Aceasta forma de intoxicatie este intilnita astazi din ce in ce mai rar. La inceput s-au publicat numai vreo 46 de cazuri, ca ulterior, numai dupa 10 ani, sa se citeze 500 de cazuri mortale.
Datorita masurilor de protectie a muncii si educatiei sanitare ce se fac muncitorilor din industria tutunului, aceste intoxicatii acute sint aproape inexistente printre acesti muncitori.In trecut aceste intoxicatii aveau loc in conditii diferite la cei care intrebuintau tutun macerat, pe care il ingerau sau cu care se spalau pe piele. in istoricul tutunului se mai cunosc cazuri de intoxicatie la contrabandisti care transportau tutunul, infasurindu-si corpul cu frunze uscate. Se spune ca un contrabandist a fost surprins intr-o piata publica dormind profund fara sa se trezeasca intre niste baloturi de tutun care ii procase aceasta intoxicatie acuta. Ue asemenea se mai citeaza cazuri de intoxicatii cu tutun chiar de la fumatul primei tigari, sau pipe sau la mestecarea de tutun.
Intoxicatia acuta mortala la om se manifesta astfel: intoxicatul prezinta in prima faza semne digestive, varsaturi, diaree, balonari abdominale, care apar in primele 15 minute de la intoxicare; dupa aceasta faza, zisa digestiva, se instaleaza faza tulburarilor nerase, cu paloare, transpiratii reci, omul cade jos si devine inconstient, din cind in cind are tremura-turi si miscari dezordonate din miini si din picioare si la sfirsit intra intr-un somn profund (coma) cu dilatarea pupilelor, cu respiratia din ce in ce mai lenta, cu batai de inima din ce in ce mai rare. Moartea apare intre 15 minute si 24 de ore de la otravire. In asemenea cazuri mortale, la autopsie nu s-a gasit decit mirosul specific al tutunului in organele intoxicatului, ceea ce inseamna ca moartea s-a produs numai prin intoxicatia centrului ners si mai ales a centrului ners respirator.In intoxicatiile acute usoare otravitul prezinta numai semne digestive care se prelungesc multa vreme, sub forma unor greturi, varsaturi, diaree, dureri abdominale, si uneori simptome nerase (ameteli, dureri de cap).In cadrul agismului acut se descrie si intoxicatia acuta cu nicotina pura, extrasa din foile de tutun in scopuri industriale si care se prezinta sub forma unui lichid uleios, galben-brun. Cazurile mortale care se cunosc in literatura sint in numar de 28 (publicatiile lui Franke si Tomas), iar in ultima vreme, numarul lor a scazut datorita masurilor de securitate si de protectie a muncii. intrebuintarea din ce in ce mai redusa a nicotinei in agricultura, o data cu aparitia noilor insecticide, a scazut si mai mult numarul intoxicatiilor cu nicotina.
Se citeaza cazul unui muncitor care transporta un bidon de nicotina si care impiedieindu-se l-a varsat pe mineca. Dupa numai 30 de minute, au aparut accidente foarte grave de intoxicatie acuta cu nicotina si abia a putut fi salvat, fiind neie de respiratii artificiale si spalaturi stomacale. De asemenea, se mai cunosc cazuri de intoxicatie cu nicotina in urma folosirii in scop curativ in special de femei, care, pentru a le creste parul sau scapa de ma-treata, se badijonau pe cap cu o solutie de nicotina. Tabagismul acut se intilneste foarte rar in timpurile noastre, mult mai frecventa este intoxicatia cronica cu tutun (agismul cronic).
Intoxicatia cronica cu tutun (agismul cronic)
Este dificil sa se delimiteze si sa se dea o definitie a intoxicatiei cronice cu tutun, deoarece, in multe cazuri, fumatorii nu acuza nici o tulburare si totusi ei sint considerati ca intoxicati; aceasta deoarece tutunul, administrat in doze mari si vreme indelungata, produce leziuni in diverse organe.
Principalul semn al agismului cronic consta uneori numai in agravarea unor boli cardiace, pulmonare si in farizarea aparitiei cancerului pulmonar, infarctului cardiac etc.