eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie clinica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie clinica

Schema clasificarii boiilor psihice

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Din cele anterior discutate rezulta in mod clar faptul ca nu exista o opinie unitara in ceea ce priveste modalitatea de a clasifica tulburarile psihice. Diversele "modele nosologice" sunt in primul rand expresia unor "atitudini ideologice medicale" ale diferitelor scoli de psihiatrie in ceea ce priveste modalitatile de a delimita, defini, caracteriza si clasifica tulburarile psihice. Fiecare dintre "modelele de clasificare" are avantajele si lipsurile Iui. Acestea sunt determinate si de "criteriile de clasificare" (etiologice, tipul de elutie clinica, modalitatea de "afectare patologica" a sistemului personalitatii, relatiile bolnavului cu mediul si cu celelalte persoane, prezenta sau absenta unui substrat lezional organic cerebral, tulburarile de dezltare, tulburari genetice etc).
Din considerente didactice, pe de o parte, iar pe de alta parte, urmand linia de orientare psihopatologica, am preferat sa alegem un tip de clasificare a tulburarilor psihice care sa fie conform cu "modelul de organizare" si cu cel de "dezorganizare" a sistemului personalitatii ( modulele 8 si 9).In sensul acesta, am preferat sa clasificam tulburarile personalitatii intr-un cadru cat mai cuprinzator, care sa se refere la toate registrele personalitatii, incercand, in felul acesta, sa iesim din limitele strict si exclusiv medicale ale clasificarilor clinico-psihiatrice, realizand o "panorama psihopatologica" cat mai cuprinzatoare a suferintei personalitatii, care sa corespunda cu intentia noastra expusa in sectiunea I a lucrarii de fata.
Plecand de la aceste consideratii, m analiza in sectiunea a IlI-a a lucrarii noastre urmatoarele tipuri de tulburari psihice :
I. Tulburari psihice pure, in care sunt cuprinse urmatoarele :
1. Stari de organizare dizarmonica, de natura caracteriopatica, a personalitatii : psihopatiile si starile psihopatoide.
2. Tulburari reactive si nevroze, cauzate de factori psihotraumatizanti externi, cu conservarea constiintei si a personalitatii bolnavilor.
3. Tulburari psihice grave, care afecteaza constiinta si produc o alterare profunda a sistemului personalitatii bolnavilor, reprezentate prin psihoze. in acest grup, extrem de important, distingem doua subclase de tulburari, diferite intre ele in primul rand prin cauzele care le produc, tipul de elutie clinica, prognosticul si modalitatea de afectare lezional-organica a creierului. Acestea sunt urmatoarele : a) psihozele exogene, tulburari psihice majore care afecteaza personalitatea si



recunosc o suita de factori etiologici externi ce produc leziuni majore, de diferite tipuri, intensitati si localizari pe creier. Ele pot fi urmatoarele : psihoze toxice (alcoolul, toxicomaniile), psihozele infectioase (neurosifilisul), psihozele organice cerebrale (traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale, abcesele cerebrale, tuberculoamele etc.), psihozele endocrine sau "sindromul psihoendocrin"
consecutive unor endocrinopatii si psihozele meolice si carentiale (encefalopatia porto-cava, pelagra, uremia, psihozele de maternitate etc.); b) psihozele endogene sunt tulburari psihice majore, de o gravitate severa, care afecteaza sistemul personalitatii fara a fi insotite de o afectare lezionala cerebrala, afectiuni aparent sine materia si care recunosc o cauza endogena (predispozitie morbida constitutionala), avand de regula un caracter genetic. Ele sunt psihozele afective (boala afectiva uni- sau bipolara), psihozele din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice simple sau halucinatorii, psihozele schizo-afective.
4. Tulburari psihice cauzate de o nedezltare sau oprire in dezltarea sistemului personalitatii, din diferite cauze (toxice, traumatice, infectioase, genetice etc.) care survin in viata intrauterina, in perioada prenatala sau imediat postnatala a individului. In aceasta categorie intra urmatoarele tulburari: starile de arieratie sau oligofreniile.
5. Tulburari psihice grave cauzate de unele deteriorari severe, cu elutie cronic-progre-siva, ale sistemului personalitatii, care apar fie in perioada presenila (dementele Pick si Alzheimer), fie in perioada de inlutie senila (dementa senila si prezbiofrenia) si care realizeaza loul clinic al dementelor; in acest grup distingem doua subclase:
a) dementele abiotrofice primare, cu leziuni organice cerebrale ale tesutului ners nobil (neuroni si nevroglie), de tip presenil (Pick si Alzheimer) si de tip senil (dementa senila si prezbiofrenia);
b) dementele secundare unor leziuni organice cerebrale de tip vascular, infectios (luetic), traumatic, toxic (alcoolismul) etc.
II. Tulburari mixte, psihosomatice, in cadrul carora loul clinic este dominat de tulburarile somato-viscerale, ca o consecinta a "conversiunii somatice" a tulburarilor psihice, asa cum sunt ele intalnite in urmatoarele situatii:
a) conversiunea somatica din cursul isteriei;
b) afectiuni clinice sine materia, psihice, somatice sau psihosomatice, induse sugestiv fie prin imitatia altor bolnavi cu care individul vine in contact, fie prin inductie din contactele repetate cu medicii (consultatii medicale repetate la diferite specialitati, investigatii medicale, incercari terapeutice etc);


c) afectiuni psihosomatice pure ca forte de manifestare ale unor stari de dezechilibru psihic (astmul bronsic, urticaria, ulcerul gastric, colita, dermatozele etc).
III. Suferintele psiho-morale cuprind grupa de tulburari ale persoanei care intereseaza Eul acesteia, constiinta de sine, simtul si constiinta morala, responsabilitatea si discernamantul individului. Desi ele nu sunt considerate tulburari psihice si nici nu pot fi ca atare, ele afecteaza ca suferinta morala si trebuie studiate si cunoscute. In aceasta categorie intra urmatoarele: dificultati de adaptare (izolarea, situatiile critice sau de impas ale vietii), dificultati de comunicare, consecintele unor evenimente sau situatii negative de esec cu care s-a confruntat individul (frustrari, complexe, situatii castratoare, carente afective etc), dificultati de dezltare si maturizare afectiva si morala primare sau legate de mediul de viata (dependenta, imaturitate, situatie oedipiana nerezolvata, deviante de comportament).
Toate aspectele mai sus mentionate r fi analizate pe larg in cele ce urmeaza.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie clinica




Daca in ceea ce priveste asistenta ambulatorie aceste cazuri pot sa ajunga mai usor la specialistul psihiatrii sau neurolog, in domeniul asistentei sp [...]
Onirismul este un mod de activitate xmintala automatica, construit din viziuni si scene animate, asa cum se realizeaza in cursul viselor (A. Porot). A [...]
Korsakow a descris, in 1887, asocierea unui tablou clinico-psihiatric specific cu polinevrite in cazurile de alcoolism cronic, pe care l-a denumit 'ps [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie clinica

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile