ce este "zibil" in exterior la un indid de catre celelalte persoane din jurul sau, iar pe de alta parte, aspectul trait-interior, ceea ce nu se vede, dar este "resimtit" in interior de catre persoana respectiva si nu este accesibil celorlalte persoane si nici inteligibil pentru acestea. Partea formal-externa a etii constituie biografia persoanei, pe cand partea traita interior constituie ata interioara a acesteia, ceea ce este pur sufletesc si personal pentru indid, sau istoria interioara a omului.
Orice ata are si un aspect subiectiv. Ea este "imaginea etii" asa cum o percepe, o simte, si-o doreste indidul in conformitate cu aspiratiile sale, cu statutul si rolul social pe care-l detine sau catre care tinde. Orice persoana este tentata sa "vada" numai anumite aspecte ale etii personale; pe unele sa le "uite", pe altele sa le "scoata in edenta" si, in plus, sa mai "adauge" "elemente biografice" inexistente, imaginare, cu scop corectiv sau de compensare, supraevaluare etc. In felul acesta se constituie, in paralel cu biografia reala un mit biografic sau un roman biografic indidual.


Filozofia existentei si a persoanei a adus importante contributii la analiza psihobio-grafica a persoanei umane, cu aplicatii multiple in psihologie, psihanaliza si psihopatologie (S. Freud, Ch. Buhler, O. Rank, L. Binswanger, R. Allendy, M. Robert, S. Bataglia, E. Minkowski, R. Le Senne, J. Starobinski).
Cunoasterea dinamicii etii indiduale, precum si aspectele sale tipologice, normale si patologice, constituie o ziune sintetica asupra persoanei umane, atat in sfera psihologiei, cat si in cea a psihopatologiei. Studiile de psihopatologie au scos in edenta importanta studiilor biografice ale cazurilor clinice si in special in intelegerea dinamicii psihologice normale sau patologice a acestor persoane (K. Jaspers, E. Minkowski, L. Binswanger, D. Cargnello).
Dincolo de aspectele generale, obiective sau subiective, ale etii indiduale, o importanta deosebita o au studiile diferentiale, care silesc existenta unor "tipologii" sau modele de ata, atat in conditiile normalitatii, cat si in conditiile alteralitatii psihopatologice. Modelele de ata sau tipurile de existenta au valoarea unor ziuni sintetice asupra etii indiduale, o ziune globala care depaseste studiul de caz si ne da informatii deosebit de pretioase referitoare la natura persoanei, a sensului etii acesteia, precum si o explicare a destinului sau. Acest aspect are o valoare esentiala in psihopatologie pentru intelegerea semnificatiei alteralitatii existentei umane in conditiile variate impuse de procesul morbid psihopatologic.
Vom analiza in continuare modelele psihobiografice normale si modelele psihobio-grafice patologice sau patobiografiile.

Modelele psihobiografice normale
Nu exista ata lipsita de semnificatie, de importanta si de originalitate. Analiza oricarei eti omenesti ne pune in fata aspecte inedite, interesante, pasionale, din care se pot scoate concluzii deosebit de importante teoretic si practic pentru cunoasterea fiintei umane.
Sensul etii este dat de valorile interiorizate de indid prin educatie, imitatia modelelor etice, familiale, scolare, cultural-spirituale, dar si de temperamentul, caracterul si dispozitiile personale ale acestuia. Din aceste considerente, vom admite ca ata unui indid este, pe de o parte, rezultatul dispozitiilor sale sufletesti, iar pe de alta parte rezultatul valorilor morale, spirituale si culturale interiorizate de acesta si devenite pentru el, alaturi de natura sa biologica primara o a doua natura, sufleteasca si spirituala.


Ambele contribuie la conurarea psihobiografiei unui indid.


1. Modelele de existenta psihologicaIn ceea ce priveste modelele psihobiografice, exista numeroase contributii in aceasta problema. Psihologia si psihanaliza, iar ulterior psihologia diferentiala si ata au adus extrem de multe date si au propus numeroase tipuri in ceea ce priveste tema studiului nostru. Ne vom apleca in mod special asupra modelelor de existenta oferite de antropologia fenomenologica a lui L. Binswanger. Preferam aceasta clasificare, intrucat, apartinand unui psihiatru si psihopalolog de marca, dublat de un filozof subtil, suntem introdusi in studiul modelelor de existenta patobiografica ca obiect de studiu al psihopatologiei.
L. Binswanger distinge patru mari tipuri de existenta umana, pe care le considera "modele de ata". Ele se pot grupa in raport cu relatia dintre persoane sau dintre o persoana si lume in mai multe moduri.
Modul de a fi in iubire (Mit-einander-sein-in-der-Liebe) sau modus amoris este relatia dualista pozitiva dintre "Eu" si "Tu", o relatie de tipul "de la mine la tine" prin iubire (Mit-einander-sein-von-mir-und-dir).
Modul de a fi in prietenie, inrudit cu cel de a fi in iubire, este bazat pe dualitatea dintre un "Eu" si un "Tu". Este modus atnicitiae, un mod de comunicare marcat in primul rand de o coparticipare interpersonala directa si sincera.
Modul de a fi al agresitatii este expresia unui tip de relatie pluralista, atat in ceea ce priveste contactele cu mediul, cat si cu lumea sociala. in sensul acesta pol fi diferentiate doua aspecte relationale ale agresitatii ca mod de existenta:
- captarea mediului fizic, ambiental, prin urmatoarele mijloace: apucarea fizica ("prinderea cu mana"), muscarea ("prinderea cu dintii"), intelegerea ("cuprinderea cu intelectul"), denumirea (desemnarea lingstica, limbajul);
- captarea mediului social, prin urmatoarele mijloace : impresionare, sugestibilitate, asumarea responsabilitatii.
Modul de a fi "in sine" si "pentru sine" (in-der-Welt-iiber-die-Wett-hinaus-sein) exprima modul de a fi al indidualitatii, al singularitatii persoanei reduse la ea insasi, care isi este suficienta ei insesi. Este modul de a fi singur, izolat, autist. Acest mod de a fi in ata al persoanei se poate manifesta astfel: a fi pentru sine insusi, autonom si autosuficient; singuratatea ca aspect particular de a se lua pe sine insusi; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la altii.
Afirmam ca semnificatia unei eti sta in valorile interiorizate de persoana respectiva, de modul de desfasurare sau de pretuire si utilizare al etii de catre indid. Aceasta constituie dimensiunea morala a etii care completeaza, in mod obligatoriu ca sens, aspectul psihologic al modelelor de ata.

2. Modelele morale ale etiiIn ceea ce priveste relatia etii cu valorile morale, am aratat deja in ce consta aceasta. Valorile morale sunt cele care construiesc Supraeul persoanei, instanta de cenzura a conduitelor si actiunilor persoanei, avand drept criterii de referinta valorile morale si spirituale. Prezentam, in continuare, cateva dintre ele (R. Le Senne).
Viata esuata este ata omului dominat de boala si nenorociri. Este ata dominata de disperare si de privatiuni, a lipsei de incredere in itor. Ea este modelul unei eti lipsite de posibilitati, in cursul careia omul refuza sa mai lupte.
Viafa ratacitoare, la intamplare, este cea in care Eul personal se simte liber, dar de fapt el nu are nici un scop, fiind nesigur de el si de destinul sau. Indidul nu are aspiratii, idealuri si, din acest motiv, el nu-si poate conura nici un destin. Omul cedeaza usor in fata tentatiilor si capriciilor, fiind o persoana labila. Se manifesta o mare dorinta de independenta, dar ea nu este orientata catre un scop precis. Omul, in aceste circumstante, este incapabil sa realizeze ceva util. in cazul acesta, cautarea fericirii esueaza in vagabondaj.
Viafa medie este modelul de ata care se considera a fi cea reusita. Ea consta dintr-o administrare corecta, echilibrata, a propriei sale eti, prin cultivarea valorilor pozitive, in mod selectiv, si prin apararea lor. Ea este tipul de ata echilibrata, egala, morala.
Viafa devotata sau de devotiune are in plus fata de ata medie daruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depaseste persoana. Se remarca o proiectie dominanta in domeniul unor idealuri superioare de ata morala, care depasesc persoana. Acestea sunt, in primul rand, credinta si devotiunea.
Viata creatoare este corelata etii de devotiune. Ea se caracterizeaza prin actele de creatie, fapt care presupune "producerea de valori". Destinul creatorului este de a depasi realitatea, de a o schimba in sensul adevarului, binelui si frumosului. Creatorul este cel care daruieste umanitatii valori spirituale, culturale, morale sau de cilizatie materiala. El contribuie la progresul etii, al oamenilor, al societatii.
Analiza acestor modele psihobiografice normale ne va ajuta sa putem intelege modelele patobiografice specifice bolnalor psihic. Le vom analiza in continuare.


