eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Tentativele de suicid

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » tentativele de suicid

Consecintele gestului suicidar

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire



Oricare ar fi gravitatea sa aparenta, gestul suicidar ii face intotdeauna sa reactioneze pe cei apropiati, in primul rand pe parinti. Ideea ca un adolescent a dorit sa-si puna capat zilelor mobilizeaza afectele, emotiile, fantasmele si fanteziile fiecaruia. Tentativa de suicid este, de asemenea, o modalitate de a comunica ce se inscrie in mod necesar intr-o dinamica interactiva. Este important sa intelegem ca tentativa de suicid contine prin ea insasi o logica proprie. Datorita, probabil, faptului ca schimbarile individuale si familiale care apar dupa o tentativa de suicid sunt de natura complexa, dificil de clasificat si de cuantificat, ce proaca implicarea unor parametri foarte numerosi, putini autori au propus o analiza si o sinteza a acestora. Totusi, experienta clinicianului ii arata in mod regulat faptul ca aceste schimbari aparute dupa o tentativa de suicid joaca un rol fundamental in elutia ulterioara. Abordand problema observatiei terapeutice dupa o tentativa de suicid, Carbone si Gino (1995) fac aceasta remarca incidenta: ".. .relatia cu familia ramane o problema adesea nerezolvata. Experienta ne arata ca aceasta afirmatie se dovedeste adevarata cu precadere in cazul adolescentilor care au incercat sa se sinucida, a caror familie incearca sa anuleze complet evenimentul, sa-i nege valoarea de semnal. Atunci cand se intampla ca parintii sa se ingrijoreze si sa apeleze la terapie, ei fac acest lucru pentru alte motive, ca, de exemplu, pentru dificultatile intampinate de copilul lor in legatura cu scoala Si atunci cand simptomele de care se geau parintii se diminueaza sau inceteaza complet, ei cauta sa-si sustraga copilul de la faza ulterioara a travaliului terapeutic".
Dintr-o cu totul alta perspectiva, Wagner si colaboratorii sai (2000) analizeaza reactia afectiva si verbala a unor parinti (34 parinti: tati, mame, tati vitregi sau mame vitrege) ale unor adolescenti care tocmai au efectuat o tentativa de suicid (23 de tineri, varsta medie: 15,5 ani). Daca autorii regasesc, dupa cum ne putem astepta, sentimente de tristete sau de ingrijorare (caring) la parinti, sentimente exprimate mai ales in momentul in care a avut loc tentativa de suicid si in zilele imediat urmatoare, ei constata, de asemenea, ca aproximativ 50% dintre parinti exprima sentimente de ostilitate fata de tanar, sentimente care, mai ales in ceea ce-i priveste pe parinti, par sa persiste si chiar sa se amplifice cu timpul.



Acest studiu confirma ceea ce clinicianul constata: comiterea unei tentative de suicid reprezinta o amenintare pentru echilibrul interactiunilor familiale, care se trezesc confruntate cu o eventuala amenintare de schimbare. Aceasta ruptura temporara a echilibrului familial anterior in cele cateva zile care urmeaza dupa tentativa de suicid impune fie schimbari-reamenajari, fie o rigidizare a mecanismelor interactive familiale obisnuite. Din experienta noastra clinica, doi factori par a fi importanti pentru evaluarea capacitatilor de modificare a dinamicii familiale si a posibilitatilor de schimbare :
- capacitatea de a recunoaste gravitatea actului, opusa banalizarii;
- capacitatea de a accepta si de a recunoaste realitatea suferintei intrapsihice, in particular a afectelor depresive subiacente, opusa negarii acestei suferinte si a acestor afecte.
Aceasta dubla recunoastere il priveste la fel de bine pe adolescentul insusi, cat si pe parinti si pe medicul consultant. Posibilitatea obtinerii unor modificari psihopatologice individuale si interactive familiale depinde de aceasta recunoastere.
Daca exista un consens relativ privind faptul ca in adolescenta o tentativa de suicid reprezinta adesea un atac asupra corpului, in schimb ni se pare util sa precizam asupra carui corp este indreptat acest atac ( cele ce urmeaza):
- este rba despre corpul copilului si despre relatiile pe care acesta le intretine cu imaginile parentale izrate din trecutul infantil ?
- este rba despre corpul sexuat si imaginile parentale ale actualitatii fantasmatice incestuoase si excitante ?Intr-un anume fel putem opune in adolescenta tentativa de suicid care vizeaza mai intai sa ucida corpul infantil si tentativa de suicid care vizeaza sa ucida corpul sexuat. intr-o abordare fenomenologica si psihodinamica am putea sa le descriem astfel, dife-rentiindu-le:
- tentativa de suicid in care domina dorinta de a ingropa corpul infantil, deoarece acesta reprezinta in ochii adolescentului o piedica in dezltarea corpului puber, combinata cu dorinta de a ataca relatiile cu obiectele fantasmatice ale trecutului. Acest tip de tentativa de suicid este marcat de dificultatea de a renunta la copilarie, de a se separa de trecut. Din punct de vedere semiologic, tentativa de suicid este adesea izolata, fara sa prezinte alte manifestari simptomatice comorbide in afara simptomelor depresive sau anxioase. Destinul elutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, in special a parintilor, de a recunoaste afectele subiacente acestei treceri la act:
a o recunoastere adecvata a afectelor si a gravitatii potentiale a gestului de catre parinti permite un travaliu de transformare, in aceste situatii, sentimentul dominant in ceea ce-i priveste pe parinti este culpabilitatea. Este rba, adesea, despre o tentativa de suicid unica si despre o anume maniera initiatica ce deschide calea spre lumea adultilor: ea serveste inmormantarii copilariei si descoperirii adultului;
a negarea afectelor si banalizarea gestului de catre parinti conduce adesea la o blocare a situatiei. Sentimentul familial dominant este acela de siderare. Aceasta negare poate fi inteleasa ca un antitravaliu familial de separare si ca un proces de mentinere a adolescentului in situatia de dependenta si de descalificare, in clinic, aceste tentative de suicid sunt urmate adesea de recidive, comise in general in aceeasi maniera, mai ales ca adolescentul intelege repede ca are puterea de a-si controla si manipula parintii prin amenintarea repetata cu sinuciderea, intr-un anumit mod, adolescentul obtine astfel o putere de control asupra parintilor asemanatoare controlului pe care acestia din urma il exercita asupra lui.
foarte diferite sunt tentativele de suicid al caror obiectiv este acela de a ucide corpul sexuat si de a face sa inceteze excitatia pubertara invadatoare si nelimitata. in cazul acestor tentative de suicid, dificultatea, pentru adolescent, consta in acceptarea transformarii pubertare a corpului sau, in tolerarea excitatiei psihice deoarece aceasta ii reaminteste de o amenintare incestuoasa si in reducerea acesteia la tacere, printr-un travaliu psihic de dezinvestiri, deplasari, sublimari, tolerand in acelasi timp perioada necesara de asteptare in acelasi timp in care excitarea invadatoare ii reaminteste in mod dureros de dezorganizarile anterioare precoce. Aceste tentative de suicid apar, in general, in cadrul unui lou semiologic mai degraba complex si cu o "comorbiditate" importanta (consum de substante, tulburari de conduita etc). Raspunsul familial este, si in acest caz, capabil sa modifice cursul elutiv :


a banalizarea gestului si negarea afectelor conduc adesea la o alianta patologica intre adolescent si parintii sai, al carui obiectiv principal, dar secret este acela de a mentine intacta relatia excitanta si neschimbate modalitatile interactive familiale. Sentimentul familial dominant se dovedeste a fi mania. Aceste tentative de suicid au un puternic potential de reci-divare intr-un context anume, insotit, printre altele, de o escaladare si de o agravare frecventa care poate duce pana la o sinucidere reusita;
a recunoasterea gravitatii gestului si acceptarea afectelor depresive atat de catre adolescent, cat si de catre parinti sunt insotite de un refuz energic de a repeta tentativa. Sentimentul familial dominant este acela de mare tristete. Totusi, acceptarea progresiva a depresiei autorizeaza inceperea unui travaliu elaborativ desfasurat adesea in cadrul unei psihoterapii. Aceste tentative de suicid sunt in general unice sau, atunci cand recidiveaza, prezinta o gravitate redusa.
Prin aceste scurte remarci dorim sa subliniem faptul ca tentativa de suicid a unui adolescent nu este doar gestul unui individ izolat si "separat" de ceilalti, de cei apropiati lui in special. Tentativa de suicid,este si un limbaj interactiv ce solicita anturajul acestui tanar. Modul in care va raspunde acest anturaj este susceptibil de a determina elutia ulterioara. Este rba de necesitatea, atat cat este cu putinta, de a include familia in actiunea de ingrijire terapeutica, primele conrbiri avand, de altfel, drept scop esential evaluarea parametrilor ecati mai sus.



Alte materiale medicale despre: tentativele de suicid




in saptamanile care preceda gestul suicidar se constata ca au loc in mod frecvent una sau mai multe consultatii la medicul generalist. Foarte [...]
Studiile epidemiologice au constatat un procent ridicat de familii destramate si separate in cazul adolescentilor cu tentativa de suicid care au apela [...]
Asocierea dintre tentativa de suicid si consumul de substante (alcool, canabis si alte droguri) este descrisa in mod obisnuit in literatura de special [...]


Copyright © 2010 - 2021 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tentativele de suicid

    Alte sectiuni


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile