eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Tentativele de suicid

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » tentativele de suicid

Schizofrenia si episoadele psihotice acute

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Mai rar, tentativa de suicid poate sa apara intr-un context psihotic, fie ca este vorba despre un act impus (automatism mental), de o tentativa de a scapa de o angoasa intensa sau de o exaltare deliranta cu sentiment de invulnerabilitate.

ALAIN - TENTATIVA DE SUICID, DEPRESIE Sl HOMOSEXUALITATE

Alain, 16 ani, se prezinta la consultatie pentru o tentativa de suicid prin intoxicatie cu medicamente (a luat o cantitate limitata din anxioliticile mamei). Se constata un context depresievident, cu tristete intensa, lentoare psihomotorie si rigiditate a gandirii, sentiment de culpabilitate etc. Motivul declansator il reprezinta o altercatie cu profesorul de gimnastica, deoarece l-ar fi pedepsit pe nedrept.
Este cea de-a doua tentativa de suicid. Prima tentativa, comisa prin taierea venelor si care a avut loc cu sase luni mai devreme, a fost provocata de rezultatele scolare slabe, urmate de amenintarea cu repetarea anului si de un sentiment intens de culpabilitate. Ca urmare a acestui prim gest, Alain si-a marturisit "problemele" mamei sale, fara ca acest lucru sa produca vreo schimbare.
Adolescent de talie mijlocie, fara nici o particularitate fizica, este imbracat in mod obisnuit. Foarte linistit, pasiv, raspunzand monosilabic, lui Alain nu-i place sa fie impreuna cu ceilalti; el prefera singuratatea.
Traind la tara, intr-un catun izolat, este insotit la fiecare consultatie de mama sa, o persoana prolixa, considerand ca este vinovata pentru tot ceea ce i se intampla fiului ei. Tatal este descris ca fiind prea putin prezent, aflandu-se fie la serviciu, fie la subsol pentru a mesteri ceva, dar, precizeaza imediat mama: "Asta n-are nici o importanta". Alain nu spune ca i-ar face placere sa-si petreaca timpul cu tatal sau. Solicitat de terapeut, acesta din urma spune cateva generalitati si se refugiaza in ignoranta sa in ceea ce-l priveste pe fiul sau.
Copilaria mica a fost marcata de numeroase boli de tip psihosomatic, tipice perioadei, si nu a avut loc nici o separare de mediul familial. Intrarea la cresa a fost marcata printr-un esec, Alain gand tot anul, ceea ce a condus la intreruperea internarii si reluarea acesteia abia dupa un an. Interesul pentru scoala n-a fost niciodata prea mare, a repetat un an in ciclul primar, a intrat greu in clasa a Vl-a, iar amenintarea cu o noua repetare a justificat orientarea sa spre o scoala profesionala cu specializare in arta florala.



Mama va vorbi mult si cu un sentiment de autosatisfactie despre legatura stransa care exista intre ea si fiul sau. Chiar de la nastere, a resimtit o dorinta de nestavilit de a fi aproape de bebelusul sau, iar acest sentiment era foarte diferit fata de ceea ce a simtit in legatura cu fiul ei mai mare. Obsedata de gandul ca "nu va mai exista un altul", ea dorea sa "profite" de acesta la maxim. Desi Alain are 16 ani, el este tot bebelusul ei! Ea ii cere sa o sune in fiecare zi la ore silite dinainte si are o nevoie aproape compulsiva de a-l simti pe Alain langa ea, cu nostalgia bebelusului care a fost candva, in timpul primelor consultatii nu s-a inregistrat decat o evolutie minora, Alain se ge de singuratate si-si explica problemele relationale prin existenta unei dismorfofobii moderate a nasului. Prezinta, de asemenea, o preocupare fixa si vinovata-pentru "ceea ce a facut", dar refuza sa detalieze despre ce este vorba.
Tinand cont de masivitatea simptomelor depresive si-de cele doua tentative de suicid, terapeutul propune, intr-o prima etapa, un tratament medicamentos cu antidepresive. Dupa aproximaticincisprezece zile, acest tratament pare ca a redus depresia si a contribuit la realizarea unei interactiuni mai fluide si mai intense. Pentru a-si justifica singuratatea, Alain va marturisi ca a dorit, cu doi ani mai inainte, sa iasa la plimbare cu o fata, dar fiind refuzat, s-a simtit umilit, hotarand apoi sa renunte. in acelasi timp, matusa sa, sora mamei, a telefonat terapeutului: nepotul sau i-a facut marturisiri in legatura cu infidelitatea conjugala a mamei sale si i-a cerut sa-l informeze pe acesta, in timpul consultatiei urmatoare, Alain se dovedeste a fi mult mai spontan, vorbeste cu usurinta, confirma dezvaluirile facute matusii, apoi povesteste despre "infidelitatea mamei sale": cu un an mai inainte, intorcandu-se de la scoala mai devreme, a vazut masina unui prieten al familiei in fata casei. Mirat, a supravegheat casa si I-a vazut pe acest prieten iesind. A decis atunci "sa o spioneze pe mama sa" (sic) si este convins ca "mama sa il insala pe tatal sau": nu suporta aceasta situatie, nu se gandeste decat la acest lucru, incepe sa ga, este trist, se izoleaza, nu reuseste sa se mai concentreze in acest context are prima sa tentativa de suicid. Aceasta tentativa va provoca o discutie cu mama sa, care isi recunoaste aventura extraconjugala, dar, adauga Alain: "Asta n-a impiedicat-o sa continue".In paralel, se constata o ameliorare simptomatica veriila, cu revenirea interesului pentru scoala. Foarte repede, Alain se foloseste de faptul ca a reinceput cursurile si de distanta mare pana la internat (ceea ce este o realitate) pentru a rari consultatiile, apoi pentru a refuza orice idee de psihoterapie. Terapeutul are sentimentul ca este vorba despre o evadare datorata unei stari de sanatate mai buna, ceea ce face ca acest adolescent sa devina inaccesibil. Nu poate decat sa constate ameliorarea si sa astepte
Patru ani mai tarziu, Alain cere o consultatie deoarece este din nou deprimat de aproximati3-4 luni. El are acum 20 de ani. Satisfacut in mod evident de revederea cu terapeutul, Alain evoca cu usurinta si fara reticenta ansamblul problemelor sale si prezinta o succesiune a acestora: a ratat la diferenta de un punct obtinerea carnetului de tehnician agricol si a trebuit sa revina acasa in urma cu sase luni. Dupa parerea lui, dat fiind faptul ca nu lucreaza si sta acasa, este considerat ca o "fata in casa" mai ales de catre fratele sau mai mare si de catre tatal sau. Sufera din cauza homosexualitatii sale, despre care vorbeste spontan si de care ii este oarecum rusine. in urma cu o luna si jumatate, prietenul sau (intalnit cu ajutorul unor anunturi, in varsta de 32 de ani), cu care se intalnea de un an si jumatate, l-a parasit. in sfarsit, de cateva zile a primit convocarea pentru a petrece cele trei zile de orientare in cadrul armatei: nu mai doarme, este foarte anxios si nu vrea sa mearga Se constata o suferinta depresiva manifesta, cu ganduri legate de moarte si idei de suicid recurente. A promis mamei sale sa nu treaca la act, chiar daca, spune el, "si-a dorit foarte mult sa faca acest lucru cu aproximati15 zile mai devreme" (cu ajutorul medicamentelor). Are un sentiment de devalorizare si se invinovateste ca a ratat, desi era atat de aproape de reusita, isi face reprosuri in legatura cu cantitatea de munca pe care a depus-o, avand in vedere ca a pierdut o parte din resursele financiare in ziua examenului.
Evocand episodul de la varsta de 16 ani, recunoaste ca a traversat in doua sau trei reprize niste momente de deprimare, dar ca acestea nu au durat mult. Totusi, face o legatura intre momentele de depresie si problemele legate de homosexualitate deoarece, tocmai pentru a iesi dintr-o astfel de stare depresiva, a consultat mica publicitate si s-a angajat pentru prima data intr-o relatie homosexuala clara, avand nevoie de o relatie de incredere si de "complicitate" (sic). Pana in luna iunie a anului scolar precedent a stat la internat, dar a suferit acolo deoarece era obiectul bataii de joc al celorlalti, intr-adevar, "un coleg nu-l slabea din ochi si-l urmarea ca un catelus". El nu era atras de acest baiat, dar a fost considerat homosexual de catre ceilalti baieti, devenind obiectul glumelor proaste si al ironiilor Nu doreste ca acest lucru sa reinceapa in armata.
De cand a revenit acasa, "fata in casa", da cu aspiratorul, pregateste mancarea etc. Este "tratat cu sadism" de catre tatal sau, dar mai ales de catre fratele sau mai mare, de care ii este relatifrica deoarece acesta il maltrateaza si il palmuieste. Nu reuseste sa se apere si isi cheama in ajutor mama. l-a spus mamei sale ca este homosexual, la o saptamana dupa ce i-a marturisit matusii sale, dar nu a discutat despre aceasta nici cu tatal sau si nici cu fratele sau, fiindu-i frica de reactiile si de dezaprobarea lor.


