Numele dat unui grup de substante psihoactive care provoaca halucinatii vizuale, auditive si alte halucinatii senzoriale. Se pare ca termenul a fost folosit pentru prima oara de catre trei medici -Humphry Osmond, John Smythies si Abraham Hoffer - si a aparut pentru prima oara tiparit in lucrarea lui Donald Johnson, The Hallucinogenic Drugs [Drogurile halucinogene] (1953). intre substantele naturale si cele sintetice desemnate de obicei ca halucinogene se numara "ciupercile magice" {Psilocybe sp.), ciuperca palaria-sarpelui (Amanita muscaria), LSD, peyote, ayahuasca, mescalina, cactusul San Pedro si speciile Datura. Unii cercetatori au considerat utilizarea acestui termen nesatisfacatoare si prefera sa denumeasca aceste substante sacre ca "enteogene" ( Enteogene). Efectele psihoactive ale halucinogenelor au fost descrise elocvent de Albert Hofmann, cel care a descoperit LSD, intr-o prelegere nepublicata, citata de Christian Ratsch:
"Halucinogenele se deosebesc de toate celelalte substante psihoactive prin efectele lor extrem de profunde asupra psihicului uman. Ele provoaca schimbari psihice radicale, asociate cu perceperea modificata a spatiului si timpului, categoriile fundamentale ale existentei umane. Chiar si constiinta propriei corporalitati si a propriului eu se poate modifica dramatic. Halucinogenele ne duc intr-o alta lume, un tip de lume de vis care este totusi perceputa ca fiind complet reala si chiar mai intensa si, ca atare, mai reala in anumite privinte decat lumea obisnuita a realitatii cotidiene. in acelasi timp, daca doza nu este prea mare, constiinta si memoria sunt pastrate complet. Aceasta este o deosebire esentiala intre aceste substante si deritele din opiu si alte substante intoxicante, ale caror efecte sunt asociate cu o incetosare a constiintei."