Modele patobiografice

Modelele patobiografice sunt sinteza psihopatologica a observarii dinamicii fenomenelor psihice morbide. Orice persoana are o existenta proprie, asa cum am aratat mai sus. Aceasta existenta se incadreaza intr-un anumit tip sau "model de ata".
Viata trebuie considerata ca o desfasurare a persoanei umane in timp, ca modul de existenta al acesteia. In decursul etii unui indid pot interveni "evenimente" sau "situatii" neprevazute, intalnirea persoanei cu aceasta, are consecinte dintre cele mai diferite. In cazul intalnirii cu evenimente sau situatii pozitive, cu rol stimulant, asistam la o schimbare in bine, la progresul si dezvoltarea indidului. In cazul interventiei in decursul etii indidului a unor evenimente sau situatii negative, nocive, psiho-trau-matizante, esecuri, crize morale sau sufletesti etc, cursul firesc al etii acestuia se schimba. Aceasta schimbare poate fi imediata sau poate aparea in timp. Poate fi de scurta sau de lunga durata, poate fi reparata si uitata sau poate produce efecte grave, ireparabile, care vor duce la schimbari profunde ale sensului si desfasurarii cursului etii. Asemenea situatii sunt reprezentate de boala psihica.
Boala psihica trebuie considerata, in sensul psihopatologiei antropologice, ca un accident ontologic. Ea va schimba cursul etii indidului, intrucat opereaza modificari in structura psihica a personalitatii acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie inteles ca persoana umana, iar boala mintala ca pe un accident ontologic, din care suferinta clinica nu este decat o parte, si anume latura medicala a acesteia.
Viziunea antropologica in psihopatologie deschide perspectiva unei intelegeri sintetice, globale, dar si aprofundate a bolii psihice. Ea este considerata ca manifestarea exterioara a fenomenelor psihice morbide care isi au sediul in interiorul fiintei umane. Transformarea personalitatii ca urmare a factorilor morbigenetici, va avea drept consecinta o modificare a cursului etii indidului respectiv, a bolnavului psihic. Fenomenele psihopatologice sunt primare, pe cand modul de a-fi-in-lume al bolnavului, manifestarile comportamentale si actiunile acestuia, modul de a gandi si de a simti, de a comunica etc. sunt secundare acestora si ele vor marca profund, in diferite forme, ata indidului respectiv.
Daca psihiatria, ca specialitate medicala, are ca obiect persoana bolnavului psihic, interesul psihopatologiei se extinde dincolo de alteralitatea, de transformarea patologica a personalitatii, asupra modului de ata al acesteia, cautand sa inteleaga semnificatia noii existente alienate a bolnavului psihic. Vom incerca, in continuare, sa facem o analiza sintetica a modelelor de existenta in psihopatologie, luand ca referinta formele principale ale tulburarilor psihice.
Natural ca interpretarea si clasificarea modelelor de existenta psihopatologica trebuie sa plece de la criteriile de alteralitate oferite de manifestarile psihiatrice. Fiecarei boli psihice ii este caracteristica o anumita modalitate de existenta. Fiecare bolnav traieste si se comporta intr-un mod diferit de persoanele normale, dar si fata de alte categorii de bolna psihic. Boala, suferinta sau alteralitatea psihica vor marca profund existenta fiecarei persoane bolnave.
Modelele de exigenta patografica redau intr-o maniera largita "formele clinice" ale bolilor psihice, ca "mod de a fi" al bolnavului. Prin aceasta ele ne ofera un cadru largit de intelegere a bolii psihice in conexiune cu exigenta bolnavului. Pentru a avea o continuitate intre clasificarea nosologica si modelele de ata ale bolnalor psihic, am luat drept cadru de referinta principalele grupe nosologice, incercand sa facem o transpunere a acestora din sfera clinicii psihiatrice in cea a antropologiei psihopatologice, in sensul acesta am izolat urmatoarele modele de existenta patobiograftee care acopera cadrul nosologiei bolilor psihice: existenta nevrotica, existenta narcisica, angoasa si disperarea, existenta pasionala, extazul si iluminarea, existenta dependenta si de refugiu, experien la olentei, identitatea si destinul, existenta tragica. Vom prezenta in continuare caracteristicile fiecaruia dintre aceste modele palobiografice.

1. Existenta nevrotica
Acest model de existenta corespunde bolnalor nevrotici. El este dominat de situatiile psiho-traumatizante care au dus la un conflict intre persoane sau intre persoana bolnavului si lume.
Modul de existenta nevrotica se caracterizeaza prin dificultati de adaptare-integrare a persoanei. Aceste dificultati de adaptare sunt cauzate de esecul consecutiv unor conflicte. Viata si personalitatea acestor indizi sunt dominate de sentimente de frustrare, de nerealizare, de complexele de castrare si de inferioritate. Bolnai se simt nedreptatiti si sufera, fiind constienti de limitele lor. Viata este perceputa ca o limitare a libertatii, ca ceva care le-a fost rapit.

2. Existenta narcisica
Modelul de existenta narcisica este modelul de ata inchisa, rupta de lume si de realitatea acesteia. Un model de ata izolata, intoarsa catre sine. Acest model de ata patologica este specific schizofreniei.
Modelul psihobiografic narcisic al schizofrenicului se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: inchidere in sine autista cu refuzul comunicarii, inafectitate, discordanta si bizarerii, alterare a imaginii de sine cu alienarea personalitatii, traire delirant-haluci-natorie. Existenta acestor bolna este izolata, strict circumscrisa la propria lor persoana. Accesul la interioritatea lor este practic imposibil; izolati si bizari, ei sunt discordanti in raport cu realitatea logica.



3. Angoasa si disperare
Modelul de existenta patobiografica dominat de angoasa si disperare este caracteristic bolnalor depresi. Dominati de o dispozitie trisla, pesimismul lor le inchide orizontul etii. Sentimentul si dorinta de a trai se schimba, se diminueaza mult sau sunt complet pierdute.
Aceste persoane sunt dominate de angoasa, pe care o traiesc ca pe o stare de tensiune interioara de care nu se pot elibera. Ideile sunt sarace. Nu vad nici un fel de sens al etii si nici pentru propria lor persoana. Pesimismul lor se transforma in disperare. Au sentimentul imobilismului, al pierderii totale a libertatii, atat interioare, din cauza angoasei, cat si exterioare, din cauza disperarii si inactitatii.
Nota dominanta a acestui model de existenta patologica este pierderea sensului etii. Acesta va genera idei de suicid, intrucat se coreleaza cu inutilitatea propriei sale persoane. Viata acestor bolna este perceputa de ei ca un chin permanent din care nu mai pot iesi. In acest caz, sinuciderea capata semnificatia unei actiuni salvatoare, de eliberare.


4. Existenta pasionala

Acest model de existenta patologica este caracteristic persoanelor cu tulburari delirante sau delirant-halucinatorii. Existenta lor se deruleaza diferit de cea reala. Ei traiesc intr-un univers imaginar, universul ideilor delirante si al experientei halucinatorii. Actiunile si conduitele acestora se ordoneaza in conformitate cu experienta deliranta. Pasionalismul pentru ideile lor, dorinta de a le transpune in practica, de a le substitui realitatii, fac ca ata acestora sa aiba un caracter deosebit de tensionat; intreaga lor existenta este efortul de a substitui realitatii date realitatea lor deliranta. Din aceste motive aceasta categoric de persoane intra in conflict cu lumea, cu autoritatile. Se considera neintelesi, nedreptatiti, persecutati, desi ei simt ca au "misiuni importante" de indeplinit. Se simt investiti cu rtuti salvatoare, mesianice. Propun solutii utopice, reformatoare.
Viata lor se desfasoara intr-o continua agitatie tensionala. Sunt expansi pana la agresitate deschisa. Pot sa se manifeste ca reformatori sociali, politici, religiosi, ca inventatori, erotomani etc.
Desi traiesc cu o mare intensitate aceste "idei", ata lor este de fapt strict limitata la acestea; intreaga lor existenta este circumscrisa in jurul ideilor delirante pe care urmaresc cu obstinatie sa le puna in practica.

5. Extaz si iluminare
Aceste experiente sufletesti contribuie la conurarea unui model de existenta patobiografica cu aspect particular. El este specific bolnalor epileptici sau celor cu o structura mintala de tip isteric.
Experienta acestor bolna esle dominata de starile paroxistice de derealizare, pe care le traiesc ca pe niste experiente extatice de iluminare. Interpretarea lor, cu un puternic impact emotional-afectiv asupra bolnalor, le construieste conngerea ca acestea sunt niste "semne dine". Multi dintre ei vor dezvolta atitudini, conduite si conngeri mistice, care se pot organiza in final intr-o structura deliranta mistica. Crizele paroxistice de derealizare sunt interpretate ca momente in care sunt "transportati intr-o alta realitate". Ei sunt zionari sau persoane alese pentru misiuni salvatoare.
Epilepsia si starile secunde isterice pot schimba complet modul de existenta al unei persoane. Ei vor trai si exprima imaginea beatitudinii data de aceste experiente extatice. Prin aceasta ei pot crea adepti dintre persoanele sugestibile si cu o constitutie emotionala impresionabila. Acesti indizi adopta atitudini, vestimentatie si un limbaj in conformitate cu experienta lor mistica, identificandu-se cu aceasta.


6. Existenta dubitativa

Acest mod de ata este caracteristic persoanelor hiperexacte, care sunt framantate si dominate de indoiala, de frica de a nu gresi, de a nu strica, de a nu rata, de a nu deranja. Este modelul patobiografic specific bolnalor psihasteniei.
Elementele psihopatologice centrale care schimba persoana si ata acestora sunt fobiile si starile obsesive. Preocupati de a nu gresi, acesti indizi se "incarca" emotional si ideativ cu elemente parazitare. Controleaza, ren asupra faptelor, gandesc in permanenta la acestea. Aceasta preocupare obsedanta ii oboseste, dar nu se pot desprinde de ea.
Viata incepe sa capete un aspect de "ordine ritualizata". Bolnai se comporta, gandesc, actioneaza, in asa fel incat sa fie permanent in siguranta. Orice abatere de la aceasta "ordine" ii tulbura profund in interiorul lor. Departe de a fi niste persoane ordonate si riguroase, ei sunt sclai ordinii si rigorilor sterile pe care si le impun, desi adesea le recunosc absurditatea si caracterul constrictiv. Totul este ca o situatie inchisa din care nu mai pot iesi. Aceste persoane au sentimentul unei constrangeri interioare de care doresc sa se elibereze, dar fara sa poata reusi.

7. Existenta dependenta si de refugiu
Este caracteristica persoanelor care au suferit esecuri grave, celor care prezinta un anumit grad de imaturitate intelectuala sau afectiva, personalitati frustrate, cu o situatie oedipiana nerezolvata, lipsite de modele parentale sau cu carente afective si educationale. Incapabili de a se conduce singuri, de a putea lua o decizie, de a se putea fixa si adapta intr-un loc, aceste persoane au un stil de ata nesigur, nelinistit, la voia intamplarii, de factura defetista, cautand in permanenta un refugiu sau o persoana de care sa se ataseze.
Tipurile de indizi care intra in aceasta categorie sunt urmatoarele : persoane imature intelectual, de regula cu intelectul la limita, sau imature afectiv, lipsite de educatie, prostituate, cersetori, vagabonzi etc. Manifestarile lor comportamentale si actiunile pe care le intreprind sunt forme compensatorii care anuleaza sentimentul izolarii si al imobilismului existentei acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite de refugiu: cersitul, prostitutia, vagabondajul, fugile, migratiile, alcoolul sau drogurile.

8. Experienta olentei
Acest model psihobiografic patologic este opus celui de mai sus. Persoanele dependente inspira mila din partea societatii, pe cand persoanele olente inspira teama, teroare si ura.
Modul de ata dominat de olenta este specific personalitatilor agresive, delincventi, criminali, persoane sociopate cu conduite antisociale. Spre deosebire de persoanele dependente care se simt frustrate si cer "compensatii" societatii sau celorlalte persoane, persoanele olente sunt cele care frustreaza societatea si pe ceilalti, motiv pentru care societatea instituie masuri de autoprotectie impotriva acestora.
Existenta de tip deant este un model de ata in contradictie cu ordinea morala si cu legile social-juridice care normeaza ata in societate. Personalitatile olente sunt indizi impulsi, lipsiti de autocontrol si de critica responsabilitatii morale si sociale fata de actele si conduitele lor. Avand un mare potential agresiv, ci il descarca sub forma conduitelor de olenta: criminalitate, furt, talharie, ol etc.


9. Identitate si destin

Exista o corelatie directa intre identitatea indidului si destinul acestuia. Orice destin este inscris in natura personalitatii indidului. El nu are un caracter ocult, supus hazardului, ci este rezultatul naturii sale, al dispozitiilor sale sufletesti si morale, al valorilor interiorizate de acesta prin imitatia unor modele pozitive si prin educatie si cultura.
Modelul psihobiografic caracterizat prin esecul destinului trebuie inteles ca fiind in corelatie cu un anumit defect structural al personalitatii, de regula de factura caracteriala, asa cum este el intalnit la personalitatile psihopatice. Acesti indizi, de o mare varietate caracteriopatica (impulsi, insili, reci, paranoici, expansi sau retinuti, cruzi, inafecti, mitomani, sociopati etc.) sunt persoane incapabile de a simti, de a fi si de a se comporta la fel cu ceilalti. Nu trebuie considerati bolna psihic, ci "personalitati structurate disarmonic" cu implicatii asupra modului de ata.
Psihobiografia personalitatilor psihopatice este incarcata de conflicte, esecuri, dificultati de adaptare, schimbari frecvente de domiciliu, loc de munca, partener de cuplu, profesiuni etc. Permanent nemultumiti de propria lor persoana, dar si de lume, de ceilalti, personalitatile psihopatice sufera si ii fac sa sufere si pe cei din anturajul lor.
Identitatea acestor persoane este la fel de incerta ca si stilul lor de ata ; oscilanti, imprezibili, se ataseaza cu usurinta de un obiect sau de o persoana pentru ca la fel de usor sa se desprinda de ele. Inconstanta este trasatura lor dominanta. Asa se explica si imprezibilul destinului acestora, demonstrand ca intre incertitudinea identitatii si cea a destinului acestor persoane este o corespondenta.


10. Existenta tragica

Este o modalitate de ata specifica ce trebuie insa delimitata din cadrul psihopatologiei, de semnificatia pe care o are in sfera filozofiei, a moralei si a culturii. Diferenta dintre a vedea "tragicul" in aceste domenii are numai o semnificatie metodica, de atitudine si de intelegere a semnificatiei sale. Factorii care determina acest model psihobiografic sunt insa aceiasi. Ne vom ocupa in continuare de semnificatia existentei tragice in psihopatologie.
S-a vorbit inainte de "drama nebuniei", de "conditia tragica a bolnavului psihic", de "aspectele patice ale etii", toate convergand catre alterarea starii de normalitate psihica. Din punclul de vedere al acestei stari, trebuie sa precizam faptul ca situatia tragica a etii exprima mai mult o atitudine a persoanei fata de propria sa stare sufleteasca si morala, si, in egala masura, o atitudine de compasiune si sfasiere a celor care asista la aceasta. Ea este o situatie-limita care inchide indidul, rapindu-i libertatea si anulandu-i capacitaica de a putea actiona voluntar. Destinul se inchide.
Doua elemente intra in discutie referitor la existenta tragica: pe de o parte, persoana nefericita, iar pe de alta parte, ata ca destin nefericit. Ambele aspecte se intalnesc in "novatia tragica", ce combina culpabilitatea psihologica a persoanei cu novatia morala a acesteia. Vinovatul va trebui sa patimeasca, sa sufere, intrucat prin suferinta se va putea "spala" (actiune catartica) de novatie.
Existenta tragica este un model de psihobiografie absurda care nu poate fi ocolita. Persoana tragica este un damnat al soartei. El trebuie sa patimeasca, sa accepte suferinta ca pe o impacare cu soarta. Aceasta este singura, unica speranta a celor care nu mai au ce spera. Acceptarea nenorocirii este primul pas catre inngerea acesteia. Prin acceptarea suferintei si a nenorocirii proprii, te ridici deasupra ei si poti rezista pana la capat. Considerata in felul acesta, existenta tragica combina patologicul cu morala, intr-o experienta de ata complexa.




Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica




Cadru general Am militat in repetate randuri in paginile acestei lucrari pentru apartenenta psihopatologiei la domeniul disciplinelor umaniste. Acest [...]
Aspecte generale Spre deosebire de psihozele organice cerebrale si de psihozele toxice, psihozele endocrine si grupa psihozelor metabolice si carenti [...]
Aspecte generale Gandirea medicala traditionala considera patologia ca fiind expresia unui anumit tip de relatie dintre organismul uman si mediul sau [...]


Copyright © 2010 - 2022 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile