Pentru a fi implicat in cancerogeneza, un agent chimic trebuie sa fie mutagcn si/sau cancerigen, asemeni celorlalti agenti de alta origine (radiatii ionizante, virusi).
In aceasta dubla calitate de cancerigen si mutagcn, agismul (de altfel descul de cunoscut), desi nu face parte din alimentatie, dar avand o participare cauzala reala foarte mare in aparitia cancerului, poate fi luat ca exemplu de canccrizare chimica.
Tutunul, prin folosirea lui in fumat, face parte dintr-un mod de viata si contribuie puternic, nu numai prin el insusi, la marirea frecventei in cancer, dar si la potentializarea efectului altor cancerigeni.
Gudronul, prezent in
fumul de tigara, contine, in principal, o substanta chimica cancerigena, numita benzo(a)pirenul, dar si bcnzo(a)antracenul, amandoua din grupul hidrocarburilor policiclice aromatice.
In plus, gudronul mai contine zeci si sute de substante toxice sau mutagene.
In lume sunt mai mult de 3 milioane de victime pe an din cauza tutunului (agismului), principalele cancere dobandite astfel fiind cel al plamanului, al
cailor respiratorii superioare, al esofagului, al stomacului, al pancreasului, al cii
urinare etc.
In Europa sunt inregistrate peste 450.000 de decese anual datorita bolilor generate de consumul tutunului (fumatul), din care, aproximativ 10 % sunt victime ale agismului pasiv (cei ce stau in jurul persoanelor care fumeaza si inhaleaza, astfel, o parte din fumul de tigara).
Trebuie semnalata cresterea, in unele tari, a cancerului pulmonar la femei, cauzat de fumat, ce-l intrece ca frecventa, uneori, pe cel al cancerului glandei mamare.
Efectul cancerigen al fumului de tigara a fost constatat experimental pe animale de laborator si, de asemenea, la om, epidemiologie si clinic [172].
Acest rezultat ferm a fost reconfirmat de toti cercetatorii si specialistii.
Aceeasi cauza si acelasi efect, cu acelasi agent cancerigen, dar printr-un alt fel de agism, le putem remarca si la cei ce folosesc
tutunul prin "prize" (inspiratii nazale) si care fac frecvent cancere ale cavitatilor
nazale sau la nivelul cavumului (efectul iritativ permanent este, in acest caz, pe primul ).
In afara de "contactul" direct, acest efect este cauzat si de repetarea indelungata a folosirii, in acest mod, a respectivului agent toxic.
Printre substantele nocive din tutun, amintim, pe langa alcaloi-dul
nicotina - cu sarurile sale - si alti compusi, ca nitrati, nitro-zamine si alte amine aromatice ce exista si ei in continutul fumului inhalat.
Din datele epidemiologice, continutul fumului de
tutun este considerat ca principalul agent cancerigen in aproximativ 15
20 % din toate
cancerele existente (dintre care, 85 % dintre acestea, reprezinta, la om, cazurile de
cancer al plamanului si, mai redus, in alte localizari).
In plus, consumul abuziv de alcool (cu efect de promotor), alaturi de agism (datorita fumului de tutun inhalat), mareste riscul cresterii frecventei cancerului cu mult mai mult in cancerul esofagului si al localizarilor aerodigestive superioare.
Alti cancerigeni chimici cu masuri de preventie eficiente
Un alt exemplu clasic, cunoscut de acum cateva secole
legat de agentii chimici cancerigeni
este cancerul scrotului la cosatii englezi (fapt, ulterior, remarcat si in alte state care au folosit carbunele pentru incalzitul locuintelor
Germania, Belgia, Polonia).
Acest cancer este datorat impregnarii funinginei reziduale (gudronul) pe portiunea de imbracaminte aflata in regiunea scrotului ("sacul" tesuculelor), pe unde trece dispozitivul de curatire a cosului de fum.
De la imbracamintea ce contine gudronul se contamineaza pielea de pe suprafata scrotului, unde se va produce aparitia cancerului (sarcomul scrotal).
Acest cancer este datorat celor doua substante cancerigene principale pe care le contine gudronul (funinginea): dibewtpfa, bjantracenul fi ben%o(a)pirenul.
Prin masurile de preventie care s-au luat, acest cancer este aproape eradicat.
Un alt inamic cu poterntial cancerigen care este si el in curs de eliminare din circuitul uman este asbestul (amiantul).
S-a demonstrat ca folosirea lui in constructii a fost irespon-sabila si abuziva (desi se cunostea efectul lut cancerigen), caci, timp de zeci de ani, de acum incolo, consecintele utilizarii lui r fi decesele ce r urma inca, datorate cancerelor ce r mai apare (ale plamanului, ale pleurei, ale ficatului), din cele "initiate" la acel moment.
Folosirea lui a fost declarata egala unei catastrofe ecologice [213].
Printr-un cancerigen de origine chimica se intelege o substanta naturala sau de sinteza, ori un element chimic, ca atare, care, ajungand in contact cu organismul uman (pe diferite cai naturale de acces) si avand pro-prietatea de a se lega biochimic de o gena a ADN celular, darsideARN, de proteine, de enzime etc, le modifica structural si/sau functional, procand declansarea unui proces de transformare a unei celule normale intr-una maligna si contribuie, astfel, la aparitia cancerului in diferitele sale localizari.
