Ololiuqui era numele dat de azteci speciei de zorea Turbina corymbosa, cunoscuta si ca Rivea corymbosa, mai exact, semintelor ei psihoactive. Se poate ca denumirea ololiuqui sa mai fi fost folosita si pentru alte te, dar nu si pentru Datura, asa cum au crezut unii botanisti. Aztecii mai foloseau si alta specie de zorea cu proprietati psihoactive (Ipomoea violacea = I. tricolor), pe care ei o numeau tlitliltzin. Ambele contin alcaloizi de tipul celor existenti in cornul de secara, dintre care cei mai importanti sunt acidul amidolisergic (ergina) si acidul hidroxietilamidolisergic. Desi inrudite strans cu LSD, aceste te au, pe langa efectele halucinogene, un efect narcotic puternic, care nu se obtine prin consumul de LSD. Aztecii foloseau zoreaua pentru a obtine viziuni (sau "halucinatii satanice", cum Ie-a numit un comentator spaniol al acelor timpuri), ca afrodiziac si ca leac. Un astfel de leac combina puterile ololiuqui cu cele ale Datura si peyote. Consumul de Turbina corymbosa a continuat pana in epoca moderna in regiunea Oxaca din sudul Mexicului, in randul indienilor mazatec, mixtec, zapotec si chinatec, care o foloseau in sistemul lor medical si, de asemenea, ca mijloc de obtinere a clarviziunii pentru localizarea bunurilor pierdute sau furate.
Un document oficial al agentiei pentru narcotice (datat 1963) mentioneaza ca o forma modificata a cuntului aztec, "oliukqui", era folosita ca termen argotic pentru canabis. Se poate ca autorii acestui raport anonim sa fi fost indusi in eroare de informatorii lor. Pare mai probabil sa fie o referire la consumul semintelor psihoactive de zorea obtinute de la soiurile horticole care se gasesc peste tot, ca alternati la LSD.
Surse: Anon 1963, Ott 1993, Ratsch 1992, Schultes si Hofmann 1098a, Schultes si Hofmann 1980b.