Alain spune ca se considera homosexual, nefiind deloc atras de fete ("a fugit ca din pusca" atunci cand, in doua sau trei randuri, o fata a parut interesata de el), iar cand se masturbeaza, se gandeste intotdeauna la baieti. in ceea ce priveste familia, a inventat o prietena, "Christine", care ii serveste de paravan social.In legatura cu copilaria sa, el identifica o serie de evenimente ce reprezinta pentru el explicatii in legatura cu propria homosexualitate:
- mai intai, mama sa dorea foarte mult o fata si a fost foarte dezamagita ca a avut un baiat. Pana la varsta de 2-3 ani avea parul blond si lung, un aspect mai degraba feminin;
- mama sa il numea adesea "mica mea fetita", iar el isi mai aduce aminte de acest lucru;
- pana la varsta de 12-l3 ani, atunci cand trebuia sa se deghizeze, ii placea sa se imbrace ca o fetita. Adopta atitudini feminine caricaturale si stupide, pentru a-si bate joc mai bine de fete si pentru a-si devaloriza propria dorinta de a fi o fetita; era, spunea el, modul sau de a tine ia distanta aceasta dorinta;
- la varsta de 7-8 ani, a fost penetrat anal de catre un vecin in varsta de 14 ani. Resimte inca senzatiile si pastreaza o amintire vie despre acest eveniment. N-a vorbit niciodata cu mama sa despre asta, dar i-a povestit totul matusii sale. il vede si in prezent pe acest violator devenit un adult heterosexual, dar nu doreste sa discute cu el despre acest traumatism deoarece "nu vrea sa-i faca rau";
- in sfarsit, vorbeste despre preferintele sale pentru jocurile fetelor, preferinte care au durat destul de mult: ii placea sa se joace cu papusa, de-a facutul mancarii si refuza jocurile pentru baieti. Tatal sau incerca sa-l faca sa-si schimbe preferintele, fratele sau era uneori agasat si-l indemna sa se joace cu baietii tratandu-l ca pe o fetita. Mama sa nu spunea nimic, il lasa sa faca ce dorea si-i dadea papusiIntr-o maniera defensiva si intelectualizata, el spune ca este constient de legatura prea stransa si prea apropiata de mama sa: "ii spun totul", dar nu critica cu adevarat aceasta dorinta de proximitate. La 20 de ani, nu este autonom in deplasarile sale si continua sa depinda de mama sa, nestiind sa conduca si neavand mijloace personale de deplasare. in acest context, angajarea intr-o psihoterapie pare dificila, dar este de acord sa discute despre aceasta autonomie in lunile care vor urma. in timpul consultatiilor care au precedat debutul psihoterapiei cu un alt terapeut (barbat), Alain va avea o a treia tentativa de suicid cu ajutorul medicamentelor, de o gravitate redusa, intr-un context foarte isteric. Cu ocazia acestei "crize", mama dezvaluie homosexualitatea lui Alain tatalui, fratelui si intregii familii. Alain se simte linistit si incurajat datorita mobilizarii familiale, fiind impresionat de lacrimile fratelui sau si de emotia tatalui. Relatiile cu acestia devin mai putin conflictuale. inceperea psihoterapiei, la inceput in mod regulat, va deveni repede intermitenta, Alain intrerupand tratamentul dupa aproximatisase luni, imediat ce a intalnit un prieten (tot prin intermediul micii publicitati), care simte ca-l asculta si-l intelege



Alte materiale medicale despre: tentativele de suicid




Ca boala contagioasa, hepatita este pentru prima data consemnata intr-o scrisoare a papei Zacharia. in secolul al VlII-lea, care "propune izolarea ict [...]
Numarul de consultatii medicale pentru infectii ale urechii a crescut vertiginos din 1975, in general din motive necunoscute (unii cercetatori bA [...]
in marea majoritate a cazurilor (89% pentru Hawton si colab., 2000; 77% pentru Beautrais si colab., 1996), metoda utilizata este intoxicatia medicamen [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tentativele de suicid

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile